VIDEO Cele 6 posturi TV apropiate lui Șor nu cedează. Un grup de jurnaliști își caută dreptatea la Bruxelles

Un grup de jurnaliști moldoveni, reprezentanți ai celor 6 posturi TV care au rămas temporar fără licență de emisie, au venit cu un mesaj din fața sediului Parlamentului European, la Bruxelles. Aceștia susțin că urmează să aibă întrevederi cu eurodeputați și oficiali ai instituțiilor europene. „Vrem să transmitem mesajele jurnaliștilor de la Chișinău care s-au trezit peste noapte, după un abuz al puterii, cu licența suspendată a televiziunilor”, comunică reprezentanții posturilor TV. Anterior, cu aceleași mesaje jurnaliștii au fost în Piața Presei Libere din București, dar și la Strasbourg.

„Suntem într-o nouă vizită într-o capitală europeană, acolo unde vrem să transmitem mesajele jurnaliștilor de la Chișinău care s-au trezit peste noapte, după un abuz al puterii, cu licența suspendată a televiziunilor care și-au permis, în opinia guvernării, să critice ceea ce se întâmplă în Chișinău”, a spus jurnalistul TV6 Alexei Lungu.

Jurnalistul a adăugat că alături de el se află „un grup de jurnaliști care militează pentru libertatea de exprimare și libertatea presei în Republica Moldova”.

El a spus că la Bruxelles, jurnaliștii au „un program destul de încărcat”.

„Urmează să avem întrevederi cu eurodeputați și oficiali ai Parlamentului European, și deputați și oficiali ai instituțiilor europene. Noi vom continua lupta pentru libertatea presei în Republica Moldova. Noi vom continua lupta pentru fiecare jurnalist care vrea să-și facă meseria în țara noastră, o țară pe care încă o vedem pe cale europeană și nu pe calea unei dictaturi impuse de guvernarea de la Chișinău”, a conchis Alexei Lungu.

Pe 16 decembrie 2022, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a dispus suspendarea licenței de emisie a 6 posturi de televiziune (Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV) pentru „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”.

Argumentele invocate întru justificarea acestei decizii sunt: (1) câteva persoane fizice și/sau juridice supuse sancțiunilor internaționale exercită controlul asupra posturilor TV supuse restricției (2) Consiliul Audiovizualului (CA) a monitorizat și a sancționat posturile TV pentru lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina.

Opt instituții mass-media și organizații ale societății civile au semnat declarații prin care au cerut lămuriri de la CSE. Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova Jānis Mažeiks consideră că Guvernul și Consiliul Audiovizualului trebuiau să ofere detalii și o argumentare explicită privind decizia de suspendare.

Președinta țării Maia Sandu, cu referire la decizia CSE, a menționat că „persoane supuse sancțiunilor internaționale” ar urmări destabilizarea situației din țară, de aceea, spațiul informațional trebuie protejat. Iar directorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Musteaţa a spus că decizia de a suspenda licența de emisie celor 6 televiziuni „cu siguranță nu este un act de cenzură”.

Conducerea postului de televiziune TV6 consideră nejustificată decizia CSE. Aceasta a făcut apel la comunitatea internațională. Mesaje similare au publicat Orhei TV și Primul în Moldova. Și RTR Moldova consideră ilegală decizia CSE. Postul de televiziune a anunțat că a contestat decizia. Totodată, televiziunea a spus că toate emisiunile RTR pot fi văzute, din 19 decembrie, în emisia unui alt post TV. De menționat că în februarie 2023 Media-Resurse SRL, fondatorul posturilor de televiziune TV6 și Orhei TV, a anunțat că și-a reprofilat activitatea, prestând în prezent servicii de producere. Reprezentanții companiei au precizat că unul din primii lor clienți a devenit postul de televiziune Orizont TV.

Pe 25 februarie 2023, reprezentanții celor 6 posturi TV care au rămas temporar fără licență de emisie au organizat un protest în Piața Presei Libere din București. Aceștia au declarat că decizia CSE este „abuzivă” și „ilegală”. A doua zi, jurnaliștii au anunțat că sunt la Strasbourg.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: