Interviu cu PerciunVitalie , Președintele Asociației Patronale a Dezvoltatorilor Imobiliari din Republica Moldova
Domnule Perciun, Republica Moldova se confruntă cu provocări energetice semnificative. Cum pot contribui energiile regenerabile la eficiența energetică a clădirilor, în special în contextul comunităților energetice?
Energiile regenerabile joacă un rol esențial în tranziția către un sistem energetic mai sustenabil, iar noile reglementări privind comunitățile de energie oferă o oportunitate importantă. Aceste comunități, formate din cetățeni, autorități locale și mici întreprinderi, pot produce, stoca și vinde energie regenerabilă direct, fără a depinde exclusiv de rețeaua națională.
Blocurile locative devin astfel mai independente energetic, deoarece pot integra surse regenerabile, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene, și pot chiar comercializa surplusul de energie către vecini. Această posibilitate va influența semnificativ prețul apartamentelor, deoarece locuințele eficiente energetic sunt mai atractive pe piață, având costuri de operare mai mici și oferind beneficii economice pe termen lung.
Prin instalarea panourilor solare pe acoperișuri, fațade și în structura clădirilor (așa-numitele BIPV – Building Integrated Photovoltaics), se poate reduce semnificativ consumul de energie tradițională. În Danemarca, de exemplu, există complexe rezidențiale care generează până la 60% din energia necesară utilizând sisteme eoliene și solare integrate. Un astfel de model poate fi aplicat și în Moldova, mai ales în zonele urbane unde consumul este concentrat.
Cum funcționează concret sistemul prin care prosumatorii pot vinde energie direct către vecini?
Comunitățile de energie permit partajarea energiei produse local, iar membrii pot stabili un preț comun, echitabil. Energia produsă în cadrul unei asociații de locatari, de exemplu, poate fi utilizată într-o manieră optimizată: surplusul este vândut altor membri ai comunității sau stocat în baterii pentru utilizare ulterioară. Astfel, energia rămâne în circuitul local, fără a fi taxată suplimentar de rețeaua națională, ceea ce reduce semnificativ costurile pentru consumatori.
Ce impact economic poate avea acest sistem asupra pieței imobiliare?
Apartamentele din blocurile care produc și consumă energie regenerabilă vor deveni mai atractive datorită facturilor mai mici la electricitate. De asemenea, posibilitatea de a obține venituri din vânzarea surplusului de energie poate transforma aceste locuințe într-o investiție mai rentabilă. În țări precum Germania și Spania, unde astfel de comunități sunt deja funcționale, prețurile proprietăților care dispun de infrastructură pentru energie regenerabilă sunt cu până la 15% mai mari față de cele tradiționale.
Ce măsuri concrete pot fi adoptate pentru a stimula utilizarea energiei solare și eoliene în clădirile noi?
Sunt mai multe măsuri care pot accelera integrarea energiei regenerabile:
Subvenții și reduceri fiscale – În România, proiectele de energie verde beneficiază de finanțare din fonduri europene, un model care ar trebui replicat și în Republica Moldova;
Reglementări urbanistice – În Spania, de exemplu, există obligația ca noile construcții să includă o anumită suprafață de panouri fotovoltaice. O astfel de reglementare ar putea fi benefică și la noi:
Parteneriate public-private – Lituania a implementat un model de succes, unde termoficarea solară este utilizată în parteneriat cu investitori privați.
În Chișinău deja vedem ansambluri rezidențiale care integrează pompe de căldură și panouri fotovoltaice, dar potențialul este mult mai mare.
Ce obstacole trebuie depășite pentru ca acest model să fie adoptat pe scară largă în Republica Moldova?
Printre principalele provocări se numără costurile inițiale ridicate ale infrastructurii de producție și stocare a energiei, precum și necesitatea unui cadru legislativ clar și stabil. Totuși, noua legislație care permite formarea comunităților de energie este un pas important în această direcție. De asemenea, este nevoie de campanii de informare și de sprijin guvernamental prin subvenții sau facilități fiscale pentru a stimula dezvoltatorii imobiliari să implementeze aceste soluții.
Ce perspective vedeți pentru următorii 5 ani?
Dacă vom avea sprijin guvernamental și acces la fonduri europene, Republica Moldova poate deveni un model regional în ceea ce privește utilizarea energiilor regenerabile în sectorul construcțiilor.
Programe precum “Casa Verde”, care deja demonstrează că eficiența energetică atrage investitori, trebuie extinse. Obiectivul nostru este ca până în 2030, cel puțin 30% din noile construcții să fie echipate cu sisteme solare sau eoliene.
Mai mult, Republica Moldova s-a angajat să crească ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 30% din consumul total până în 2030, conform Planului Integrat pentru Energie și Climă, elaborat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD.
Dacă vom continua în această direcție, în următorii ani putem reduce semnificativ dependența de importurile energetice și putem transforma sectorul construcțiilor într-unul sustenabil și inovator.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
830 de copii au fost victime ale infracțiunilor în Republica Moldova în primele zece luni ale anului 2026. Dintre aceștia, 290 au fost victime ale infracțiunilor sexuale, cu patru mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Datele au fost prezentate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pe 12 noiembrie, în cadrul unei ședințe dedicate protecției copiilor împotriva abuzurilor și exploatării sexuale.
La ședința Comisiei Naționale pentru monitorizarea implementării Convenției de la Lanzarote, reprezentanții autorităților și experții Consiliului Europei au discutat despre rezultatele obținute în perioada 2025–2026 și măsurile care trebuie luate în continuare pentru protejarea copiilor.
Unul dintre subiecte a fost activitatea Centrului regional Barnahus din nordul țării, care oferă ajutor copiilor victime sau martori ai infracțiunilor. Experții au evaluat activitatea centrului și au venit cu recomandări pentru îmbunătățirea serviciilor oferite copiilor.
Participanții au analizat și activitatea Centrului de Siguranță Digitală din Moldova în prima jumătate a anului 2026. Discuțiile au vizat pericolele la care sunt expuși copiii pe internet și măsurile necesare pentru prevenirea abuzurilor și exploatării sexuale în mediul online.
De asemenea, a fost discutată verificarea persoanelor care lucrează cu copiii, pentru a preveni eventualele abuzuri sexuale.
Printre prioritățile pentru următorii ani se numără pregătirea unui nou plan de măsuri pentru perioada 2027–2028, îmbunătățirea serviciilor de ajutor pentru copiii care au fost victime ale infracțiunilor și intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a abuzurilor sexuale, inclusiv pe internet.
Ședința a avut loc în contextul Zilei europene pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, marcată anual pe 18 noiembrie. Cu această ocazie, Consiliul Europei urmează să lanseze un ghid pentru jurnaliști, care conține recomandări despre cum trebuie reflectate aceste cazuri, astfel încât să fie respectată viața privată și protejată identitatea copiilor victime.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit pe 12 noiembrie cu omologul său azer, Ilham Aliyev, în marja summitului Comunității Politice Europene, care se desfășoară la Dublin. Cei doi au discutat despre cooperarea în domeniul energetic, dezvoltarea relațiilor comerciale și economice, precum și despre colaborarea în agricultură, a anunțat administrația prezidențială de la Baku.
Potrivit instituției, în cadrul întrevederii, cei doi lideri „și-au amintit cu satisfacție de întâlnirile anterioare și de vizitele reciproce la nivel înalt”.
Maia Sandu și-a exprimat interesul pentru aprofundarea cooperării energetice dintre Republica Moldova și Azerbaidjan. Totodată, i-a mulțumit părții azere pentru sprijinul acordat în consolidarea securității energetice a țării noastre.
De asemenea, cei doi președinți au discutat despre perspectivele dezvoltării relațiilor bilaterale, intensificarea schimburilor comerciale și economice, precum și despre posibilitățile de extindere a cooperării în agricultură.
Amintim că Maia Sandu se află la Dublin, unde participă la cea de-a noua reuniune a Comunității Politice Europene. La eveniment participă circa 50 de șefi de stat și de guvern, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene și ai organizațiilor internaționale.
Evenimentul se desfășoară sub genericul „O Europă puternică, sigură și conectată”. Liderii discută despre consolidarea securității europene, apărarea democrației, competitivitatea economică, inovare, conectivitate și accesul la energie la prețuri accesibile.
Summitul este coprezidat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și de prim-ministrul Irlandei, Micheal Martin.
Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea în baza căreia fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, nu a putut promova evaluarea externă după ce și-a dat demisia. Hotărârea a fost pronunțată joi, 12 noiembrie, la mai bine de un an de la încheierea procedurii de vetting în privința acesteia.
„Dacă subiectul în privința căruia este inițiată procedura de evaluare prezintă o cerere de demisie și solicită finalizarea procedurii de evaluare, legea nu ar trebui să conducă în mod automat la constatarea nepromovării evaluării și la aplicarea subsecventă a interdicției de ocupare a unor funcții pentru o perioadă de cel mult 5 ani”, a declarat președinta CC, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă, după pronunțarea deciziei.
Înalta Curte a sesizat Parlamentul pentru modificarea legislației și a stabilit o soluție provizorie. Până la modificarea legii, comisiile de evaluare vor trebui să continue verificarea integrității etice a judecătorilor și procurorilor care demisionează după expirarea termenului de 20 de zile, dacă aceștia solicită în mod expres încheierea procedurii.
Între timp, decizia CC a fost comentată de Elena Dragalin, mama ex-șefei Procuraturii Anticorupție.
„Ce înseamnă asta pentru Veronica Dragalin: Hotărârea îi deschide șansa ca sancțiunea automată a interdicției să nu-i fie aplicată. Dosarul se întoarce la Curtea Supremă de Justiție (numărul 3-11/25) pentru a fi cercetat din nou după această nouă situație legală. Cu alte cuvinte: s-a oprit pedepsirea automată și se oferă dreptul la o verificare corectă și la protejarea reputației”, a scris Elena Dragalin pe Facebook.
Amintim că Varonica Dragalin a demisionat de la șefia Procuraturii Anticorupție în februarie anul trecut. Decizia a fost motivată prin dezacordul față de un proiect de lege inițiat de PAS. Acesta viza lichidarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale și crearea unei instituții noi – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.
Duminică, pe 15 noiembrie, alegătorii din Găgăuzia își vor alege bașcanul și deputații în Adunarea Populară. Printre cei opt candidați la conducerea autonomiei se numără și un fost procuror general, foști deputați și primari în funcție.
Diferențele dintre candidați se văd și în declarațiile lor de avere. În timp ce unii declară venituri de milioane de ruble din Rusia, mai multe apartamente sau peste o sută de terenuri agricole, alții nu declară nicio locuință, niciun teren și nicio mașină sau indică drept unic venit o pensie de dizabilitate… de puțin peste 1.000 de lei.
NewsMaker a analizat ce bunuri și venituri au declarat cei opt candidați care aspiră la fotoliul de guvernator înainte de scrutin.
Gagauz: salariu de aproape 24 mii lei pe lună, trei apartamente și Audi Q7… de la fiu
PSRM
Primul pe buletinul de vot pentru funcția de bașcan este candidatul socialiștilor, Fiodor Gagauz, în vârstă de 68 de ani. El a fost deputat atât în Parlamentul Republicii Moldova, cât și în Adunarea Populară a Găgăuziei.
Gagauz a declarat pentru 2025 un salariu de aproape 289.000 de lei și puțin peste 244.000 de lei în indemnizații și compensații – toate de la Parlament. În același an, candidatul PSRM a ridicat o pensie de puțin peste 97.000 de lei. Soția sa a declarat o pensie de aproximativ 37.000 de lei.
Gagauz a trecut în declarație trei terenuri cu o valoare totală de aproape 10.000 de lei, trei apartamente, o casă și două garaje. Două dintre apartamente, de aproximativ 101 și 133 m², au fost dobândite în baza unor contracte de participare la construcție și figurează cu o valoare declarată de aproape 1,4 milioane de lei împreună.
În garaj, candidatul socialiștilor are un Audi Q7, fabricat în 2019. Gagauz declară că are automobilul în posesie gratuită din 2020, de la fiul său.
Candidatul mai declară că deține integral compania „Единая Гагаузия” („Găgăuzia Unită”), cu sediul la Chișinău. Valoarea de cumpărare declarată a cotei este de 5.400 de lei.
Stoianoglo: trei mașini în garaj și un împrumut de 200.000 de lei
Tudor Mardei | NewsMaker
Al doilea pe buletinul de vot este candidatul independent Alexandr Stoianoglo, în vârstă de 59 de ani. Fostul procuror general al Republicii Moldova candidează pentru a treia oară la funcția de bașcan. La scrutinul din 2006 a obținut 10,58% din voturi, iar în 2015 – 4,98%. În prezent, Stoianoglo este deputat în Parlamentul de la Chișinău, în fracțiunea „Alternativa”.
Pentru anul 2025, Stoianoglo a declarat venituri din salarii de peste 326.000 de lei de la Agroseminvest, Corten-Vin Companie și Parlament. Soția sa a declarat venituri de 120.000 de lei din chirie.
La capitolul imobile, Stoianoglo declară o cotă de 50% dintr-un teren moștenit în 2015, estimat la aproximativ 30.000 de lei, și o casă moștenită, cu o valoare declarată de peste 62.000 de lei. El mai indică o cotă de două cincimi dintr-un apartament de 161 m², estimat la circa 942.000 de lei, și o încăpere locativă dobândită în 2016 – estimată la circa 844.000 de lei.
Alexandr Stoianoglo declară trei automobile. Un Hyundai Tucson, în valoare de 575.000 de lei, un Ford Escape, cumpărat în 2025 și evaluat în declarație la 177.263 de lei, și o Škoda Superb, pe care o are în posesie din 2024 și pentru care a indicat o valoare de 35.000 de euro.
Candidatul mai declară 55.000 de lei într-un cont bancar și un împrumut de 200.000 de lei, luat în 2023 de la o persoană fizică, cu termen de rambursare în 2026.
Dudnic: două companii la Vulcănești, dobânzi de 91 de lei, fără casă și fără mașină
Al treilea pe buletinul de vot este candidatul independent Cornel Dudnic, în vârstă de 44 de ani. El a intrat în Parlamentul Republicii Moldova în 2015, pe lista Partidului Democrat (PDM). Un an mai târziu, Vladimir Plahotniuc a preluat conducerea partidului.
Dudnic declară pentru 2025 venituri din salariu de puțin peste 90.000 de lei de la Vancor Agro și dobânzi de 91 de lei. În declarația sa nu figurează terenuri, clădiri sau automobile. El a indicat, însă, două conturi bancare, dintre care unul fără bani, iar celălalt – cu 7.800 de lei.
În schimb, Dudnic declară că deține integral două companii din Vulcănești. Pentru DKA Trade Impex, care activează în comerț, indică o valoare de cumpărare a cotei de 1.043.300 de lei. Pentru Niktrade Service, care activează în domeniul serviciilor, valoarea de cumpărare declarată este de 1.000 de lei.
Cîlcic: fără casă, fără salariu. Pensia de dizabilitate – singurul venit
Europa Liberă
Al patrulea în buletinul de vot este candidatul Partidului Popular Găgăuz – singurul partid regional care participă la alegerile pentru funcția de bașcan – Ivan Cîlcic, în vârstă de 60 de ani. Anterior, el a candidat de patru ori la funcția de bașcan, însă fără succes. Formațiunea care l-a înaintat îl prezintă drept „candidatul poporului”.
Pentru anul 2025, Cîlcic a indicat ca unic venit doar o pensie de dizabilitate de 1.100 de lei. În declarația sa nu figurează nici terenuri, nici locuințe, automobile, economii sau datorii.
Vlah: milioane din vânzarea unui spațiu comercial în Rusia, două apartamente și mașină de aproape 1 mln lei
Al cincilea pe buletinul de vot este Petru Vlah, în vârstă de 56 de ani, care candidează din partea Partidului „Noua Opțiune Istorică” (NOI). Vlah a fost ales deputat în Parlamentul de la Chișinău în 2010, pe lista PLDM, condus atunci de Vlad Filat. A mai fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și consilier municipal la Comrat. După ce a plecat din PLDM, s-a alăturat partidului unionist AUR, din care s-a retras ulterior. Vlah intenționa inițial să candideze independent la funcția de bașcan. După ce a denunțat ceea ce a numit „provocări murdare”, el a spus că „își schimbă strategia”. La scurt timp, a anunțat că va candida din partea NOI.
Pentru anul 2025, Vlah a declarat un venit de 38 de milioane de ruble rusești din vânzarea unui spațiu comercial în Federația Rusă și alte 3 milioane de ruble din dividende. El a mai indicat un premiu de 13.800 de lei de la Ministerul Educației din Republica Moldova. Veniturile familiei au fost completate cu salariul de 600.000 de ruble al soției.
Vlah a declarat, totodată, două terenuri cumpărate în 2024, ambele cu o cotă de 100%, estimate în total la peste 441.000 lei.
La categoria bunuri imobile sunt trecute două apartamente și un alt imobil. Pentru apartamentul de 100,7 m² este indicată o cotă de 50%, iar valoarea declarată a bunului este de circa 2,6 milioane de lei. Pentru apartamentul de 78,38 m² și imobilul de 20,4 m² sunt indicate cote de 100%, valoarea acestora fiind evaluată la 610.745 de lei și, respectiv, aproximativ 531.000 de lei.
Vlah mai declară un Volvo XC60, cumpărat în 2020, cu o valoare de aproximativ 968.000 de lei.
Candidatul „NOI” mai declară că deține integral o companie în Viena, care se ocupă de închirierea imobilelor. Valoarea de cumpărare a cotei este de 50.000 de euro. El figurează și ca întreprinzător individual în regiunea Tula din Rusia, în același domeniu de activitate.
Koksal: peste 100 de terenuri agricole și aproape 40.000 de euro în conturi
A șasea pe buletinul de vot pentru funcția de bașcan este Ivanna Koksal, în vârstă de 48 de ani, care candidează independent. Ea a fost aleasă în Parlamentul Republicii Moldova în 2019 și în 2021, pe lista PSRM. Anterior, a fost deputată în Adunarea Populară a Găgăuziei și consilieră a fostului bașcan Mihail Formuzal pe probleme sociale și de presă.
Koksal declară pentru 2025 peste 100 de terenuri agricole, cumpărate între 2008 și 2021. Ea a mai indicat un bun imobil de 25,6 m² pe care îl deține din 2022. O casă de 130 m² figurează în declarație ca locuință în care stă din 2025, în baza unui acord.
Anul trecut, Koksal a ridicat un salariu de peste 290.000 și puțin peste 252.000 de lei lei în indemnizații și compensații – toate de la Parlament. Din vânzarea unui apartament a declarat 582.000 de lei. Veniturile familiei au fost completate cu salariul soțului, care a obținut de la aceeași companie peste 3,19 milioane de lire turcești și 8.300 de dolari.
Koksal mai declară un automobil Škoda Kodiaq, cumpărat în 2022, cu o valoare de 39.900 de euro.
Candidata la funcția de bașcan are și economii, păstrate în trei conturi bancare: aproape 40.000 de euro și circa 325.000 de lei.
Anastasov: șapte spații comerciale sau de producție – cumpărate într-un singur an
NewsMaker
Al șaptelea pe buletinul de vot pentru funcția de bașcan este candidatul independent Serghei Anastasov, în vârstă de 62 de ani. El conduce municipiul Comrat – centrul administrativ al Găgăuziei – din 2015, când a câștigat alegerile locale din partea formațiunii „Partidul Nostru”, condusă de Renato Usatîi. În 2019, a candidat din partea Partidului Socialiștilor, iar în 2023 a fost reales ca independent, cu 58,52% din voturi.
Pentru 2025, Anastasov declară că deține integral șapte spații comerciale sau de producție. Toate au fost cumpărate în 2009 și valorează, în total, aproape 1,9 milioane de lei. Cel mai mare are 1.271 m². Anastasov mai declară un alt imobil, de 34,4 m², cumpărat tot în 2009, și evaluat la peste 32.000 de lei, precum și două terenuri agricole cu o valoare totală de aproximativ 640.000 de lei.
Anastasov declară că deține 50% din compania de producție Goliat-Vita din Comrat, cotă pentru care indică o valoare de cumpărare de 1.057.060 de lei. Primarul mai deține integral firma de comerț Crazyshelves, tot din Comrat, pentru care indică o valoare de cumpărare de 5.400 de lei.
În 2025, Anastasov a declarat un salariu de 342.775 de lei de la Primăria Comrat, iar soția sa, un salariu de 78.000 de lei de la Goliat-Vita.
În garaj, edilul, care aspiră la funcția de bașcan, are două automobile: un Mercedes 190 și un Mitsubishi, ambele cumpărate în 1995 și evaluate la câte 10.000 de lei fiecare.
Garizan: bani de la „Pobeda”, casă și terenuri
Oleg Garizan, în vârstă de 55 de ani, candidează independent la funcția de bașcan și ocupă ultima poziție – a opta – pe buletinul de vot. Este primarul satului Copceac, unul dintre cele mai mari din Găgăuzia. A fost ales pentru prima dată în 1999 și reales de șase ori. A avut o pauză de cinci ani la conducerea satului, între 2009 și 2014, când a fost deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor. Garizan a mai candidat la funcția de bașcan în 2015, când a obținut puțin peste 5% din voturi.
Pentru 2025, Garizan declară un salariu de puțin peste 296.000 de lei de la primărie și „plăți în natură” de aproape 2.600 de lei de la cooperativa agricolă „Pobeda” și întreprinderile Biyaz Salcim și Investsoil. Veniturile familiei au fost completate cu peste 322.000 de lei din salariul soției de la Centrul de Sănătate din Copceac.
Garizan declară trei terenuri agricole, o casă de 120 m², estimată la peste 113.000 de lei.
Candidatul la funcția de bașcan conduce o Mazda5 fabricată în 2006, cumpărată în 2011. Valoarea automobilului este estimată în declarație la 10.000 de lei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
„Un singur bilet. O lume întreagă de oportunități”: pe 13 noiembrie, Centrul Republican al Voluntarilor aduce la Chișinău “Târgul Proiectelor de Voluntariat”
Centrul Republican al Voluntarilor (RVC), care reunește peste 50.000 de voluntari și 600 de organizații partenere din toată țara, organizează pe 13 noiembrie, în capitală, Târgul Proiectelor de Voluntariat RVC 2026. Evenimentul este deschis tuturor vârstelor și nu cere nici o experiență anterioară.
Sub motto-ul „Un singur bilet. O lume întreagă de oportunități”, vizitatorii pot explora mai mult de 20 de proiecte de voluntariat pentru diferite interese și vârste, pot participa la acțiuni practice, ateliere interactive, master-classuri și sesiuni cu experți în voluntariatul social, precum și să se întâlnească cu echipa și coordonatorii RVC. Pe toți participanții îi așteaptă și surprize din partea organizatorilor.
Târgul se adresează deopotrivă elevilor și adolescenților, care fac primii pași în voluntariat, studenților și adulților, care își pot valorifica experiența, și seniorilor, care rămân activi și își împărtășesc experiența. „Am pornit de la întrebarea pe care o auzim cel mai des: «Vreau să devin voluntar, dar de unde să încep?» Acest târg este răspunsul nostru. Nu trebuie să fii pregătit – trebuie doar să vii, să explorezi și să găsești proiectul care ți se potrivește.” – Nichita Caterniuc, manager al Centrului Republican al Voluntarilor.
Târgul Proiectelor de Voluntariat RVC 2026 este organizat în cadrul proiectului „Volunteer Leaders Network”, implementat de Centrul Republican al Voluntarilor, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Tineret, în cadrul Programului anual de Granturi pentru Organizațiile de Tineret 2026, susținut de Ministerul Educației și Cercetării.
Redacțiile sunt invitate să prezinte evenimentul publicului înainte de 13 noiembrie, pe baza informațiilor din acest comunicat. Reporterii pot participa la târg pentru a relata direct de la fața locului. Pentru acreditare, interviuri cu organizatorii și detalii suplimentare: 069 020 369.
Detalii eveniment:
Data: 13 noiembrie 2026, 15:00 – 20:00
Locația: Cafe „Naringi”, str. 31 August 1989, 127, Chișinău
Despre Centrul Republican al Voluntarilor:
Centrul Republican al Voluntarilor (RVC) din cadrul JCC KEDEM este dedicat dezvoltării și promovării programelor de voluntariat, sociale, culturale și educaționale din Republica Moldova. De-a lungul celor 12 ani de activitate, Centrul nostru a mobilizat sute de voluntari în sprijinul persoanelor care au cea mai mare nevoie de ajutor, inclusiv persoane vârstnice singure, copii și familii aflate în situații de vulnerabilitate, contribuind totodată la promovarea educației, protecției mediului și bunăstării animalelor.
