Interviu cu PerciunVitalie , Președintele Asociației Patronale a Dezvoltatorilor Imobiliari din Republica Moldova
Domnule Perciun, Republica Moldova se confruntă cu provocări energetice semnificative. Cum pot contribui energiile regenerabile la eficiența energetică a clădirilor, în special în contextul comunităților energetice?
Energiile regenerabile joacă un rol esențial în tranziția către un sistem energetic mai sustenabil, iar noile reglementări privind comunitățile de energie oferă o oportunitate importantă. Aceste comunități, formate din cetățeni, autorități locale și mici întreprinderi, pot produce, stoca și vinde energie regenerabilă direct, fără a depinde exclusiv de rețeaua națională.
Blocurile locative devin astfel mai independente energetic, deoarece pot integra surse regenerabile, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene, și pot chiar comercializa surplusul de energie către vecini. Această posibilitate va influența semnificativ prețul apartamentelor, deoarece locuințele eficiente energetic sunt mai atractive pe piață, având costuri de operare mai mici și oferind beneficii economice pe termen lung.
Prin instalarea panourilor solare pe acoperișuri, fațade și în structura clădirilor (așa-numitele BIPV – Building Integrated Photovoltaics), se poate reduce semnificativ consumul de energie tradițională. În Danemarca, de exemplu, există complexe rezidențiale care generează până la 60% din energia necesară utilizând sisteme eoliene și solare integrate. Un astfel de model poate fi aplicat și în Moldova, mai ales în zonele urbane unde consumul este concentrat.
Cum funcționează concret sistemul prin care prosumatorii pot vinde energie direct către vecini?
Comunitățile de energie permit partajarea energiei produse local, iar membrii pot stabili un preț comun, echitabil. Energia produsă în cadrul unei asociații de locatari, de exemplu, poate fi utilizată într-o manieră optimizată: surplusul este vândut altor membri ai comunității sau stocat în baterii pentru utilizare ulterioară. Astfel, energia rămâne în circuitul local, fără a fi taxată suplimentar de rețeaua națională, ceea ce reduce semnificativ costurile pentru consumatori.
Ce impact economic poate avea acest sistem asupra pieței imobiliare?
Apartamentele din blocurile care produc și consumă energie regenerabilă vor deveni mai atractive datorită facturilor mai mici la electricitate. De asemenea, posibilitatea de a obține venituri din vânzarea surplusului de energie poate transforma aceste locuințe într-o investiție mai rentabilă. În țări precum Germania și Spania, unde astfel de comunități sunt deja funcționale, prețurile proprietăților care dispun de infrastructură pentru energie regenerabilă sunt cu până la 15% mai mari față de cele tradiționale.
Ce măsuri concrete pot fi adoptate pentru a stimula utilizarea energiei solare și eoliene în clădirile noi?
Sunt mai multe măsuri care pot accelera integrarea energiei regenerabile:
Subvenții și reduceri fiscale – În România, proiectele de energie verde beneficiază de finanțare din fonduri europene, un model care ar trebui replicat și în Republica Moldova;
Reglementări urbanistice – În Spania, de exemplu, există obligația ca noile construcții să includă o anumită suprafață de panouri fotovoltaice. O astfel de reglementare ar putea fi benefică și la noi:
Parteneriate public-private – Lituania a implementat un model de succes, unde termoficarea solară este utilizată în parteneriat cu investitori privați.
În Chișinău deja vedem ansambluri rezidențiale care integrează pompe de căldură și panouri fotovoltaice, dar potențialul este mult mai mare.
Ce obstacole trebuie depășite pentru ca acest model să fie adoptat pe scară largă în Republica Moldova?
Printre principalele provocări se numără costurile inițiale ridicate ale infrastructurii de producție și stocare a energiei, precum și necesitatea unui cadru legislativ clar și stabil. Totuși, noua legislație care permite formarea comunităților de energie este un pas important în această direcție. De asemenea, este nevoie de campanii de informare și de sprijin guvernamental prin subvenții sau facilități fiscale pentru a stimula dezvoltatorii imobiliari să implementeze aceste soluții.
Ce perspective vedeți pentru următorii 5 ani?
Dacă vom avea sprijin guvernamental și acces la fonduri europene, Republica Moldova poate deveni un model regional în ceea ce privește utilizarea energiilor regenerabile în sectorul construcțiilor.
Programe precum “Casa Verde”, care deja demonstrează că eficiența energetică atrage investitori, trebuie extinse. Obiectivul nostru este ca până în 2030, cel puțin 30% din noile construcții să fie echipate cu sisteme solare sau eoliene.
Mai mult, Republica Moldova s-a angajat să crească ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 30% din consumul total până în 2030, conform Planului Integrat pentru Energie și Climă, elaborat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD.
Dacă vom continua în această direcție, în următorii ani putem reduce semnificativ dependența de importurile energetice și putem transforma sectorul construcțiilor într-unul sustenabil și inovator.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Radu Marian, care este și vicepreședinte al formațiunii, susține că a aflat de la jurnaliști despre decizia instanței în cazul Olesea Stamate versus PAS. El a spus că partidul va examina ce scrie exact în hotărâre, însă, cel mai probabil, o va contesta.
„Am aflat de la dumneavoastră știrea. (…) Trebuie să vedem ce scrie exact. E prima instanță. Probabil, colegii o să conteste și așteptăm decizia finală”, a spus Marian în timpul unor declarații pentru jurnaliști.
Amintim că, pe 20 mai, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a obligat PAS să șteargă o postare din 4 aprilie 2025, care se referea la Legea Amnistiei și se anunța excluderea din formațiune a Olesei Stamate. Ultima a inițiat un proces de apărare a onoarei, în urma scandalului provocat de amendamentele la Legea Amnistiei. Instanța a calificat informațiile din postare drept defăimătoare și a obligat, totodată, PAS să-i ceară scuze public Olesei Stamate. Hotărârea, pronunțată în primă instanță, poate fi atacată cu apel la instanța ierarhic superioară. Detalii AICI.
Vlad Sabajuc, cu numele de scenă Satoshi, a făcut bilanțul evoluției Republicii Moldova la Eurovision 2026. Interpretul a spus că echipa țării noastre a fost una dintre cele mai dorite prezențe în cadrul concursului internațional. „Nu s-a scandat și nu s-a strigat de fericire mai tare decât la noi. Nu s-a aplaudat mai tare decât la noi”, a menționat interpretul, care a reprezentat Republica Moldova în acest an la Eurovision.
„Vreau să vă mulțumesc tuturor celor care ne-au susținut. (…) Am luat locul 8 în finală și am luat locul 4 la televoting, ceea ce înseamnă foarte foarte mult pentru Republica Moldova”, a spus interpretul.
El a mai spus că, în perioada Eurovisionului, a acordat sute de interviuri. „Am încercat peste tot să reprezint Republica Moldova dintr-un unghi cât mai frumos, pozitiv, să le spun despre Orheiul Vechi, despre Lacul Beleu, despre mâncare, despre hora de la sud, despre vinării, despre caracterul rotund și blând al oamenilor noștri, despre potențialul nostru uman și talentul nostru. (…) Am încercat să fiu un ambasador cât mai bun și reprezentativ al țării noastre. (…) Sper că asta va ajuta și va aduce plus valoare”, a adăugat interpretul.
Potrivit lui Satoshi, Republica Moldova „a fost una dintre cele mai dorite prezențe în cadrul Eurovision 2026”.
„O spun cu mâna la inimă că reacția sălii și a tuturor oamenilor din arenă de la Stadthalle din Viena a fost cea mai mare întotdeauna la prezența Moldovei anul acesta. (…) Nu s-a scandat și nu s-a strigat de fericire mai tare decât la noi. Nu s-a aplaudat mai tare decât la noi. Există multe video-uri cum și alte țări se rup sub Viva Moldova și arena scanda „Moldova” înainte ca să ieșim noi în scenă, cum nu a făcut la nicio altă țară în raport cu prestațiile lor. Nu spun asta pentru a diminua prestația altcuiva, dar o spun pentru ca să vă transmit: de la primul paznic până la ultimul organizator de emisie, toată lumea ne adresa complimente, se apropia, ne strângea mâna, ne îmbrățișa, ne felicita și ne spunea că o asemenea prezență și o asemenea energie nu au văzut și nu-și aduc aminte cel puțin de foarte mult timp la Eurovision. (…) Vă rog să țineți minte senzația asta, să țineți minte cât de puternici și frumoși suntem atunci când suntem uniți și luăm o decizie împreună”, a menționat el.
În continuare, el s-a referit la scandalul de la Eurovision, legat de punctele acordate României de către juriul din Moldova. „În pofida tuturor neplăcerilor și discuțiilor dureroase care se întâmplă acum, eu tind să cred că lucrurile care cu adevărat contează, valoroase, o să rămână în timp și lucrurile care sunt, probabil, exagerate din cauza naturii omului de a fi așa, o să treacă și o să rămână doar ceea ce contează și ne face mai puternici”, a comunicat Satoshi.
În încheiere, interpretul a spus că își va relua activitatea muzicală și concertele.
***
Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, a ocupat locul opt.
Amintim că juriul Republicii Moldova, în finala Eurovision Song Contest 2026, a acordat 3 puncte prestației reprezentantei României, ceea ce a provocat un val de critici. Menționăm că, în cadrul televoting-ului, publicul din Republica Moldova a acordat României 12 puncte, scor maxim. Pe 18 mai, Vlad Țurcanu, directorul general al companiei publice „Teleradio-Moldova”, responsabilă de constituirea juriului Republicii Moldova la Eurovision, a anunțat că demisionează pe fondul scandalului privind votul juriului Republicii Moldova la finala competiției internaționale. În același timp, și Andrei Zapșa, adjunctul directorului general, pleacă de la Teleradio-Moldova. Amintim că Zapșa este unul dintre membrii juriului care au apreciat evoluțiile artiștilor la Eurovision Song Contest 2026.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost obligat de prima instanță să șteargă o postare din 4 aprilie 2025, care se referea la Legea Amnistiei și se anunța excluderea din formațiune a Olesei Stamate. Ultima a inițiat un proces de apărare a onoarei, în urma scandalului provocat de amendamentele la Legea Amnistiei, notează Anticorupție. Instanța a calificat informațiile din postare drept defăimătoare și a obligat PAS să-i ceară scuze public Olesei Stamate. Hotărârea este cu drept de apel la instanța ierarhic superioară.
Decizia a fost luată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, pe 20 mai.
Instanța a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Olesea Stamate către PAS privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, obligarea dezmințirii informației defăimătoare, aducerea scuzelor publice și încasarea cheltuielilor de judecată.
Totodată, a obligat PAS să dezmintă public informațiile defăimătoare difuzate pe 4 aprilie 2025 pe pagina oficială de Facebook, prin publicarea următorului text de dezmințire: „La data de 04 aprilie 2025 pepagina oficială de Facebook a PP „Partidul Acțiune și Solidaritate” a fost publicată o postareîn care doamnei Olesea Stamate i-au fost atribuite în mod eronat acţiuni în legătură cumodificările aduse Legii amnistiei. PP „Partidul Acţiune şi Solidaritate” recunoaşte căafirmaţiile privind existenţa unei „scheme puse la punct”, a unui „abuz de încredere” şipresupusele acţiuni „deliberate” pentru favorizarea eliberării unor „deţinuţi periculoşi” nu sîntsusţinute de probe şi nu reflectă realitatea juridică sau faptele concrete. Ne cerem scuze publicdoamnei Olesea Stamate pentru răspîndirea acestor informaţii eronate, care i-au afectatimaginea publică, reputaţia profesională şi demnitatea personală”.
În același timp, instanța a obligat PAS să șteargă postarea din 4 aprilie 2025.
Potrivit deciziei, PAS este obligat să dezmintă informațiile în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii și ca dezmințirea să rămână vizibilă pe pagină cel puțin 30 de zile calendaristice.
Totodată, instanța a dispus încasarea de la PAS, în beneficiul Olesei Stamate, a taxei de timbru în mărime de 200 de lei.
Hotărârea cu drept de apel la Curtea de Apel Centru în termen de 30 zile.
Actualizare: Deputatul PAS Radu Marian, care este și vicepreședinte al formațiunii, susține că a aflat de la jurnaliști despre decizia instanței. El a spus că partidul va examina ce scrie exact în hotărâre, însă, cel mai probabil, o va contesta.
În reacție la decizia instanței, Olesea Stamate a declarat că „prima instanță a constatat clar” că afirmațiile publicate de PAS „nu au fost susținute de probe și nu corespund realității juridice sau faptelor concrete”. „S-a făcut dreptate. Într-un stat de drept, acuzațiile grave trebuie susținute prin dovezi, iar atunci când acestea lipsesc, cei care au lansat falsuri trebuie să răspundă și să le dezmintă. Nu am intentat acest proces pentru o victorie politică și nici din dorință de revanșă. L-am intentat pentru că demnitatea și reputația unui om nu pot fi atacate prin acuzații fără temei”, a adăugat Stamate.
***
Amintim că, pe 4 aprilie 2025, PAS a anunțat că Olesea Stamate a fost exclusă din formațiune și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. Decizia formațiunii de guvernământ a venit în contextul scandalului referitor la eliberarea mai multor condamnați pe viață. PAS a declarat că Stamate, pe vremea când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care, într-un final, ar fi permis eliberarea deținuților.
Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea parlamentară PAS și rămânerea în calitate de deputat neafiliat. De asemenea, ea menționa că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Ulterior, Stamate a propus crearea unei comisii de anchetă care să investigheze Legea amnistiei și amendamentele acesteia. Pe 29 mai, Parlamentul a respins proiectul privind crearea comisiei de anchetă.
Pe 13 iunie, Stamate a anunțat că a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din PAS, menționând că hotărârea a fost aprobată ilegal.
Între timp, Stamate a candidat la parlamentarele din 28 septembrie 2025 în calitate de independent, însă nu a trecut pragul electoral pentru a accede în legislativ, acumulând 0,3% din voturile valabil exprimate.
Gestionarea deșeurilor devine tot mai mult un subiect de interes în Republica Moldova, pe măsură ce regulile de mediu se aliniază la standardele europene. Sistemul de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP) este unul dintre mecanismele-cheie prin care producătorii sunt obligați să asigure colectarea și reciclarea deșeurilor rezultate din produsele pe care le pun pe piață – de la uleiuri uzate până la vehicule scoase din uz. În practică însă, cum funcționează acest sistem în Republica Moldova? Ce se întâmplă cu deșeurile odată ajunse în circuitul REP și cum este asigurată trasabilitatea lor? Care sunt responsabilitățile actorilor implicați și cum arată, de fapt, aplicarea acestor reguli în viața reală? Răspunsurile le-am aflat într-un interviu cu Silvia Nicolaescu, director executiv al A.P. Moldcontrol și expertă în domeniul Responsabilității Extinse a Producătorului.
Ce este Responsabilitatea Extinsă a Producătorului și de ce este importantă?
Responsabilitatea Extinsă a Producătorului pornește de la un principiu simplu: cine introduce un produs pe piață este responsabil și pentru gestionarea acestuia după ce e scos din uz. În esență, REP transferă responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor de la stat și consumator către producător, care contribuie la finanțarea și organizarea sistemului de colectare și tratare a deșeurilor generate de produsele pe care le pune în circulație.
Conceptul a fost formulat în anii ’90, în Suedia, ca răspuns la creșterea volumului de deșeuri, iar ulterior a devenit unul dintre pilonii economiei circulare în Uniunea Europeană.
Pentru Republica Moldova, REP nu înseamnă doar aliniere la standardele europene, ci și o schimbare de abordare: deșeurile nu mai sunt privite ca un „final” ignorat, ci ca parte a unui sistem care trebuie gestionat responsabil și trasabil.
Importanța acestui mecanism constă în faptul că transformă responsabilitatea dintr-un concept abstract — în care „toți sunt responsabili”, iar în practică nimeni — într-un sistem clar și măsurabil. Într-un mecanism REP funcțional, deșeul nu mai este privit doar ca o problemă, ci ca o resursă care poate fi reintegrată în circuitul economic.
De ce uleiurile uzate și vehiculele sunt fluxuri sensibile? Pentru că, deși valoroase, ele pot deveni extrem de periculoase pentru mediu și sănătate dacă nu sunt gestionate corect. Uleiurile uzate și vehiculele scoase din uz conțin resurse recuperabile, dar și substanțe toxice. Dacă sunt gestionate corect, pot deveni materie primă. Dacă nu, impactul asupra mediului și sănătății poate fi semnificativ.
Un singur litru de ulei uzat poate contamina până la un milion de litri de apă. În cazul vehiculelor scoase din uz, riscul este și mai complex: acestea conțin uleiuri și lichide tehnice, baterii, metale grele și alte componente periculoase care, gestionate necorespunzător, pot polua solul, apa și aerul.
Problema reală este că aceste fluxuri nu dispar. În lipsa unui sistem organizat, ele revin în mediu necontrolat și pe termen lung. În același timp, există și o dimensiune economică: piața informală, unde se recuperează doar ceea ce are valoare, iar partea periculoasă rămâne în afara controlului.
De aceea, colectarea sigură, tratarea conform standardelor și trasabilitatea sunt esențiale. Într-un sistem controlat, aceste fluxuri devin resurse, iar în afara lui, devin poluare.
Unde se află Republica Moldova în implementarea REP?
Republica Moldova a depășit etapa în care REP exista doar la nivel de concept, acum e în etapa în care încearcă să îl facă să funcționeze real. Anul 2025 a venit cu reguli mai clare, au fost autorizate mai multe sisteme colective, inclusiv pentru fluxurile de vehicule și uleiuri uzate, iar organizarea fluxurilor de deșeuri începe să prindă contur. Acest proces este susținut inclusiv prin activitatea sistemelor colective autorizate, care dezvoltă parteneriate și mecanisme de colectare împreună cu operatorii și autoritățile locale.
Asta înseamnă că nu mai vorbim doar despre obligații pe hârtie, ci despre un sistem care începe să funcționeze în practică. În același timp, începe să apară concurența între sistemele colective ceea ce este benefic atât timp cât rămâne bazat pe respectarea regulilor. Totuși, sistemul nu este încă matur. Infrastructura este în dezvoltare, trasabilitatea se consolidează, iar actorii din piață încă se adaptează la noile reguli. Este o etapă de tranziție: mecanismul există, dar funcționarea lui efectivă este încă în proces de consolidare.
Există infrastructură suficientă pentru colectare și tratare?
Răspunsul sincer este: nu încă, dar infrastructura începe să se contureze. Totuși, una dintre cele mai mari probleme rămâne zona de tratare — numărul redus de operatori autorizați și capacitatea limitată de valorificare și tratare a materialelor reciclabile, ceea ce limitează concurența, capacitatea și flexibilitatea sistemului . În cazul deșeurilor periculoase, Republica Moldova încă nu dispune de suficiente soluții de tratare la nivel național.
Problema nu este doar existența infrastructurii, ci gradul ei real de funcționare și accesibilitate. În orașe, situația este relativ mai bună, însă în mediul rural provocările rămân evidente, iar o parte semnificativă a deșeurilor nu intră încă în sistem. Pe lângă infrastructură, persistă și problema nivelului redus de colectare separată, informare și conștientizare ecologică.
În același timp, încep să apară mecanisme de finanțare și parteneriate cu autoritățile publice locale, care pot accelera dezvoltarea logisticii, colectării și sortării. Totuși, infrastructura strategică — depozitele regionale și stațiile moderne de sortare — este încă în proces de dezvoltare și nu funcționează deocamdată la nivel național.
Direcția este corectă, iar noile reglementări în domeniul serviciului public de salubrizare, accelerarea implementării Proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova” și lansarea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje creează premisele necesare pentru dezvoltarea unui sistem coerent și funcțional de gestionare a deșeurilor. În esență, provocarea reală este ca acest sistem să funcționeze eficient, nu doar pe hârtie.
Cum ar trebui să funcționeze sistemul REP în practică?
Sistemul REP nu înseamnă doar colectare, ci un lanț complet, verificat, trasabil și monitorizat. Totul începe la sursă, iar primul pas esențial este ca deșeurile să intre în sistemul autorizat, nu în afara lui.
Urmează colectarea separată, transportul controlat și gestionarea realizată exclusiv de operatori autorizați. La etapa de tratare se face diferența reală: deșeurile sunt reutilizate, regenerate, valorificate sau reciclate în condiții controlate, iar componentele periculoase sunt eliminate conform cerințelor de mediu. Materialele recuperate sunt reintegrate în economie — aici funcționează, în mod real, economia circulară.
Elementul-cheie al întregului proces rămâne trasabilitatea: fiecare etapă trebuie documentată, verificabilă și raportată autorităților. În esență, producătorii nu colectează direct deșeurile, dar finanțează și organizează întregul sistem prin mecanisme individuale sau colective. Într-un sistem funcțional, deșeul devine resursă, iar în afara lui, devine problemă.
Care este principala piedică a sistemului REP?
Principalul impediment al sistemului REP nu este lipsa legislației, ci funcționarea incompletă a întregului ecosistem din jurul lui.
Un sistem REP funcțional are nevoie simultan de infrastructură, trasabilitate, controale eficiente, operatori autorizați, finanțare, educație ecologică și implicarea reală a tuturor actorilor. Dacă una dintre aceste componente lipsește, întregul mecanism devine vulnerabil.
În Republica Moldova, cele mai mari provocări rămân infrastructura insuficient dezvoltată, în special pe partea de tratare, nivelul redus de colectare separată și existența pieței informale, unde o parte din deșeuri ies din circuitul controlat. Din experiența practică a sistemelor colective, cele mai mari pierderi de flux apar încă la sursă.
Un sistem REP funcțional presupune ca materialele reciclabile să fie colectate separat încă de la sursă, iar populația să înțeleagă rolul acestui proces.
De fapt, cea mai mare provocare este transformarea conformării formale într-o funcționare reală. Regulile există, însă sistemul devine eficient doar atunci când toate verigile — de la producător și colector până la autorități și consumator — funcționează coordonat și responsabil.
Cât de mare este problema pieței informale?
Problema pieței informale este una structurală și are un impact major asupra eficienței sistemului REP.
Piața informală nu este un fenomen marginal — ea transferă costurile reale către mediu și sănătatea publică. În practică, o parte importantă a fluxurilor de deșeuri continuă să fie deviată în afara circuitului autorizat, fie prin ardere necontrolată, dezmembrare informală sau valorificare fără trasabilitate. Aceste pierderi de flux sunt vizibile inclusiv în activitatea curentă a sistemelor colective și a operatorilor autorizați.
Acest fenomen apare acolo unde există control insuficient la sursă, capacitate limitată de tratare și aplicare neuniformă a legislației. În consecință, sistemele REP și operatorii autorizați ajung să concureze cu activități care nu respectă aceleași reguli și nu suportă aceleași costuri de conformare.
În acest context, intervenția fermă a organelor de control devine esențială, atât la sursă, cât și pe întreg lanțul de gestionare. Atât timp cât o parte din fluxuri rămâne în afara sistemului, rezultatele nu reflectă realitatea, iar impactul asupra mediului continuă să fie ridicat.
Ce greșeli se fac cel mai frecvent?
Cele mai frecvente greșeli nu țin de lipsa regulilor, ci de ignorarea lor în practică.
Exemplele sunt evidente. Uleiurile uzate ajung să fie arse iarna în sobe sau cazane improvizate, iar vehiculele scoase din uz sunt adesea dezmembrate fără depoluare și fără evidență. Un punct critic pentru ambele fluxuri rămâne zona autoservice, unde aceste deșeuri sunt generate. În acest context, noul Regulament privind desfășurarea activității de autoservice reprezintă un pas important, deoarece introduce, pentru prima dată, cerințe clare de evidență și trasabilitate chiar de la sursa de generare. Aplicarea efectivă a acestuia poate contribui semnificativ la reducerea pierderilor de flux și la consolidarea sistemului REP.
Totuși, problema nu ține doar de rea-credință, ci și de nivelul redus de implicare și responsabilizare. Deșeul este perceput, încă, ca ceva ce trebuie eliminat rapid, nu ca parte a unui circuit care trebuie gestionat corect. Experiența campaniilor de informare desfășurate împreună cu autoritățile locale arată că încă există un deficit semnificativ de conștientizare privind gestionarea corectă a deșeurilor. Mulți nu fac diferența între un operator autorizat și unul neautorizat, iar consecințele le suportăm cu toții — prin poluarea aerului, apei și solului, care afectează direct calitatea vieții.
În esență, cea mai mare greșeală este ieșirea din sistemul corect. Din acel moment, pierdem controlul asupra resurselor, trasabilității și poluării.
Soluția constă într-un echilibru între educație ecologică, controale aplicate consecvent și acces facil la sistem — infrastructură disponibilă, proceduri simple și costuri predictibile. Schimbarea apare atunci când alternativa corectă devine și cea mai simplă, și cea mai firească.
Ce beneficii aduce REP pentru cetățeni?
Un sistem REP funcțional aduce beneficii directe pentru cetățeni, chiar dacă acestea nu sunt întotdeauna vizibile imediat.
În primul rând, reduce impactul asupra mediului și sănătății publice. Atunci când deșeurile sunt colectate și tratate corespunzător, scade poluarea aerului, apei și solului, iar riscurile asociate deșeurilor periculoase sunt mai bine controlate.
În al doilea rând, dezvoltă infrastructura de colectare și accesul la servicii. Asta înseamnă mai multe puncte de colectare, sisteme mai organizate și posibilitatea ca cetățenii să predea deșeurile în mod corect și accesibil.
REP contribuie și la utilizarea mai eficientă a resurselor. Materialele care înainte ajungeau la gunoi sunt reintegrate în economie prin reutilizare, reciclare și valorificare — un aspect important pentru Republica Moldova, care dispune de resurse naturale limitate și depinde în mare măsură de importuri.
Pe termen lung, un sistem funcțional înseamnă comunități mai curate, servicii mai bune și costuri mai mici generate de poluare și gestionarea necontrolată a deșeurilor.
În esență, beneficiul principal pentru cetățean este simplu: un mediu mai sigur și un sistem care gestionează responsabil ceea ce consumăm.
Ce putem învăța din experiența altor țări europene?
Principala lecție este că sistemele REP au început să funcționeze eficient nu atunci când au fost reglementate pe hârtie, ci atunci când implementarea și respectarea regulilor au devenit obligatorii și dificil de ocolit.
Toate statele europene au trecut prin probleme similare — piață informală, lipsă de trasabilitate, dezmembrări necontrolate sau gestionare incorectă a deșeurilor periculoase. Diferența este că au construit sisteme în care fiecare etapă este verificată, trasabilă și controlată, iar ieșirea din circuitul autorizat devine mult mai dificilă. În multe state europene, sistemele funcționează nu pentru că oamenii sunt diferiți, ci pentru că regulile sunt aplicate consecvent și fiecare verigă a sistemului este monitorizată.
O altă lecție importantă este că deșeurile sunt tratate ca resurse economice. În multe state europene există infrastructură funcțională, operatori reali de tratare și investiții constante în dezvoltarea sistemului. Deșeul nu este doar colectat — este reintegrat în economie.
Europa nu a construit un sistem perfect. A creat însă un mecanism în care improvizația nu mai poate substitui regulile.
Iar pentru Republica Moldova, adevărata maturizare a sistemului va începe atunci când respectarea regulilor va deveni o practică firească pentru autorități, mediul de afaceri și comunități.
Silvia Nicolaescu este director executiv al A.P. Moldcontrol și specialist în domeniul protecției mediului, cu aproape 20 de ani de experiență în elaborarea și implementarea politicilor publice de mediu, gestionarea deșeurilor și dezvoltarea mecanismelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (REP). De-a lungul carierei, a activat în cadrul Ministerului Mediului, Agenției de Mediu și Inspectoratului Ecologic de Stat, fiind implicată în transpunerea legislației europene, coordonarea tratatelor internaționale de mediu și promovarea economiei circulare în Republica Moldova.
În luna mai 2026, Chișinăul a devenit centrul unuia dintre cele mai importante evenimente internaționale organizate în Republica Moldova. Iar în spatele mobilității perfecte, confortului și eleganței care au însoțit delegațiile oficiale s-au aflat două modele emblematice: Škoda Superb și Škoda Kodiaq.
Aceste automobile nu au fost alese întâmplător. Ele reprezintă vârful de gamă Škoda — modele create pentru cei care apreciază confortul autentic, rafinamentul discret și plăcerea reală de a conduce.
În cadrul evenimentului, Superb și Kodiaq au demonstrat exact ceea ce le face speciale: spațiu impresionant, confort premium, tehnologii inteligente și o experiență de condus relaxată, fără complicații inutile.
Sunt automobile care se potrivesc perfect atât mediului business, cât și vieții cotidiene. Dimineața pot transporta delegații oficiale sau participa la întâlniri importante, iar seara devin automobilul ideal pentru familie, drumuri lungi sau escapade de weekend.
Noua Superb impresionează prin eleganța sa sofisticată, insonorizarea excelentă și confortul specific segmentului premium. În același timp, Kodiaq oferă spațiu generos, poziție înaltă la volan și versatilitate pentru orice stil de viață activ.
Dar poate cel mai important lucru este faptul că aceste automobile păstrează esența condusului autentic. Sunt create pentru oamenii care iubesc să conducă mașini, nu doar să privească în ecrane și meniuri complicate. Totul este intuitiv, confortabil și construit în jurul șoferului.
Prin participarea la acest eveniment important pentru Republica Moldova, Škoda Superb și Škoda Kodiaq au devenit parte dintr-un moment care va rămâne în istoria anului 2026.
Acum poți face și tu parte din această poveste.
Modelele participante la eveniment beneficiază de o reducere suplimentară de până la 1000€.
Intră în stocul Škoda Moldova și alege automobilul care a făcut istorie: STOC Škoda Superb
