Victoriabank va distribui dividende acționarilor.

Victoriabank va distribui dividende pentru anul financiar 2022, o decizie aprobată în cadrul ultimei Adunări Generale Extraordinare a Acționarilor. Această hotărâre subliniază angajamentul băncii de a gestiona eficient capitalul și de a maximiza valoarea oferită acționarilor.

Suma totală a dividendelor aprobate este de 180.750.657,93 lei, reprezentând 28,2% din profitul net obținut în 2022. Astfel, fiecare acționar va primi 7,23 lei pe acțiune, iar plățile vor fi efectuate în numerar, în termen de trei luni de la data adoptării deciziei. Dreptul la primirea dividendelor îl vor avea acționarii Victoriabank incluși în lista stabilită până în data de 19 iulie 2024, când erau 194 de acționari.

Această măsură reflectă performanțele financiare solide ale băncii și gradul său ridicat de capitalizare. În ultimii ani, Victoriabank a reușit să crească profitabilitatea și să mențină o poziție financiară stabilă.

Decizia de a distribui dividende se aliniază cu strategia pe termen lung a băncii, care pune accent pe recompensarea acționarilor, în paralel cu continuarea investițiilor în digitalizare, modernizarea rețelei de unități și îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite. Victoriabank rămâne dedicată furnizării de valoare acționarilor săi printr-o creștere sustenabilă, gestionarea prudentă a riscurilor și o abordare strategică orientată spre viitor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ТАСС

Ambasada SUA, despre sancțiunile impuse rețelei lui Șor: Nu vom permite finanțatorilor iliciți să exploateze sistemul nostru financiar

Ambasada SUA la Chișinău a venit vineri, 2 octombrie, cu o reacție după ce Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni împotriva rețelei financiare internaționale A7, creată de oligarhul moldovean fugar Ilan Șor cu sprijinul Promsvyazbank din Rusia. Misiunea diplomatică a declarat că Washingtonul va combate tentativele de eludare a mecanismelor internaționale de control financiar.

„Statele Unite nu vor permite finanțatorilor iliciți să exploateze sistemul nostru financiar. Rețeaua A7 a fost creată și finanțată de oligarhul Ilan Șor, sancționat de Statele Unite”, a transmis ambasada americană.

Amintim că SUA au impus sancțiuni împotriva rețelei A7, creată de Șor în Rusia. Departamentul Trezoreriei SUA a descris A7 drept o „rețea bancară clandestină”, cu legături în Rusia, folosită de Iran pentru a ocoli sancțiunile. Autoritățile americane au calificat, de asemenea, A7 drept „o organizație criminală transnațională majoră”.

În cadrul măsurilor adoptate, Agenția SUA pentru combaterea infracțiunilor financiare a interzis instituțiilor financiare americane să proceseze tranzacții care implică subagenți ai rețelei A7 și le-a cerut să raporteze activitățile suspecte asociate acesteia.

Potrivit autorităților americane, între ianuarie 2025 și iunie 2026, prin rețeaua A7 au fost tranzacționați peste 17 miliarde de dolari. Departamentul Trezoreriei SUA susține că rețeaua a fost folosită, printre alții, de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran și de infractori cibernetici.

Alerta cu bombă de la Aeroportul Chișinău, falsă. Activitatea a fost reluată

Alerta cu bombă semnalată la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, joi, 2 octombrie, a fost falsă. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

„Verificările efectuate de echipele specializate au fost finalizate, iar alerta semnalată la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău nu s-a confirmat”, a transmis IGPF într-un comunicat.

Potrivit instituției, activitatea aeroportului a fost reluată în regim normal, iar pasagerii își pot continua călătoriile.

Poliția de Frontieră le recomandă pasagerilor să verifice în timp real statutul zborurilor pe panoul online al aeroportului și să urmărească informațiile oficiale.

Instituția a precizat că, împreună cu structurile responsabile de securitate, continuă să aplice măsuri de prevenire a situațiilor care ar putea pune în pericol siguranța cetățenilor și securitatea statului.

Precizăm că, după semnalarea alertei cu bombă, la aeroport au intervenit subdiviziunile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne pentru efectuarea verificărilor necesare. Accesul în terminal și procedurile de înregistrare au fost suspendate pe durata verificărilor, iar autoritățile au avertizat că programul zborurilor ar putea suferi modificări.

În acest context, zborurile spre Istanbul (TK274), Frankfurt (LH1559) și Viena (OS718) au înregistrat întârzieri.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Gazele în Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa”. Ministrul Energiei și ANRE explică de ce

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) resping informațiile potrivit cărora Republica Moldova ar avea cel mai scump gaz din Europa. Autoritățile susțin că astfel de comparații nu țin cont de diferențele dintre perioadele analizate, mecanismele de formare și compensare a prețurilor și componentele incluse în tarife. Potrivit datelor Eurostat pentru semestrul al doilea al anului 2025, prețul plătit de consumatorii casnici din Republica Moldova era de 9,47 eurocenți/kWh, față de 12,28 eurocenți/kWh – media Uniunii Europene.

„Gazele în Moldova NU sunt cele mai scumpe din Europa”, a scris Dorin Junghietu pe Facebook.

Potrivit oficialului, cele mai recente date comparative disponibile ale Eurostat, pentru semestrul al doilea al anului 2025, arată că gospodăriile din Republica Moldova au plătit 9,47 eurocenți pentru un kWh de gaz, cu toate taxele incluse. Media în Uniunea Europeană a fost de 12,28 eurocenți/kWh.

„Astfel, valoarea înregistrată pentru Republica Moldova în această comparație este cu aproximativ 23% sub media UE”, a menționat„ ministrul Energiei.

În clasamentul celor 30 de țări europene incluse în comparator, Republica Moldova se află pe locul 17, potrivit lui Junghietu. Prețuri mai mari decât în Moldova au fost înregistrate în 13 țări, printre care Germania, Franța, Italia, Austria, Irlanda, Portugalia, Danemarca, Țările de Jos și Suedia.

„O asemenea comparație trebuie făcută pe baza unor date verificabile, utilizând aceeași perioadă, aceeași categorie de consum și aceeași metodologie”, a subliniat ministrul.

Ministrul Energiei a declarat că, deși prețul gazelor rămâne o problemă importantă pentru gospodării, comparațiile publice trebuie să se bazeze pe date comparabile.

„Nu ignorăm impactul facturilor asupra gospodăriilor și nici responsabilitatea de a menține energia cât mai accesibilă. Dar tocmai pentru că vorbim despre un subiect atât de sensibil, comparațiile trebuie făcute corect, iar informațiile prezentate public trebuie să corespundă datelor”, a declarat Dorin Junghietu.

Ce spune ANRE

La rândul său, ANRE a transmis că prețul gazelor din Republica Moldova a crescut ca urmare a majorării costurilor de achiziție de pe piețele externe. În februarie 2026, costul de achiziție era de 38 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 404 euro pentru 1.000 de metri cubi. Pentru gazele incluse în prețurile în vigoare din 1 octombrie, acesta a ajuns la 79 de euro/MWh, adică aproximativ 840 de euro pentru 1.000 de metri cubi.

ANRE a explicat faptul că prețurile din diferite țări nu pot fi comparate direct fără a ține cont de mecanismele de plafonare și compensare, precum și de componentele incluse în tarif. În unele state, de exemplu, prețurile sunt plafonate, iar diferențele sunt acoperite din bugetul public.

„Comparația prețului stabilit în Republica Moldova, fără aplicarea impactului compensațiilor, cu prețurile din țările unde deja se aplică mecanisme de plafonare, nu este corectă”, susține Agenția.

ANRE a mai precizat că unele comparații publicate online includ doar prețul gazului ca produs, fără costurile pentru transport, distribuție și furnizare, în timp ce prețul din Republica Moldova include toate aceste componente.

ANRE a amintit că Republica Moldova nu produce gaze naturale și este dependentă integral de importuri, fiind astfel afectată direct de evoluția prețurilor internaționale.

Totodată, autoritatea a precizat că tarifele reglementate din Moldova sunt stabilite în baza unor prognoze de achiziție pentru o perioadă mai lungă, în timp ce în unele state europene prețurile sunt actualizate lunar. Din acest motiv, ANRE susține că o comparație mai exactă a prețului aprobat în Moldova de la 1 octombrie ar trebui făcută cu prețurile practicate în alte țări în lunile de iarnă.

***

Amintim că ANRE a aprobat pe 28 septembrie majorarea tarifului pentru consumatorii casnici. Astfel, începând cu 1 octombrie, un metru cub de gaz costă 26,14 lei, cu TVA inclus, față de 20,30 lei anterior.

Tudor Mardei / Newsmaker

Adăposturi la punctele de trecere moldo-ucrainene, după atacurile rusești. Misail-Nichitin: „Permit angajaților și civililor să ajungă în câteva secunde”

Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că în apropierea punctelor de trecere a frontierei moldo-ucrainene au fost amenajate adăposturi și că a început relocarea unor zone de control, în contextul atacurilor rusești din Ucraina produse în apropierea graniței Republicii Moldova. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 1 octombrie a podcastului „Raport”.

„Au fost amenajate niște adăposturi în imediata apropiere a punctului de trecere a frontiere, care permite ca angajații și civilii care se află acolo, în câteva secunde, să ajungă în acest adăpost. Totodată au fost demarate și o serie de relocări din punctele de control comune moldo-ucrainene, astfel încât să asigurăm o protecție mai mare, atât angajaților, cât și cetățenilor la traversarea punctelor de trecere. Am început în special cu punctele de trecere cu risc mai mare, acolo unde au fost deja astfel de incidente. Și ne propunem ca toate punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene să fie dotate cu astfel de spații – proces care va dura și în următoarea perioadă”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.

Oficiala a menționat că măsurile au fost luate pentru a spori protecția angajaților Poliției de Frontieră și ai Serviciului Vamal, precum și a cetățenilor care se află în punctele de trecere a frontierei.

Între timp, într-un interviu pentru Europa Liberă, viceministrul ucrainean pentru Dezvoltarea Comunităților și Teritoriilor, Serhii Derkaci, a declarat că Ucraina și Republica Moldova lucrează la crearea unor noi puncte de trecere a frontierei, după ce trei puncte existente de la granița moldo-ucraineană au fost grav avariate sau distruse în urma atacurilor rusești.

Potrivit oficialului ucrainean, noile puncte, descrise drept „pilot”, ar urma să fie operaționale în aproximativ trei luni și să fie construite pe partea moldovenească a frontierei. Kievul propune puncte de control comune și este dispus, dacă va fi necesar, să instaleze pe teritoriul Republicii Moldova „module mobile” pentru infrastructura de frontieră.

Derkaci a spus că cele două țări elaborează o foaie de parcurs pentru acest proiect și au făcut deja un schimb de scrisori în acest sens. El a menționat că Ucraina dispune deja de infrastructură similară la frontiera cu Polonia.

***

Precizăm că, în ultimele luni, armata rusă a lansat mai multe atacuri cu drone asupra unor obiective din Ucraina situate în apropierea frontierei cu Republica Moldova. În august și septembrie, autoritățile au raportat atacuri asupra unor puncte de trecere ucrainene aflate în vecinătatea graniței moldovenești, inclusiv la Tabachi, Vynohradivka și Starokozace, ceea ce a dus la suspendarea temporară a activității unor puncte de trecere și la evacuarea persoanelor aflate în zonă.

MAIA

Banii promiși fermierilor pentru 2026 merg la datorii din 2025? Producătorii de sfeclă de zahăr amenință cu proteste. Slusari: „Am rămas șocat”

Fondurile nevalorificate în cadrul unor forme de subvenționare vor fi redistribuite pentru finanțarea cererilor de plăți complementare depuse de fermieri în 2025, anunță Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Potrivit instituției, decizia vizează peste 3.700 de fermieri. Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, contestă procedura și susține că redistribuirea lasă fără finanțare măsuri prevăzute pentru 2026 în Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 (PSPA), aprobat anterior de Guvern și prezentat drept unul dintre principalele instrumente de sprijin pentru agricultură. În același timp, cultivatorii de sfeclă de zahăr cer acordarea subvențiilor prevăzute pentru acest an și avertizează că, în lipsa unei soluții, se vor alătura protestelor agricultorilor.

Decizia a fost luată la cea de-a doua ședință a Comitetului național de monitorizare a implementării Programului strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030 (PSPA), care a avut loc astăzi, 2 octombrie. Ședința a fost deschisă de ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, care conduce comitetul.

Potrivit Ministerului, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat informații despre gestionarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și despre implementarea deciziilor luate la ședința precedentă. Propunerile de redistribuire au fost examinate în baza informațiilor AIPA și în temeiul rectificării Legii bugetului de stat.

„S-a decis redistribuirea mijloacelor financiare identificate ca nevalorificate în cadrul unor forme de subvenționare alocate din FNDAMR, către forma de subvenționare plați complementare, pentru subvenționarea cererilor depuse de către fermieri în anul 2025, având un impact major asupra unui număr de peste 3 720 fermieri”, a comunicat instituția.

Comunicatul Ministerului nu precizează suma totală redistribuită și nici dacă măsurile de sprijin prevăzute în PSPA pentru 2026 vor fi finanțate din alte surse.

Slusari: datoriile trebuie achitate, dar angajamentele pentru 2026 trebuie respectate

Într-o discuție cu NewsMaker, Alexandr Slusari a declarat că nu pune la îndoială necesitatea achitării datoriilor față de agricultori. Obiecția sa ține de respectarea angajamentelor asumate de Guvern pentru anul 2026 și de procedura de redistribuire a banilor.

Potrivit lui Slusari, PSPA prevede pentru acest an plăți directe inclusiv pentru producătorii de sfeclă, legume și lapte, sprijin pentru agricultura ecologică, precum și subvenționarea primelor de asigurare. El susține că aceste măsuri rămân prevăzute în hotărârea Guvernului, dar nu vor mai fi finanțate în urma deciziei comitetului.

„Eu nu pun la îndoială că datoriile trebuie să fie achitate. Dar, totodată, statul și-a asumat niște angajamente față de alți agricultori în 2026”, a declarat Slusari pentru NM.

Slusari consideră că autoritățile ar fi trebuit să modifice mai întâi hotărârea Guvernului și să anunțe public ce măsuri nu vor mai fi finanțate, înainte de a redistribui fondurile.

„Cert este că PSPA-ul în acest an prevede finanțarea mai multor măsuri și pe fiecare măsură a fost rezervată suma. De exemplu, pe sfeclă – 40 de milioane, pe agricultură ecologică – 28 de milioane, pe legume – 40 de milioane, pe asigurări – 100 de milioane. Toate aceste lucruri au fost aprobate prin hotărâre de Guvern și nimeni, până în ziua de azi, nu a anulat”, a mai declarat directorul executiv al „Forța Fermierilor”.

În opinia sa, statul trebuia fie să găsească banii necesari, fie să modifice programul și să le explice agricultorilor că nu poate finanța măsurile promise. Potrivit lui Slusari, la ședința precedentă a comitetului, din septembrie, AIPA anunțase că pregătește lansarea apelurilor de finanțare pentru măsurile prevăzute în 2026, iar graficul acestora urma să fie aprobat la următoarea ședință.

„Nu a trecut nicio lună și ei vin și zic gata, prin decizia asta, tot ce e prin PSPA nu e valabil și noi redistribuim banii pentru achitarea datoriilor, nefăcând modificare în hotărârea Guvernului. Din punctul meu de vedere, cei care au votat astăzi la comitet această redistribuire, fără modificarea hotărârii Guvernului, au încălcat legea. (…) Sincer, eu un pic am rămas șocat de modalitatea, de procedura care a fost folosită și atitudinea lejeră față de legislația în vigoare. Vrea ministerul – respectă PSPA-ul, nu vrea – nu respectă, fără ca măcar să modifice”, a mai declarat Slusari.

Producatorii de sfeclă de zahăr cer subvențiile promise și amenință cu proteste

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) solicită, la rândul său, alocarea urgentă a plăților cuplate pentru sfecla de zahăr, prevăzute pentru 2026. Asociația a adresat o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și AIPA, după ce, potrivit acesteia, fermierii au înțeles din recenta întrevedere cu ministrul că subvențiile nu vor fi acordate.

APSZM precizează că acest sprijin le-a fost promis cultivatorilor timp de trei ani. Potrivit asociației, PSPA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 288/2026, prevede, începând cu acest an, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr, cu un buget de 40 de milioane de lei.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat Alexei Chiriac, președintele Asociației.

***

Amintim, Programul Strategic al Politicii Agricole 2026 – 2030 a intrat în vigoare în iunie 2026. Guvernul promitea, atunci, că PSPA va aduce noi oportunități de finanțare pentru fermieri. Pentru 2026, Ministerul Agriculturii promitea atunci că vor fi lansate intervenții dedicate sectorului vegetal și zootehnic, precum și măsuri de sprijin pentru irigații, agricultura ecologică, tinerii fermieri și fermele de familie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: