Toți avem dreptul să trăim în siguranță #fărămită

Corupția afectează grav economia, lezează drepturile omului, subminează structurile statale şi împiedică progresu lsocial, afectând în egală măsură statul în general, cât și cetățenii în particular. Dreptul la egalitate, la o justiție echitabilă sau dreptul la ocrotirea sănătății sunt cel mai des încălcate din cauza corupției în Republica Moldova, arată studiile de specialitate. Iar impactul major pe care îl are asupra progresului țării au determinat autoritățile să includă în proiectul noii strategii de securitate corupția, ca fiind una dintre amenințările la adresa securității țării.

Sprijinind țara noastră prin asistență financiară în combaterea corupției, Guvernul Germaniei prin intermediul proiectului «Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova», implementat de GIZ Moldova și Centrul Național Anticorupție, și-au unit forțele pentru a contracara și preveni actele de corupție în Moldova. Astfel, în cadrul unei campanii de încurajare a implicării în combaterea corupției, au lansat spotul social — «Toți avem dreptul să trăim în siguranță #fărămită». Prin intermediul acestuia, ei își propun să contribuie la creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul devastator al corupției în rândul cetățenilor Republicii Moldova și a comunității de refugiați ucraineni, forțați de război să vină în țara noastră. Spotul accentuează faptul că fiecare are dreptul la acces gratuit la educație, servicii de asistență medicală și siguranță, iar aceste drepturi fundamentale nu trebuie să fie condiționate de oferte sau cereri de mită.

https://www.youtube.com/watch?v=8XWUnmimjsU

În cadrul campaniei, oamenii sunt îndemnați să semnaleze actele de corupție, prin:
– apelarea Liniei Naționale Anticorupție a CNA: 080055555;
– depunerea direct la CNA a unei plângeri pe faptele de corupție care li s-au întâmplat.

Despre campanie

«Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită!» este o campanie de comunicare dedicată prevenirii și combaterii corupției, prin informarea comunității de persoane refugiate în țara noastră din Ucraina, precum și a populației Republicii Moldova. Proiectul este finanțat de către Guvernul Germaniei, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației/Facebook

Sondaj: Peste 70% dintre români ar vota pentru unirea cu Moldova. Mai puțin votanții AUR: „Sunt un alt neam”

Trei din patru români ar vota „DA” la un eventual referendum privind unirea României cu Republica Moldova, arată cel mai recent sondaj INSCOP, publicat la o zi după marcarea a 36 de ani de la primul „Pod de Flori” peste Prut. În același timp, peste o treime dintre respondenți cred că unirea nu se va produce niciodată, iar votanții AUR sunt cei care, într-o proporție mai mare decât media, consideră că moldovenii „sunt alt neam”, scrie G4media

Mai exact, 71.9% dintre cei chestionați declară că ar vota „DA”, în cadrul unui referendum privind unirea. Împotrivă ar vota 21.4%; 2.1% spun că nu s-au hotărât, iar 3.2 la sută – că nu ar merge la urne.

8.4% dintre români consideră că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 3 ani, 13.3% în următorii 5 ani, iar 29.3% în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34.7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată.  

Potrivit sursei citate, cei care cred că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult sunt votanții PNL și USR, bărbați, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.

La polul opus, cei care cred că unirea nu se va realiza niciodată, sunt votanții AUR, femeile, persoanele între 45 și 59 de ani, angajații la stat.

Unirea cu Republica Moldova, o datorie istorică?

67.6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26.4% sunt de părerea contrarie.

Votanții PSD și PNL, persoanele de peste 45 de ani, într-o proporție mai mare ca restul populației, sunt de părere că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică:

Votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație superioară cred într-un procent mai ridicat decât media că unirea cu Republica Moldova nu este o datorie istorică.

Votanții AUR: moldovenii „sunt alt neam”

Aproape 71% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25.5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3.9% nu știu sau nu răspund.

Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat consideră, într-o proporție mai mare decât restul populației, că locuitorii din Republica Moldova sunt români.

Votanții AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații la stat cred că locuitorii din Republica Moldova „sunt un popor separat” într-un procent mai ridicat decât media.

***

Sondaj de opinie este reprezentativ la nivel național. Datele au fost culese în perioada 14 – 21 aprilie 2026, pe un eșantion 1100 respondenți. Eroarea este de ± 3%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
BNM
Игорь Чекан, NewsMaker

Împrumuturile devin mai scumpe. BNM a majorat rata de bază

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat rata de bază, de la 5,0% la 6,5%, pentru principalele operațiuni de politică monetară. Totodată, au fost majorate ratele de dobândă la creditele overnight, operațiunile repo și depozitele overnight. Potrivit băncii, deciziile au fost luate „din necesitatea configurării politicii monetare de natură să atenueze presiunile la adresa procesului inflaționist în contextul intensificării efectelor conflictului din Orientul Mijlociu”.

Conform BNM, pe 7 mai, Comitetul executiv al instituției a stabilit rata de bază aplicată principalelor operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 6,50% anual. Menționăm că până acum această rată a fost de 5,00% anual. Nivelul de 5,00% a fost stabilit pe 11 decembrie 2025 și a fost menținut ulterior prin deciziile BNM din 5 februarie 2026 și 19 martie 2026. Înainte de aceasta, rata a fost de 6,00% anual.

Totodată, instituția a stabilit ratele de dobândă: la creditele overnight – 8,50 la sută anual, la operațiunile repo – 6,75 la sută anual, iar la depozitele overnight – 4,50 la sută anual. Spre comparație, până acum ratele de dobândă au fost: 7,00 la sută anual la creditele overnight, 5,25 la sută anual la operațiunile repo și 3,00 la sută anual la depozitele overnight.

Potrivit BNM, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul de 18,0% din baza de calcul. Totodată, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul de 26,0% din baza de calcul.

Explicația BNM

Potrivit băncii, deciziile au fost adoptate „din necesitatea configurării politicii monetare de natură să atenueze presiunile la adresa procesului inflaționist în contextul intensificării efectelor conflictului din Orientul Mijlociu, reflectate prin creșterea prețurilor internaționale la resursele energetice, produsele alimentare și la materiile prime și impactul acestora asupra prognozei activității economice regionale, precum și a politicilor monetare și fiscale promovate de economiile importante”.

    „În aceste condiții, prognoza actuală a inflației pe termen scurt și mediu accentuează certitudinea că rata anuală a inflației în următoarele luni ale anului 2026 va depăși limita superioară a coridorului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută anual”, a adăugat banca.

    BNM a mai declarat că „decizia de majorare a ratei de bază este orientată spre combaterea presiunilor inflaționiste, a efectelor de runda a doua de la șocurile de ofertă și ancorarea așteptărilor inflaționiste cu scopul readucerii ratei anuale a prețurilor de consum în coridorul de variație de la ținta inflației”.

    ***

    Rata de bază este un indicator important de care depinde activitatea economică. Cu cât rata de bază este mai mare, cu atât ratele la depozitele și împrumuturile oferite de băncile comerciale sunt mai mari. Când inflația este mare, Banca Națională crește de obicei rata de bază. Acest lucru se face pentru a reduce consumul, care împinge inflația în sus, și pentru a încuraja oamenii, prin rate ridicate la depozit, să cheltuiască mai puțin și să economisească mai mulți bani. Dezavantajul este scumpirea creditelor, inclusiv pentru afaceri, care poate afecta negativ dezvoltarea economică, deoarece companiilor le este mai greu să se dezvolte în condițiile unor împrumuturi costisitoare. Detalii AICI.

    (VIDEO) „Made in Moldova”: cum a ajuns ciocolata din Văsieni pe piețele din România și Bulgaria

    Cacao, fructe uscate și multă pasiune – acestea sunt ingredientele de bază ale afacerii dezvoltate de familia Rotaru din satul Văsieni, raionul Ialoveni. Într-un mic atelier de producție sunt create aproape 80 de tipuri de dulciuri. Fiecare bomboană cu prune uscate și nucă este făcută manual. Cartea de vizită a fabricii este ciocolata cu prune uscate, însă producătorii se mândresc și cu o gamă variată de fructe glazurate, dar și cu produse noi, precum ciocolata roz obținută din boabe roșii de cacao.

    Afacerea a fost lansată acum 14 ani, iar astăzi dulciurile produse la Văsieni ajung nu doar pe rafturile magazinelor din Moldova, ci și pe piețele din România și Bulgaria. La fabrică lucrează aproximativ 40 de localnici. Una dintre angajate mărturisește: „Îmi spun că nu mai vreau dulciuri, dar tot nu mă pot abține când văd ciocolata”. Producția crește anual cu 20–30%. Fiecare leu câștigat, familia îl reinvestește în dezvoltarea afacerii. Pe fiecare etichetă apare același mesaj: „Made in Moldova”.


    Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



    Vreți să susțineți ceea ce facem?

    Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

    Susțineți NewsMaker!

    Colaj: NM

    PAS anunță în parlament darea în exploatare a primelor două „Curți Europene”. PSRM: „O rușine națională”

    Primele două curți renovate în cadrul proiectului guvernamental „Curtea Europeană”, anunțat în primăvara anului 2025, au fost finalizate și urmează să fie inaugurate în sectorul Rîșcani al capitalei. Anunțul a fost făcut pe 7 mai, în plenul Parlamentului, de deputata PAS Veronica Briceag. Declarația a stârnit critici din partea opoziției. Deputata socialistă Ala Ursu-Antoci a calificat drept o „rușine națională” faptul că, la mai bine de un an de la lansarea inițiativei, au fost renovate doar două curți.

    „Vreau să anunț azi un prim-rezultat concret de care sunt mândri mulți chișinăuieni, totodată sunt deranjați mulți politicieni, cum un proiect important de țară poate uni oameni dintr-o regiune și poate aduce Europa chiar în curtea lor. În acest final de săptămână, Guvernul Republicii Moldova vine cu finalizarea primelor două curți reabilitate din sectorul Rîșcani, Chișinău. Urmează săptămânal următoarele în tot orașul. Este vorba despre proiectul Curtea Europeană, inițiat în primăvara anului trecut, lansate lucrările în toamnă, finalizate chiar în aceste clipe. (…) Peste 800 de Chișinău vor sărbători Ziua Europei într-o curte cu condiții europene, Felicitări!”,  a anunțat, în debutul ședinței Parlamentului, deputata Veronica Briceag.

    Declarațiile au provocat reacții din partea opoziției parlamentare. Deputata PSRM Ala Ursu-Antoci a criticat anunțul făcut de PAS. Aceasta a lăsat să se înțeleagă că realizarea este prea modestă pentru un partid aflat la guvernare.

    „Să fii partid la guvernare și să anunți din plenul Parlamentului renovarea a două curți din Chișinău asta este o rușine națională. Atât s-a putut, dragi cetățeni”, a declarat Ursu-Antoci.

    Programul guvernamental „Curtea Europeană” a fost lansat în aprilie 2025 de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Acesta prevede modernizarea curților blocurilor de locuit din municipiul Chișinău. Printre altele, proiectul include reabilitarea trotuarelor și a căilor de acces, instalarea iluminatului modern, amenajarea spațiilor verzi și a locurilor de joacă, precum și îmbunătățirea accesibilității în curțile renovate.

    În prima etapă au fost selectate 57 de curți pentru reabilitare, însă ulterior programul a fost extins. Autoritățile au anunțat că, până în 2027, în Chișinău ar urma să fie renovate aproximativ 469 de curți. Fiecare curte selectată beneficiază de până la 5 milioane de lei pentru lucrări de reparație

    Lucrările la primele curți au început la sfârșitul lunii septembrie 2025, însă implementarea proiectului a fost afectată inclusiv de condițiile meteo. Autoritățile au reluat lucrările în primăvara anului 2026.

    Primele două curți renovate în cadrul programului urmează să fie date oficial în exploatare pe data de 8 mai. Acestea se află pe strada Gheorghe Madan 46/6 și strada Dumitru Rîșcanu 33/4, din sectorul Rîșcani al capitalei.


    Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



    Vreți să susțineți ceea ce facem?

    Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

    Susțineți NewsMaker!
    Tudor Mardei | NewsMaker

    „Cum să gestioneze banii cetățenilor o autoritate nerecunoscută?” Grosu, reacție la afirmațiile lui Krasnoselski

    Președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, nu „vede bine” propunerea liderului de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, ca Tiraspolul să gestioneze banii colectați în fondul de convergență. „Cum să gestioneze banii cetățenilor Republicii Moldova o autoritate nerecunoscută constituțional?”, a comunicat acesta.

    În timpul unor declarații pentru jurnaliști, Grosu a fost întrebat cum vede propunerea lui Krasnoselski potrivit căreia banii colectați în fondul de convergență ar trebui gestionați de Tiraspol.

    „Nu văd bine. Nu am încredere”, a reacționat liderul PAS pe 7 mai. „Cum să gestioneze banii cetățenilor Republicii Moldova o autoritate nerecunoscută constituțional? Dumnealui s-a dat cu părerea. Eu n-am încredere în…”, a continuat Grosu.

    Menționăm că, pe 6 mai, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că Tiraspolul nu se opune creării Fondului de convergență, dar „controlul asupra acestor fonduri trebuie să fie de partea noastră”. „Sunt banii noștri”, a adăugat acesta, menționând că fondurile trebuie direcționate către dezvoltarea economică a malului stâng al Nistrului. În acest sens, Krasnoselski a menționat că specialiștii din Tiraspol sunt pregătiți să înceapă colaborarea cu Chișinăul în viitorul apropiat, îndemnând malul drept al Nistrului să investească în obiecte din regiune. „Mai mult decât atât, dacă vreun stat din Uniunea Europeană dorește să ajute, noi nu refuzăm. Poftim, investiți bani. Iar dacă îi veți și controla împreună cu noi – nu există nicio problemă. Totul este foarte simplu și corect”, a adăugat acesta.

    ***

    Autoritățile de le Chișinăul au anunțat că vor crea un Fond special de convergență pentru implementarea unor proiecte pe malul stâng al Nistrului. Fondul va fi alimentat, printre altele, din încasarea TVA și a accizelor de la antreprenorii din regiunea transnistreană. NewsMaker a explicat AICI cum va funcționa fondul, ce spune Tiraspolul despre această inițiativă și dacă acesta va contribui la apropierea celor două maluri și la reintegrarea Moldovei.

    Больше нет статей для показа
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: