Perciun Vitalie : “Energiile regenerabile pot transforma radical sectorul construcțiilor din Republica Moldova”

Interviu cu Perciun Vitalie , Președintele Asociației Patronale a Dezvoltatorilor Imobiliari din Republica Moldova

Domnule Perciun, Republica Moldova se confruntă cu provocări energetice semnificative. Cum pot contribui energiile regenerabile la eficiența energetică a clădirilor, în special în contextul comunităților energetice?

Energiile regenerabile joacă un rol esențial în tranziția către un sistem energetic mai sustenabil, iar noile reglementări privind comunitățile de energie oferă o oportunitate importantă. Aceste comunități, formate din cetățeni, autorități locale și mici întreprinderi, pot produce, stoca și vinde energie regenerabilă direct, fără a depinde exclusiv de rețeaua națională.

Blocurile locative devin astfel mai independente energetic, deoarece pot integra surse regenerabile, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene, și pot chiar comercializa surplusul de energie către vecini. Această posibilitate va influența semnificativ prețul apartamentelor, deoarece locuințele eficiente energetic sunt mai atractive pe piață, având costuri de operare mai mici și oferind beneficii economice pe termen lung.

Prin instalarea panourilor solare pe acoperișuri, fațade și în structura clădirilor (așa-numitele BIPV – Building Integrated Photovoltaics), se poate reduce semnificativ consumul de energie tradițională. În Danemarca, de exemplu, există complexe rezidențiale care generează până la 60% din energia necesară utilizând sisteme eoliene și solare integrate. Un astfel de model poate fi aplicat și în Moldova, mai ales în zonele urbane unde consumul este concentrat.

Cum funcționează concret sistemul prin care prosumatorii pot vinde energie direct către vecini?

Comunitățile de energie permit partajarea energiei produse local, iar membrii pot stabili un preț comun, echitabil. Energia produsă în cadrul unei asociații de locatari, de exemplu, poate fi utilizată într-o manieră optimizată: surplusul este vândut altor membri ai comunității sau stocat în baterii pentru utilizare ulterioară. Astfel, energia rămâne în circuitul local, fără a fi taxată suplimentar de rețeaua națională, ceea ce reduce semnificativ costurile pentru consumatori.

Ce impact economic poate avea acest sistem asupra pieței imobiliare?

Apartamentele din blocurile care produc și consumă energie regenerabilă vor deveni mai atractive datorită facturilor mai mici la electricitate. De asemenea, posibilitatea de a obține venituri din vânzarea surplusului de energie poate transforma aceste locuințe într-o investiție mai rentabilă. În țări precum Germania și Spania, unde astfel de comunități sunt deja funcționale, prețurile proprietăților care dispun de infrastructură pentru energie regenerabilă sunt cu până la 15% mai mari față de cele tradiționale.

Ce măsuri concrete pot fi adoptate pentru a stimula utilizarea energiei solare și eoliene în clădirile noi?

Sunt mai multe măsuri care pot accelera integrarea energiei regenerabile:

  • Subvenții și reduceri fiscale – În România, proiectele de energie verde beneficiază de finanțare din fonduri europene, un model care ar trebui replicat și în Republica Moldova;
  • Reglementări urbanistice – În Spania, de exemplu, există obligația ca noile construcții să includă o anumită suprafață de panouri fotovoltaice. O astfel de reglementare ar putea fi benefică și la noi:
  • Parteneriate public-private – Lituania a implementat un model de succes, unde termoficarea solară este utilizată în parteneriat cu investitori privați.

În Chișinău deja vedem ansambluri rezidențiale care integrează pompe de căldură și panouri fotovoltaice, dar potențialul este mult mai mare.

Ce obstacole trebuie depășite pentru ca acest model să fie adoptat pe scară largă în Republica Moldova?

Printre principalele provocări se numără costurile inițiale ridicate ale infrastructurii de producție și stocare a energiei, precum și necesitatea unui cadru legislativ clar și stabil. Totuși, noua legislație care permite formarea comunităților de energie este un pas important în această direcție. De asemenea, este nevoie de campanii de informare și de sprijin guvernamental prin subvenții sau facilități fiscale pentru a stimula dezvoltatorii imobiliari să implementeze aceste soluții.

Ce perspective vedeți pentru următorii 5 ani?

Dacă vom avea sprijin guvernamental și acces la fonduri europene, Republica Moldova poate deveni un model regional în ceea ce privește utilizarea energiilor regenerabile în sectorul construcțiilor.

Programe precum “Casa Verde”, care deja demonstrează că eficiența energetică atrage investitori, trebuie extinse. Obiectivul nostru este ca până în 2030, cel puțin 30% din noile construcții să fie echipate cu sisteme solare sau eoliene.

Mai mult, Republica Moldova s-a angajat să crească ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 30% din consumul total până în 2030, conform Planului Integrat pentru Energie și Climă, elaborat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD.

Dacă vom continua în această direcție, în următorii ani putem reduce semnificativ dependența de importurile energetice și putem transforma sectorul construcțiilor într-unul sustenabil și inovator.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ziar.md

Deflagrație într-un bloc din Chișinău: o persoană a fost dusă la spital

O deflagrație, care a fost urmată de un incendiu, s-a produs astăzi, 14 martie, într-un bloc de locuit din Chișinău. În urma incidentului, o persoană a suferit răni, fiind transportată la spital.

Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Liliana Pușcașu, a comunicat pentru Moldpres că deflagrația și incendiul s-au produs într-un apartament de la etajul 4 al blocului locativ.

La fața locului au intervenit patru echipaje de pompieri, care au reușit să localizeze incendiul la ora 14:38.

Pompierii continuă lucrările pentru lichidarea completă a focului, iar cauza deflagrației și circumstanțele incidentului urmează să fie stabilite de specialiști.

O persoană a suferit răni, fiind transportată la spital pentru îngrijiri medicale.

Autoritățile recomandă locatarilor blocului să fie precauți și să evite apropierea de zona afectată până la finalizarea intervenției.

Facebook/Alexandru Munteanu

Marșul Păcii la Coșnița. Munteanu: „Aici s-a decis viitorul Republicii Moldova”

Prim-ministrul Alexandru Munteanu a participat astăzi, 14 martie, la Marșul Păcii – eveniment de comemorare a persoanelor care și-au pierdut viața în platoul de la Coșnița, apărând independența și integritatea țării noastre în războiul de pe Nistru din 1992. Șeful Guvernului a menționat că localitatea Coșnița este un loc al sacrificiului în numele libertății.

Marșul Păcii, care are loc anual, a reunit zeci de persoane, printre care prim-ministrul Alexandru Munteanu, alături de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin, militari, veterani și simpli cetățeni.

Platoul Coșnița este un loc al memoriei și al sacrificiului. Aici s-a decis viitorul Republicii Moldova. Oameni simpli – agricultori, profesori, muncitori – au devenit apărători ai acestei țări. A fost o încercare pentru statul nostru tânăr, dar Moldova nu a cedat. Moldova a rămas în picioare și a ales un drum clar: drumul libertății, drumul democrației, drumul european”, a declarat premierul în timpul evenimentului, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Facebook/Alexandru Munteanu

Șeful Executivului a adus un omagiu celor care și-au pierdut viața pentru libertatea Republicii Moldova și a exprimat recunoștință veteranilor războiului de pe Nistru, menționând că sacrificiul acestora rămâne o lecție de responsabilitate și solidaritate pentru generația tânără și întreaga societate. Totodată, oficialul a mai subliniat că războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucraina amintește cât de fragilă este pacea și cât de mare este prețul libertății.

Amintim că, în urmă cu 34 de ani, în noaptea de 13 spre 14 martie 1992, satul Coșnița, aflat la aproximativ 30 de kilometri de Chișinău, a fost atacat de forțele separatiste, susținute de Rusia, în cadrul războiului de pe Nistru. Peste 40 de persoane și-au pierdut viața pe platoul de la Coșnița.

Războiul de pe Nistru a izbucnit pe 2 martie 1992. Peste 30 000 de cetățeni au apărat atunci independența Republicii Moldova. Potrivit datelor oficiale, 321 de conaționali au murit, iar aproximativ 1 000 de persoane au fost rănite.

Exfactor/imagine simbol

Moldovenii ar putea vinde locuința ipotecată înainte de achitarea creditului. Proiect de lege

Cetățenii moldoveni vor putea să vândă locuințele procurate în credit înainte de stingerea împrumutului. Măsura face parte dintr-un proiect de lege elaborat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), care introduce reguli noi pentru contractele de credit ipotecar și protecția consumatorilor.

Conform documentului, pentru creditele atașate la o valută străină, sunt prevăzute mecanisme suplimentare de protecție, inclusiv dreptul consumatorului de a solicita conversia creditului în altă monedă și obligația creditorului de a avertiza clientul în cazul creșterii semnificative a ratelor de plată.

Proiectul introduce garanții suplimentare pentru consumatorii care întâmpină dificultăți de plată. Astfel, creditorul va trebui să informeze consumatorul încă din prima zi de restanță și periodic despre sumele restante și consecințele neexecutării, iar penalitățile vor fi plafonate prin lege, în funcție de perioada de executare a contractului și de situația consumatorului. De asemenea, proiectul instituie o perioadă minimă între declararea scadenței anticipate și pornirea executării silite, limitează suplimentar penalitățile după scadența anticipată. Totodată, consumatorul va putea solicita vânzarea directă a bunului ipotecat înainte de executare, potrivit unei proceduri reglementate expres. Dacă suma obținută din valorificarea bunului nu acoperă integral datoria, creditorul va trebui să permită rambursarea diferenței în rate adaptate situației consumatorului.

Un alt element important al proiectului îl constituie instituirea cerințelor referitoare la conduita creditorilor și intermediarilor de credite, precum și cele referitoare la abilitățile și cerințele privind remunerarea personalului implicat în acordarea creditelor.

Proiectul reglementează, de asemenea, activitatea intermediarilor de credite, a reprezentanților desemnați și a creditorilor non-financiari, prin instituirea unui regim clar de acces pe piață, de organizare și de supraveghere. Astfel, desfășurarea acestor activități va fi condiționată de înregistrarea în registre publice gestionate de CNPF, de respectarea unor cerințe privind integritatea, competența profesională și capacitatea de a presta servicii în mod responsabil, precum și de obligația de a menține permanent aceste condiții.

Proiectul de lege privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale va fi promovat de Ministerul Finanțelor, urmând a fi supus procedurilor de avizare și consultare publică.

colaj NM

Poliția a mers acasă la Marina Cârnaț, după ce influencera a recunoscut că își bate copiii: „Au reacționat rapid”

Poliția și angajați ai instituțiilor pentru protecția drepturilor copiilor a fost pe 13 martie acasă la familia Cârnaț, după ce influencera Marina Cârnaț a declarat public că își lovește copiii. Într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare, femeia a transmis, alături de soțul său, Teodor Cârnaț, că autoritățile s-au comportat „responsabil” în timpul vizitei, însă momentul a fost stresant pentru copiii lor.

Marina Cârnaț a comunicat că poliția, împreună cu șase angajați ai instituțiilor pentru protecția drepturilor copiilor, au venit la domiciliul său.

Nu pentru că exista o plângere reală sau o situație de abuz, ci pentru că pe internet s-a viralizat o interpretare a unor cuvinte dintr-un podcast. (…) Problema este că anumite organizații și pagini nu au citat cuvintele mele exact, ci au sustras din context și au interpretat, făcând amplificare maximă în public”, a adăugat ea.

Influencera a mai menționat că reprezentanții instituțiilor statului s-au comportat „corect” și „responsabil”, însă a subliniat că momentul a fost stresant pentru copiii săi.

Faptul că autoritățile au reacționat rapid, eu foarte, foarte mult mă bucur. Dar eu m-aș bucura dacă autoritățile ar reacționa la toate cazurile în care în realitate copiii sunt abuzați, dar nu la cele cazuri care sunt foarte virale în societate, mai ales când se spune „Marina Cârnaț””, a declarat, la rândul său, Teodor Cârnaț.

Cei doi au adăugat că condamnă orice formă de violență, „în special violența în familie”.

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 4 martie, Marina Cârnaț a recunoscut că își lovește copiii, argumentând că aceștia nu pot înțelege ce este greșit și ce este corect decât „prin durere”.

Coaliția Națională „Viața fără Violență” a solicitat Poliției, Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului și Avocatului Poporului să se autosesizeze în legătură cu declarațiile influenceriței. Organziația a catalogat aceste afirmații drept îngrijorătoare și avertizează despre „normalizarea violenței” ca metodă de educare.

Pe 13 martie, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a anunțat că s-a autosesizat cu privire la afirmațiile influencerei și a sesizat autoritatea tutelară din municipiul Chișinău pentru examinarea acestuia și întreprinderea măsurilor necesare.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Încălcare gravă a suveranității țării noastre”. Chișinăul, după ce o dronă Shahed a survolat neautorizat Moldova

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) condamnă survolarea neautorizată spațiului aerian al Republicii Moldova de către o dronă Shahed, care s-a produs astăzi, 14 martie. Instituția a declarat că incidentul este o „încălcare gravă” a suveranității țării noastre.

Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către o dronă de tip Shahed. (…) Asemenea incidente constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a țării noastre”, a transmis instituția.

De asemenea, MAE a denunțat războiul de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, menționând că acesta aduce suferință, pierderi și distrugeri în Ucraina și afectează grav securitatea regională, „punând în pericol direct și siguranța cetățenilor Republicii Moldova”.

În acest context, Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a consolida pacea și securitatea națională și va continua toate demersurile necesare, în cooperare cu instituțiile naționale competente și partenerii internaționali, pentru protejarea teritoriului său și a populației sale”, a adăugat ministerul.

Amintim că, în noaptea de 14 martie, o dronă Shahed, model folosit de armata rusă pentru atacuri asupra Ucrainei, ar fi survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova, în regiunea de est a țării, pe direcția Aleksandrovka (Ucraina) – Ucrainca (Republica Moldova). Informația fost transmisă Poliției de Frontieră de partea ucraineană, care a precizat că drona ar fi dispărut de pe radare în raionul Cimișlia, în apropierea localității Troițcoe.

De la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, mai multe drone au survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre ele s-au prăbușit sau au explodat pe teritoriul țării.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: