Viață

VIDEO Un condamnat pe viață, eliberat în februarie, reținut de polițiști

Mihaela Conovali
| 15 aprilie, 2025
13:21

Poliția Republicii Moldova a anunțat, pe 15 aprilie, că l-a reținut pe Dorin Sușițchi – condamnat în 2002 la detenție pe viață, pedeapsă comutată anul trecut la 30 de ani de închisoare. Acesta fusese eliberat din detenție în februarie 2025. Potrivit oamenilor legii, reținerea a avut loc după ce decizia de eliberare din detenție a fost anulată.

„În contextul anulării, de către Curtea de Apel Chișinău, a deciziei de eliberare din detenție a condamnatului Sușițchi, informăm că polițiștii l-au localizat și în acest moment l-au reținut. Acesta intenționa să-și ridice pașaportul străin”, au comunicat reprezentanții poliției.

Oamenii legii au precizat că Sușițchi, în 2002, a fost condamnat la detenție pe viață, iar anul trecut pedeapsa i-a fost comutată la 30 de ani. Acesta a fost eliberat din detenție în februarie anul curent. „Urmează să fie întors în penitenciar”, au comunicat reprezentanții poliției.

Dorin Suşiţchi a fost condamnat anterior la detenţiune pe viaţă. În aprilie 2024, în temeiul Legii cu privire la amnistie, pedeapsa i-a fost comutată din detenţiune pe viaţă în 30 de ani de închisoare. În februarie 2025, instanța a decis să-i înlocuiască lui Dorin Sușițchi o parte din pedeapsa rămasă de executat – 5 ani, 10 luni și 26 de zile – cu 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Condițiile impuse includeau: să se prezinte la organul de probațiune în termen de 5 zile de la eliberare; să anunțe orice schimbare de domiciliu sau plecare mai lungă de 5 zile; să achite 500 000 de lei drept despăgubiri familiilor victimelor infracţiunilor pentru care a fost condamnat, în termen de 5 ani, 10 luni și 26 de zile de la eliberare; să participe la programe de probațiune.

***

Amintim că în martie 2025 a fost eliberat din închisoare și Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar.

Ulterior, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz.

Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”. Amintim că, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, în decembrie 2021. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus cele trei amendamente, care ar fi permis, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă.

Deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.

Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii.

Pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Pe 11 aprilie, Ministerul Justiției a declarat că 9 persoane condamnate pe viață au fost eliberate. În ceea ce privește suspiciunile de abuzuri în aplicarea legii amnistiei, Ministerul Justiției a anunțat că a demarat o anchetă detaliată asupra activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a comisiilor de evaluare a eligibilității.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

condamnat pe viață, poliția, reținut, top

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: Cum s-a consultat opoziția cu Sandu, de ce a mers șeful SIS în Găgăuzia și ce nu este în regulă cu vetting-ul avocaților

Politică

PAS a convocat Consiliul Politic Național al formațiunii. Grosu: a fost votată candidatura lui Munteanu

Viață

„Dependența energetică de Rusia a fost redusă practic la zero”. Kulminski explică de ce sancțiunile asupra Lukoil nu ne vor afecta

Dumitru Petruleac
| 23 octombrie, 2025
19:58

Ultimul pachet de sancțiuni al Statelor Unite, care vizează companiile ruse Rosneft și Lukoil, inclusiv filialele acestora, reprezintă un pas semnificativ pentru susținerea păcii și securității regionale. În același timp, impactul asupra Moldovei va fi neglijabil, datorită succesului politicii țării de reducere aproape totală a dependenței energetice de Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, în emisiunea „realpolitik” de la NewsMaker.

„Politica pe care o desfășoară astăzi Statele Unite, „pace prin putere”, corespunde pe deplin intereselor noastre, iar noi încercăm să ne aliniem cât mai mult posibil la aceasta, pentru că, repet, pacea reprezintă astăzi pentru noi prioritatea principală”, a declarat ambasadorul.

Kulminski consideră că sancțiunile își propun să demonstreze Rusiei că așteptările ei de expansiune geopolitică și de destrămare a Ucrainei sunt „iluzorii”. Cât despre impactul sacțiunilor asupra Moldovei, diplomatul a dat asigurări că măsurile nu vor afecta semnificativ țara, datorită eforturilor de diversificare energetică desfășurate în ultimii ani.

„Până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dependența energetică a Moldovei de Rusia era aproape totală. Astăzi, această dependență a fost redusă practic la zero, atât în ceea ce privește gazul, energia electrică, cât și întreaga piață energetică”, a explicat ambasadorul.

El a recunoscut că dacă dependența ar fi rămas la nivelul din 2020, Moldova ar fi avut mari dificultăți. Cu toate acestea, strategia bine gândită de reducere a dependenței face ca sancțiunile să fie, în schimb, un factor pozitiv.

„Rusia încă nu percepe semnalul că Moldova și Ucraina nu mai vor să o vadă drept hegemon în spațiul geopolitic al țărilor lor. Sancțiunile nu vor avea un impact major asupra Moldovei, dar vor influența pozitiv eforturile de stabilizare a păcii în regiune, ceea ce este esențial pentru noi. Acest fapt reprezintă, în general, un aspect pozitiv pentru Moldova”, a adăugat Vlad Kulminski.

Autoritățile responsabile din Republica Moldova, inclusiv Ministerul Energiei, monitorizează constant piața produselor petroliere, a declarat ministrul energiei în exercițiu, Dorin Junghietu. Oficialul a subliniat că majoritatea carburanților sunt importați din România, ceea ce asigură stabilitatea aprovizionării.

„Prin urmare, nu există premise ca Republica Moldova să rămână fără carburanți — motorină, benzină etc. Prețul este influențat de cotațiile globale, iar acest aspect nu depinde de factorii interni. ANRE se va pronunța în acest sens, însă instituția actualizează prețurile practic zilnic”, a menționat Junghietu.

Amintim că, pe 22 octombrie, pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Anunțul a fost făcut de ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, care a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!