Victoriabank va distribui dividende pentru anul financiar 2022, o decizie aprobată în cadrul ultimei Adunări Generale Extraordinare a Acționarilor. Această hotărâre subliniază angajamentul băncii de a gestiona eficient capitalul și de a maximiza valoarea oferită acționarilor.
Suma totală a dividendelor aprobate este de 180.750.657,93 lei, reprezentând 28,2% din profitul net obținut în 2022. Astfel, fiecare acționar va primi 7,23 lei pe acțiune, iar plățile vor fi efectuate în numerar, în termen de trei luni de la data adoptării deciziei. Dreptul la primirea dividendelor îl vor avea acționarii Victoriabank incluși în lista stabilită până în data de 19 iulie 2024, când erau 194 de acționari.
Această măsură reflectă performanțele financiare solide ale băncii și gradul său ridicat de capitalizare. În ultimii ani, Victoriabank a reușit să crească profitabilitatea și să mențină o poziție financiară stabilă.
Decizia de a distribui dividende se aliniază cu strategia pe termen lung a băncii, care pune accent pe recompensarea acționarilor, în paralel cu continuarea investițiilor în digitalizare, modernizarea rețelei de unități și îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite. Victoriabank rămâne dedicată furnizării de valoare acționarilor săi printr-o creștere sustenabilă, gestionarea prudentă a riscurilor și o abordare strategică orientată spre viitor.
Moțiunea simplă împotriva Ministerului Muncii și Protecției, examinată în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 2 aprilie, a picat. Documentul a fost susținut doar de 27 de deputați din opoziție.
Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, prezentă în plenul legislativului pentru dezbaterea moțiunii simple, a declarat că, de la preluarea funcției, a continuat programele începute anterior de guvernarea PAS, precum și le-a „consolidat” și „extins”. Ea a recunoscut că mai există probleme în sistemul social, dar a dat asigurări că autoritățile vor depune eforturi pentru a îmbunătăți situația.
Natalia Plugaru a precizat că ministerul își propune să continue creșterea ocupării pe piața muncii, integrarea grupurilor vulnerabile, în special persoanele cu dizabilități și femeile cu copii mici, pe piața muncii, reformarea sistemului de dezabilitate, reforma protecției copiilor aflați în conflict cu legea și dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local.
De asemenea, în ceea ce privește politica demografia, oficiala a menționat că echipa sa nu se limitează doar la plăți unice, ci vizează construirea unui sistem care să ducă la creșterea ratei natalității. Potrivit ei, acesta include locuri de muncă decente, servicii de îngrijire pentru copii, concedii parentale echitabile și servicii sociale accesibile.
„Stimați colegi, vrem să construim mai departe și să îmbunătățim”, a spus Plugaru în discursul său final.
Moțiunea simplă a fost sprijinită doar de 27 de deputați din opoziție – număr insuficient pentru a fi adoptată. 52 de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au votat împotriva documentului.
Amintim că moțiunea simplă împotriva Ministerului Muncii și Protecției Sociale a fost înaintată de fracțiunea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, la sfârșitul lunii februarie. Deputații formațiunii au motivat că situația din domeniul social ar fi gravă, menționând, între altele, că în perioada mandatului lui Plugaru au fost anulate compensațiile pentru energia electrică, au fost reduse plățile pentru încălzire, nivelul de sărăcie ar fi crescut alarmant, iar situația demografică a degradat. Totodată, politicienii susțin că ministerul nu ar fi prezentat strategii clare pentru sprijinirea celor mai vulnerabili.
Natalia Plugaru a preluat mandatul de ministră a Muncii și Protecției Sociale la 1 noiembrie 2025.
Jurnalistul rus Iurii Dudi a realizat la Chișinău un interviu cu Denis Kapustin, comandant al Corpului Voluntarilor Ruși, formațiune militară care luptă de partea Ucrainei. Producătorul Serghei Mardari, care a organizat filmarea împreună cu echipa lui Dudi, a anunțat că înregistrarea discuției s-a desfășurat la centrul de producție digital-media Mediacor.
„Iura este un super profesionist și cel mai bun intervievator cu care am lucrat vreodată. (…) Pregătirea interviului s-a desfășurat în deplin secret, nici măcar membrii echipei nu știau pe cine vor filma în acea zi! Totul a reușit! Mulțumesc echipei pentru munca coordonată și profesionistă!”, a scris Serghei Mardari pe pagina sa de Facebook.
Interviul cu Denis Kapustin, care durează aproape 5 ore, a fost publicat joi, 2 aprilie, pe canalul de YouTube al lui Iurii Dudi.
Mediacor, care este situat pe teritoriul Universității de Stat din Moldova, a fost deschis în anul 2021.
***
Amintim că, în 2024, Iurii Dudi a mai filmat un interviu în Republica Moldova, invitata fiind președinta Maia Sandu.
Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare din 2021, respinge criticile fracțiunii parlamentare a comuniștilor privind denunțarea acordurilor care conferă Republicii Moldova statut de membru a Comunității Statelor Independente (CSI). Într-o declarație pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a formațiunii, Adriana Vlas, a spus că Republica Moldova nu are „dreptul moral” să continue apartenența la organizație, deoarece regulile care stau la baza acesteia au fost încălcate constant de-a lungul timpului, ceea ce a afectat inclusiv suveranitatea țării noastre, făcând referire la staționarea ilegală în regiunea transnistreană a trupelor Federației Ruse — membru fondator al CSI. Totodată, reprezentanta PAS a mai spus că, prin retragerea din CSI, Republica Moldova va economisi circa 3 milioane de lei anual — sume pe care anterior le achita către organizație.
„Ani la rând, regulile de bază ale Comunității Statelor Independente au fost încălcate fără consecințe. Ani la rând ne-a fost ignorată integritatea și călcată în picioare suveranitatea. Noi nu mai avem dreptul moral să ne prefacem că această „comunitate” încă funcționează. Adevărul e unul — nu poți construi parteneriate acolo unde regulile sunt respectate doar pe hârtie. Prin retragerea din acordurile fondatoare spunem clar că nu mai tolerăm dubla măsură și refuzăm să fim parte a unei structuri care acoperă agresiunea”, a declarat Adriana Vlas.
Reprezentanta PAS a mai spus că, prin retragerea din CSI, Republica Moldova se va alinia „clar” direcței europene și va economisi circa 3,1 milioane de lei anual — fonduri achitate către organizație. De asemenea, ea a precizat că statul va păstra acordurile cu CSI care aduc „beneficii reale” cetățenilor și economiei.
Amintim că, pe 2 aprilie, Parlamentul a adoptat în lectură finală denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente, Protocolul aferent și Statutul CSI — documente care conferă Republicii Moldova statut de membră a organizației internaționale. Documentele au fost susținute de 60 de deputați, dintre care 54 ai fracțiunii PAS.
După vot, fracțiunea comuniștilor, în frunte cu deputatul Vladimir Voronin, a declarat că denunțarea acordurilor și ieșirea din CSI este o „tragedie”, susținând că economia națională și moldovenii care lucrează în statele comunității ar urma să fie afectate. Voronin a mai acuzat guvernarea PAS de „trădare”.
Autoritățile centrale argumentează că ieșirea din CSI este determinată de nerespectarea valorilor fundamentale ale organizației de către Federația Rusă — membru fondator al Comunității Statelor Independente. În mod special este vorba despre încălcarea principiului integrității teritoriale, care se manifestă prin invadarea Ucrainei, Georgiei și staționarea ilegală de trupe ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Conform procedurii, după denunțarea celor trei documente, Ministerul Afacerilor Externe va notifica oficial CSI despre retragerea Republicii Moldovei. Țara va înceta să mai fie membră a organizației peste 12 luni de la notificare.
De altfel, Republica Moldova nu mai participă la activitatea Comunității Statelor Independente din 2022, pe fondul declanșării invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei. De asemenea, autoritățile au denunțat zeci de acorduri încheiate pe platforma CSI, Guvernul a încetat să mai achite cotizațiile anuale de membru din 2023, iar în februarie 2024, Republica Moldova a ieșit oficial din Adunarea Parlamentară a CSI.
Călătoriile cu transportul public se scumpesc în Chișinău. Pasagerii vor plăti, din 1 mai, 7 lei pentru un bilet. Primăria Chișinău anunță că decizia a fost impusă de evoluțiile economice din ultima perioadă, inclusiv creșterea prețurilor la carburanți.
Municipalitatea anunță că măsura este fundamentată pe prevederile cadrului legal în vigoare și survine după ce costurile la carburanți s-au scumpit „practic de două ori”.
„În temeiul cadrului legal, se stabilește valoarea de referință pentru calcularea tarifului de călătorie în transportul public din municipiul Chișinău la nivelul de 7,00 lei începând cu data de 01.05.2026”, anunță Primăria în comunicatul emis.
În prezent, tariful pentru transportul public în Chișinău este de 6 lei. Ultima ajustare a acestuia a avut loc pe 1 iulie 2022.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Chișinăul și Bucureștiul continuă discuțiile privind reintegrarea regiunii transnistrene. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a avut joi, 2 aprilie, o întrevedere cu ambasadorul România în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, în cadrul căreia a fost discutat subiectul.
Biroul politici de reintegrare a transmis într-un comunicat că, în cadrul discuțiilor, oficialii au abordat un „spectru larg” de subiecte axate pe situația actuală din raioanele de est ale Republicii Moldova.
„În calitate de membru al Uniunii Europene, România are un rol deosebit în promovarea sprijinului comunitar pentru atingerea dezideratului de reintegrare. De asemenea, vicepremierul a evidențiat ajutorul acordat în gestionarea crizei ecologice de pe Nistru, care a contribuit la crearea unui cadru practic pentru apropierea celor două maluri”, a comunicat instituția.
Valeriu Chiveri și Cristian-Leon Țurcanu au mai evocat deschiderea de a consolida eforturile pentru susținerea și promovarea unor politici sustenabile în beneficiul cetățenilor din localitățile amplasate în perimetrul Zonei de Securitate.
La rândul său, diplomatul a transmis, într-o postare pe Facebook, că întrevederea cu Chiveri a fost „foarte bună” și că a reafirmat disponibilitatea României de a sprijini procesul de reintegrare al regiunii transnistrene.
„Reintegrarea politică, economică și socială se desfășoară într-un context regional complicat, însă România și UE sunt alături de Republica Moldova în acest proces asiduu și complex”, a menționat ambasadorul.
gov.md
Amintim că, la începutul lunii martie, în cadrul unei vizite la București, Valeriu Chiveri a mai discutat despre regiunea transnistreană și evoluțiile din procesul de reintegrare cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu.
În ultimele luni, Chișinăul a reluat discuțiile cu administrația nerecunoscută de la Tiraspol privind reglementarea diferendului transnistrean, după o pauză de peste 15 luni. Pe 26 februarie, Valeriu Chiveri s-a întâlnit cu reprezentantul politic al părții transnistrene, Vitalii Ignatiev, la sediul Misiunii OSCE de la Tiraspol. O nouă întrevedere este programată pentru mijlocul lunii aprilie. Între timp, mai multe grupuri de lucru pe mai multe domenii poartă discuții.
De asemenea, jurnalistul Vladimir Soloviov a publicat recent un document de 14 pagini privind soluționarea conflictului, pregătit de autoritățile de la Chișinău. Acesta prevede o perioadă de tranziție în procesul de reglementare a diferendului transnistrean. Potrivit documentului, controlul asupra regiunii ar urma să fie preluat temporar de o administrație internațională, care să supravegheze demilitarizarea și democratizarea regiunii transnistreană. Ulterior, ar urma ca autoritățile constituționale de la Chișinău să preia treptat controlul deplin.
Vicepremierul Valeriu Chiveri a confirmat autenticitatea documentului, dar a subliniat că acesta nu este un plan de reintegrare propriu-zis, ci un non-paper aflat în consultare cu partenerii europeni. Oficialul a precizat că este vorba despre „testarea unor idei care ar putea fi luate în calcul pe viitor” și a recunoscut că unele prevederi au fost discutate cu partenerii europeni în timpul vizitei la Bruxelles.
