Perciun Vitalie : “Energiile regenerabile pot transforma radical sectorul construcțiilor din Republica Moldova”

Interviu cu Perciun Vitalie , Președintele Asociației Patronale a Dezvoltatorilor Imobiliari din Republica Moldova

Domnule Perciun, Republica Moldova se confruntă cu provocări energetice semnificative. Cum pot contribui energiile regenerabile la eficiența energetică a clădirilor, în special în contextul comunităților energetice?

Energiile regenerabile joacă un rol esențial în tranziția către un sistem energetic mai sustenabil, iar noile reglementări privind comunitățile de energie oferă o oportunitate importantă. Aceste comunități, formate din cetățeni, autorități locale și mici întreprinderi, pot produce, stoca și vinde energie regenerabilă direct, fără a depinde exclusiv de rețeaua națională.

Blocurile locative devin astfel mai independente energetic, deoarece pot integra surse regenerabile, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene, și pot chiar comercializa surplusul de energie către vecini. Această posibilitate va influența semnificativ prețul apartamentelor, deoarece locuințele eficiente energetic sunt mai atractive pe piață, având costuri de operare mai mici și oferind beneficii economice pe termen lung.

Prin instalarea panourilor solare pe acoperișuri, fațade și în structura clădirilor (așa-numitele BIPV – Building Integrated Photovoltaics), se poate reduce semnificativ consumul de energie tradițională. În Danemarca, de exemplu, există complexe rezidențiale care generează până la 60% din energia necesară utilizând sisteme eoliene și solare integrate. Un astfel de model poate fi aplicat și în Moldova, mai ales în zonele urbane unde consumul este concentrat.

Cum funcționează concret sistemul prin care prosumatorii pot vinde energie direct către vecini?

Comunitățile de energie permit partajarea energiei produse local, iar membrii pot stabili un preț comun, echitabil. Energia produsă în cadrul unei asociații de locatari, de exemplu, poate fi utilizată într-o manieră optimizată: surplusul este vândut altor membri ai comunității sau stocat în baterii pentru utilizare ulterioară. Astfel, energia rămâne în circuitul local, fără a fi taxată suplimentar de rețeaua națională, ceea ce reduce semnificativ costurile pentru consumatori.

Ce impact economic poate avea acest sistem asupra pieței imobiliare?

Apartamentele din blocurile care produc și consumă energie regenerabilă vor deveni mai atractive datorită facturilor mai mici la electricitate. De asemenea, posibilitatea de a obține venituri din vânzarea surplusului de energie poate transforma aceste locuințe într-o investiție mai rentabilă. În țări precum Germania și Spania, unde astfel de comunități sunt deja funcționale, prețurile proprietăților care dispun de infrastructură pentru energie regenerabilă sunt cu până la 15% mai mari față de cele tradiționale.

Ce măsuri concrete pot fi adoptate pentru a stimula utilizarea energiei solare și eoliene în clădirile noi?

Sunt mai multe măsuri care pot accelera integrarea energiei regenerabile:

  • Subvenții și reduceri fiscale – În România, proiectele de energie verde beneficiază de finanțare din fonduri europene, un model care ar trebui replicat și în Republica Moldova;
  • Reglementări urbanistice – În Spania, de exemplu, există obligația ca noile construcții să includă o anumită suprafață de panouri fotovoltaice. O astfel de reglementare ar putea fi benefică și la noi:
  • Parteneriate public-private – Lituania a implementat un model de succes, unde termoficarea solară este utilizată în parteneriat cu investitori privați.

În Chișinău deja vedem ansambluri rezidențiale care integrează pompe de căldură și panouri fotovoltaice, dar potențialul este mult mai mare.

Ce obstacole trebuie depășite pentru ca acest model să fie adoptat pe scară largă în Republica Moldova?

Printre principalele provocări se numără costurile inițiale ridicate ale infrastructurii de producție și stocare a energiei, precum și necesitatea unui cadru legislativ clar și stabil. Totuși, noua legislație care permite formarea comunităților de energie este un pas important în această direcție. De asemenea, este nevoie de campanii de informare și de sprijin guvernamental prin subvenții sau facilități fiscale pentru a stimula dezvoltatorii imobiliari să implementeze aceste soluții.

Ce perspective vedeți pentru următorii 5 ani?

Dacă vom avea sprijin guvernamental și acces la fonduri europene, Republica Moldova poate deveni un model regional în ceea ce privește utilizarea energiilor regenerabile în sectorul construcțiilor.

Programe precum “Casa Verde”, care deja demonstrează că eficiența energetică atrage investitori, trebuie extinse. Obiectivul nostru este ca până în 2030, cel puțin 30% din noile construcții să fie echipate cu sisteme solare sau eoliene.

Mai mult, Republica Moldova s-a angajat să crească ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 30% din consumul total până în 2030, conform Planului Integrat pentru Energie și Climă, elaborat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD.

Dacă vom continua în această direcție, în următorii ani putem reduce semnificativ dependența de importurile energetice și putem transforma sectorul construcțiilor într-unul sustenabil și inovator.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Caraman, interzisă la microfon, în Parlament, pentru trei ședințe. Care este motivul

Deputata comunistă Diana Caraman l-a numit „prostuț”, în limba rusă, pe colegul său de la PAS Vasile Grădinaru. Incidentul a avut loc în timpul ședinței Parlamentului din 27 iunie. Pentru a ofensa pe care i-a adus-o, deputatei i-a fost luat dreptul de a acorda întrebări și de a face luări de cuvânt pe parcursul a trei ședințe.

În timp ce în plenul Parlamentului era dezbătut proiectul de lege privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, între Diana Caraman și Vasile Caraman s-a iscat un schimb de replici. În cadrul acestuia, deputata comunistă l-a insultat pe Grădinaru.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a intervenit și a clarificat că Caraman l-a numit „duraciok” pe Grădinaru. „Dvs v-ați permis să-i spuneți acest lucru domnului deputat? (…) Pentru asemenea exprimări în adresa colegului sau colegi, care n-ar fi, sunteți lipsită de dreptul de a lua cuvântul și a pune întrebări pentru trei ședințe”, a declarat șeful legislativului.

Ulterior, când a venit vremea pentru luări de cuvânt pe marginea proiectului de lege, Diana Caraman a venit la tribuna centrală, unde intenționa să facă o alocuțiune. Grosu însă a refuzat să-i pornească microfonul pentru a vorbi, subliniind că a fost sancționată.

Comunista a încercat să vorbească fără microfon pornit, însă Igor Grosu a inițiat procedura de vot a inițiativei legislative. Iar Caraman a părăsit plenul Parlamentului.

pravda.com.ua

Regiunea ucraineană Dnipropetrovsk – atacată din nou: cinci morți și 23 de răniți

Cinci persoane au murit și 23 au fost rănite în orașul Samara din regiunea Dnipropetrovsk. Șeful administrației militare din Dnipropetrovsk a raportat că orașul a fost atacat de Rusia pe 27 iunie. În oraș s-au auzit explozii și a izbucnit un incendiu. Tot pe 27 iunie s-a anunțat că numărul victimelor atacului cu rachete asupra orașului Dnipro, produs pe 24 iunie în aceeași regiune, a crescut, atacul provocând moartea a 21 de persoane.

Pe 27 iunie, către ora 12:00, șeful administrației militare Dnipropetrovsk, Serghei Lîsak, a anunțat că în orașul Samar s-au auzit explozii. Ulterior, el a raportat că sunt morți și răniți, ca urmare a unui atac cu rachete al Rusiei. Totodată, a menționat că în oraș a izbucnit un incendiu.

După ora 14:00, Lîsak a declarat că în total cinci persoane au murit, iar 23 au fost rănite. Patru dintre acestea se află în stare gravă.

***

Amintim că în dimineața zilei de 24 iunie trupele ruse au atacat regiunea Dnipropetrovsk cu rachete balistice. Cel mai afectat a fost orașul Dnipro, unde au fost avariate blocuri de locuințe, școli, grădinițe și instituții medicale. Orașul Samar, aflat la câțiva kilometri de Dnipro, la fel a fost bombardat. Pe 27 iunie s-a anunțat că numărul victimelor atacului cu rachete asupra orașului Dnipro din 24 iunie a crescut, atacul luând viața a 21 de persoane.

Elena Dragalin, mama ex-șefei PA, nu exclude că ar putea candida la parlamentare: „De ce nu?”

Elena Dragalin, mama fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, ar putea candida la alegerile parlamentare din această toamnă. Ea a precizat, în cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema 1, că nu își dorește să devină membru de partid, dar nu exclude o eventuală candidatură pe listele unui partid politic.

„Eu nu am fost niciodată membru de partid. Nu cred că la această etapă din viața mea aș fi membru de partid, dar pe listă de partid nu văd de ce nu”, a spus Dragalin.

Întrebată dacă a primit deja o astfel de propunere, ea a răspuns: „Nu e exclus”.

Întrebată dacă pe listele pentru parlamentare s-ar putea regăsi și fosta șefă a PAS, Elena Dragalin a precizat că fiica sa, Veronica Dragalin, nu ar putea candida, întrucât are interdicție legală din cauza faptului că nu a promovat Vetting-ul. „Eu nu am interdicție”, a precizat, însă, Dragalin.

Fosta susținătoare a PAS a afirmat că nu va mai sprijini actuala guvernare la alegerile din 2025, însă o va face în calitate de cetățean, nu de reprezentant al diasporei. „Nu s-au ținut de cuvânt, nu și-au îndeplinit promisiunile și au mers pe altă cale. (…) Această guvernare trebuie să plece”, a mai declarat Elena Dragalin.

Elena Dragalin s-a stabilit în Statele Unite ale Americii de mai mulți ani și este activă în promovarea relațiilor dintre Republica Moldova și SUA. Ea este fondatoarea organizației Moldova-AID, care organizează anual Convenția moldo-americană – un eveniment ce reunește reprezentanți ai diasporei moldovenești, oficiali americani și delegați din instituțiile statului moldovean.

Mama fostei șefe a Procuraturii Anticorupție este cunoscută și pentru susținerea, în trecut, a Partidului Acțiune și Solidaritate – în special în campaniile electorale din 2020 și 2021. În aprilie 2024, ea a fost decorată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu medalia „Meritul Civic” – una dintre cele mai înalte distincții naționale.

Totuși, în ultima perioadă, Elena Dragalin și-a exprimat în repetate rânduri, public, dezamăgirea față de PAS. Distanțarea s-a făcut prezentă în special după ce conducerea țării a acuzat deschis PA, condusă la acea vreme de Veronica Dragalin, de lipsă de rezultate în lupta cu corupția electorală. Elena Dragalin a acuzat partidul de metode nedemocratice și de lipsa susținerii luptei împotriva corupției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
comunist.md

Voronin și Tarlev, pe aceeași listă la parlamentare? Ex-premierul confirmă: „Suntem împreună”

Liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, a declarat că formațiunea sa va candida la alegerile din această toamnă, cel mai probabil, împreună cu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), în cadrul unui bloc electoral. Politicianul a spus că cele două partide poartă negocieri și cu alte formațiuni politice, cu privire la o posibilă alăturare la acest bloc. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 26 iunie a emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Pot să subliniez un singur lucru, ceea ce a spus Vladimir Nicolaevici Voronin (liderul PCRM – n. r.): că suntem împreună. Mă refer la faptul că Partidul „Viitorul Moldovei” și Partidul Comuniștilor au găsit practic un punct comun – 99,9%”, a declarat Vasile Tarlev.

El a menționat că singurele lucruri care mai rămân de făcut pentru ca cele două formațiuni să poată concura împreună la alegerile parlamentare din toamnă sunt semnarea documentelor privind formarea unui bloc electoral și înregistrarea acestuia la Comisia Electorală Centrală.

În același timp, politicianul a precizat că atât el, cât și Voronin sunt deschiși perspectivei ca acestui bloc electoral să i se alăture și alte partide. Vasile Tarlev, care este fost prim-ministru, a precizat că „Viitorul Moldovei” și PCRM poartă negocieri cu o serie de partide, însă a refuzat să dezvăluie cu care anume, motivând că „nu a fost mandat” pentru a o face.

Amintim că, în actualul Parlament, comuniștii formează un bloc electoral cu socialiștii.

Pe 4 iunie, jurnaliștii Ludmila Belcencova și Dmitri Ciubașenco, alături de fostul ministru al Apărării Victor Gaiciuc, au anunțat lansarea platformei „independente” „Pentru Moldova”. Aceștia au declarat că scopul ei este unirea forțelor politice de opoziție pentru parlamentare. Ulterior, Vasile Tarlev, Vladimir Voronin, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, și președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, Irina Vlah, au anunțat că sunt de acord cu faptul că opoziția trebuie să se unească.

Iar pe 12 iunie, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că există posibilitatea creării unui bloc electoral format din partide de stânga pentru scrutinul din acest an, în care se vor regăsi socialiștii și partidul lui Tarlev.

Totodată, în ultimul timp, opoziția pro-rusă este tot mai des surprinsă împreună la evenimente publice. De exemplu, la sfârșitul lunii iunie, reprezentanți ai PCRM, PSRM, „Viitorul Moldovei” și „Inima Moldovei” au participat la un forum economic internațional din Sankt-Petersburg, Federația Rusă. În marja evenimentului, aceștia au avut o întrevedere cu prim-adjunctul ministrului Energiei al Federației Ruse, Pavel Sorokin.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie.

Facebook/Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Profesori din Găgăuzia, Bălți și Taraclia merg la cursuri de română în universități din România

78 de profesori din Republica Moldova, care predau limba și literatura română în instituții alolingve, vor participa la cursuri intensive de limba română în România. În perioada 30 iunie – 20 iulie, cadre didactice din Găgăuzia, Bălți, Taraclia, Cantemir, Leova, Cahul, Ocnița, Edineț și Briceni își vor perfecționa cunoștințele de limba română în universități din Oradea, Brașov, Cluj-Napoca, Galați și Suceava. Amintim că și anul trecut, profesori din Republica Moldova au participat la cursuri în România.

Cursurile sunt organizate la inițiativa Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova și a Ambasadei României la Chișinău, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării al României.

„Participarea profesorilor de limba română la aceste cursuri reflectă angajamentul pentru promovarea limbii române în comunitățile multietnice ale țării. Este încurajator să vedem un interes tot mai mare pentru perfecționarea lingvistică, în special în rândul profesorilor care activează în zone unde limba română nu este limba maternă”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Marc Emilian Morar, ministru consilier în cadrul Ambasadei României în Republica Moldova, a declarat că cei 78 de profesori reprezintă primul grup din acest an care va participa la cursuri de perfecționare organizate în România. Până la sfârșitul anului, și alte cadre didactice urmează să beneficieze de astfel de instruiri.

Cursurile de limba română se vor desfășura în perioada 30 iunie – 20 iulie la Universitatea din Oradea, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

„În 2025, ca și în cazul ediției de anul trecut, vor beneficia de cursuri intensive în România peste 100 de profesori de limba română din regiuni ale Republicii Moldova în care ponderea minorităților naționale este semnificativă”, au comunicat reprezentanții Ambasadei României în Republica Moldova.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, în sistemul educațional din țara noastră sunt încadrați circa 900 de profesori de limba română care predau în 255 de școli alolingve.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: