„Wow, şi asta aţi modificat. M-aţi impresionat”. Un nou brunch cu clienţii în stilul maib

Suntem mereu orientaţi către clienţi – este una dintre valorile maib pe care o promovăm și în temeiul căreia ne desfășurăm activitatea zi de zi.

Ne place să vedem clienţi mulţumiţi, ne încântă fiecare moment în care reuşim să surprindem plăcut clienţii şi să creăm experiențe de calitate.

Recent, clienții maib au fost invitați la o nouă întrevedere din seria brunch-urilor organizate de Aliona Stratan, prim-vicepreședinta maib, responsabilă de divizia Retail. La discuții, clienții au împărtășit experiențe și impresii cu privire la serviciile și produsele maib, au oferit feedbackuri constructive și idei referitor la ce și-ar mai dori să îmbunătățească, ce produse noi le-ar plăcea să apară în portofoliul băncii, dar și ce procese, în opinia lor, ar putea fi optimizate.

 

Prezenți la eveniment, angajații maib – Ghenadie Cernei, Director Servicii Electronice, Victoria Zanoga, șef Direcție Experiența Clienților, Sergiu Groza, șef al Departamentului Dezvoltare Produse Retail, Oleg Dragan, șef adjunct al Departamentului Vânzări Rețea Offline – au luat notițe, au oferit sfaturi și detalii privind anumite produse și servicii bancare, implicit actualizările acestora, au prezentat funcționalitățile aplicației mobile și chiar au intrat în culise, dezvăluind inclusiv unele dintre planurile de lansare a unor produse și servicii noi  – produse mult așteptate de clienții comunității maib.

„Wow, și asta ați modificat. M-ați impresionat!” – a fost declarația unui client care sugerase anterior modificarea mesajului IVR al apelului către Contact Center și care chiar în timpul brunch-ului a fost plăcut surprins să descopere că feedbackul său a fost auzit, iar sugestiile – deja implementate.

Livrarea gratuită a cardurilor la domiciliu, modificarea scenariului de eliberare a cardului bancar la ATM anterior cash-ului, noile funcționalități în aplicația mobilă maibank, posibilitatea de programare a vizitei în sucursală, accesarea depozitelor și emiterea cardurilor noi în maibank, vizualizarea cashback-ului câștigat la fiecare tranzacție, reducerea numărului de formulare/ hârtiei în sucursale – sunt doar câteva dintre funcționalitățile maib apreciate de clienți, care le asigură plus valoare în raport cu banca aleasă.

„Sunt extrem de recunoscătoare clienților noștri pentru această întrevedere atât de constructivă și valoroasă din perspectiva îmbunătățirii experienței clienților. Voi fi încântată să revenim în cel mai scurt timp cu detalii referitor la implementarea ideilor și sugestiilor comunicate în cadrul brunch-ului, astfel încât să aibă în continuare cea mai bună experiență bancară pe piața autohtonă și să beneficieze de servicii și produse care să le depășească așteptările”, a menționat Aliona Stratan, Prim-vicepreședinta maib.

Menționăm că brunch-urile cu clienții persoane fizice se desfășoară periodic, fiind parte din noua filosofie a brandului de a fi mai centrat pe clienți.

Următoarea ediție a brunch-ului va avea loc în regiune. Amintim că suntem la un click distanță, iar clienții maib pot oricând oferi un feedback privind experiența trăită în raport cu serviciile și produsele băncii, expediind un mesaj la adresa [email protected].

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tensiuni la procesul Evgheniei Guțul. Schimb de replici între avocat și judecătoare: „Pentru ce faceți asta?”

Tensiuni în sala de judecată la procesul în care sunt vizate bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, și fosta secretară a Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan. Între avocat și judecătoare a avut loc un schimb de replici, după ce magistrata i-a cerut să treacă la partea relevantă a cauzei.

Avocatul Sergiu Moraru a insistat însă să citească integral declarațiile unor martori și i-a reproșat judecătoarei că, pe parcursul întregului proces, nu i-ar fi permis să pună toate întrebările pe care le considera necesare.

„Pe tot procesul acesta nu mi-ați dat voie unde să pun întrebări, unde să examinez documentele. Pentru ce faceți asta? Cât o să dureze asta – o jumătate de oră?”, a spus avocatul în fața instanței.

În replică, judecătoarea i-a explicat: „Nu se pune în discuție cât asta o să dureze. Noi nu ne uităm la oră când dvs. vorbiți. Să fie o pledoarie corectă. Despre asta acum se discută și se face obiecția.”

Pe 3 iulie, Judecătoria sectorului Buiucani continuă să examineze dosarul în care este vizată bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, susținută activ de oligarhul fugar Ilan Șor. Ședința de judecată a început la ora 9:00. Între timp, în fața sediului instanței are loc un protest.

Cei adunați în fața instanței scandează: „Evghenia, eroul nostru”, „Svetlana, suntem cu tine”, „Evghenia, suntem cu tine”, „Libertate”.

La ultima ședință de judecată, pe 1 iulie 2025, procurorii au cerut o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru Evghenia Guțul, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. De asemenea, acuzatorii au solicitat ca aceasta să fie privată, timp de 5 ani, de dreptul de a face parte dintr-un partid politic.

Pe lângă Evghenia Guțul, procurorii au solicitat o pedeapsă de 8 ani de închisoare și pentru Svetlana Popan, șefa oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”.

Conform procurorului de caz, Cristina Gladcov, ambele inculpate sunt vizate în dosar pe două capete de acuzare. Totodată, acuzatorii au cerut confiscarea sumelor menționate în actul de învinuire și menținerea sechestrelor, pentru a asigura recuperarea prejudiciilor în favoarea statului. În cazul Evgheniei Guțul, prejudiciul estimat este de 40 de milioane de lei, iar în cazul Svetlanei Popan – de 9 milioane de lei.

După ședința de judecată, Guțul a spus că dosarul penal în care este acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor” ar avea un caracter politic. Ea adăugat că ar fi fost vizată în mod selectiv din cauza funcției pe care o deține, în timp ce alte persoane cu roluri mai importante în ierarhia partidului – declarat între timp neconstituțional – ar fi fost scutite de urmărirea penală.

***

Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.

ukweatherforecast.co.uk

Vine canicula: meteorologii au emis cod galben. Ce temperaturi sunt prognozate?

Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova a emis cod galben de caniculă. Avertizarea va fi valabilă pe 4 iulie.

„Se estimează că temperatura maximă a aerului va înregistra valori cuprinse între +33…+35°C”, au comunicat reprezentanții Serviciului Hidrometeorologic.

Potrivit instituției, majoritatea teritoriului Republicii Moldova va fi sub cod galben de caniculă.

Menționăm că, pe 3 iulie, este valabil și codul galben privind pericolul de incendiu. Potrivit datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe 3 iulie, în centrul țării se vor înregistra temperaturi maxime de până la +30°C, în nord +27°C, iar în sud +32°C.

Dodon sare în apărarea Evgheniei Guțul „în calitate de al 5-lea președinte” și acuză guvernarea: „Umilește o mamă cu doi copii mici”

Liderul socialiștilor Igor Dodon sare în apărarea bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul – acuzată că a acceptat finanțarea ilegală a Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional. Dodon condamnă și acuză guvernarea, „în calitate de al cincilea președinte al Republicii Moldova”, de „represiune politică” împotriva guvernatoarei de la Comrat.

„Într-o societate democratică nu poate exista loc pentru decizii judiciare motivate exclusiv de considerente politice”, a scris liderul PSRM pe rețele.

Igor Dodon – vizat și el într-un dosar penal – acuză direct guvernarea și pe șefa statului, Maia Sandu, că ar urmări „eliminarea oponenților politici incomozi”.

„Indignarea este cu atât mai mare cu cât guvernarea, în frunte cu Maia Sandu, au recurs la o umilire deschisă a unei mame cu doi copii mici. Reprimarea politică reprezintă încă un pas înapoi pentru țara noastră. Indiferent de convingerile politice, suntem obligați să apărăm drepturile și libertățile fiecărui cetățean”, a mai scris Dodon.

Contactat pentru o reacție, consilierul prezidențial, Igor Zaharov, nu a comentat, deocamdată, acuzațiile fostului președinte al țării, socialistul Igor Dodon. Am solicitat o reacție și din partea partidului de guvernare, însă până la moment nu am primit un răspuns.

Reamintim că Judecătoria sectorului Buiucani continuă să examineze astăzi, 3 iulie, dosarul în care este vizată bașcana Găgăuziei, susținută activ de fugarul condamnat pentru fraudă bancară  Ilan Șor. Ședința de judecată a început la ora 9:00. Între timp, în fața sediului instanței are loc un protest. Cei adunați în fața instanței scandează: „Evghenia, eroul nostru”, „Svetlana, suntem cu tine”, „Evghenia, suntem cu tine”, „Libertate”.

Pe 1 iulie, procurorii au cerut 9 ani de închisoare pentru Guțul în penitenciar de tip semi-deschis.

***

Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a trimis în instanța de judecată cauza împotriva Evgheniei Guțul. Conform procurorilor, Guțul – activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR” – a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022.

De asemenea, Guțul este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate, Guțul ar fi acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.

Acuzații similare au fost înaintate și împotriva Svetlanei Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare ar fi fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Concertul din PMAN, care a atras critici, încheiat de Usatîi: a cântat despre Moldova pe o melodie rusească VIDEO

Liderul formațiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a decis să încheie chiar el concertul din 2 iulie, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, concert ce a avut în program artiști ruși și a atras critici.

Politicianul a interpretat o piesă pe melodia trupei Bi-2 „Полковнику никто не пишет” (în traducere: „Colonelului nimeni nu-i scrie”) și a adaptat versurile în română, despre situația din Republica Moldova. 

Menționăm că, în cadrul concertului, cap de afiș au fost interpreții ruși Macan și Basta și a atras multe critici pe rețelele de socializare, întrucât artiștii au evoluat anterior la concertele organizate de Kremlin, inclusiv în Crimeea ocupată de Rusia.

Precizăm că rapperul Basta (Vasilii Vakulenko) este sancționat de Ucraina pentru concertele susținute în Crimeea ocupată, iar interpretul Macan (Andrei Kosolapov) ar fi cântat recent în Lugansk. Pe 14 iulie, în PMAN, urmează să ajungă și trupa „Ruki Vverh” (Serghei Jukov), cunoscută pentru aparițiile la mitinguri pro-Kremlin și concerte pe teritoriile ocupate. Evenimentul la care artiștii au fost invitați de Usatîi a fost intitulat Festivalul Absolvenților 2025.

Liderul Partidului Nostru nu a comentat, deocamdată, criticile apărute în spațiul public.

În contextul criticilor, ministrul Sergiu Prodan a spus că Ministerul Culturii „nu cere preventiv” lista artiștilor care participă la concerte private. Totuși, el a precizat că instituția pe care o conduce „examinează” evenimentele culturale care se desfășoară în capitală sau pe teritoriul țării „și trage concluzii”.

Anterior, organizația „Stop Russian Aggression” a cerut autorităților Republicii Moldova să interzică intrarea în țară artiștilor ruși invitați la concertul organizat de Usatîi. Iar pe 2 iulie, când interpreții ruși Macan și Basta au ajuns la Chișinău, au declarat că această zi este „o zi a rușinii pentru Moldova”.

1.700 de moldoveni, ruși și ucraineni ar fi obținut acte românești cu domicilii fictive. Percheziții la Suceava

93 de percheziții au loc joi, 3 iunie, în județul Suceava din România, într-un dosar în care funcționari publici sunt suspectați că ar fi emis acte de identitate românești, cu domicilii fictive, pentru 1.700 de cetățeni ruși, moldoveni și ucraineni.

Descinderile au vizat sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice, într-un dosar privind emiterea unor acte de identitate românești, în baza unor domicilii fictive, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

Ancheta vizează o rețea formată din funcționari ai unui serviciu de evidență a populației și ai unei primării, bănuiți că au ajutat peste 1.700 de cetățeni din Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fosta URSS să obțină acte de identitate românești, în perioada 2023-2024.

Potrivit procurorilor, rețeaua funcționa prin falsificarea unor certificate de cetățenie și a cărților de identitate.

„Datele nereale se referă la certificate de cetățenie falsificate și la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă. În mod concret, beneficiarii au obținut cărți de identitate cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care nu erau titularii spațiului respectiv (clădiri improprii sau dezafectate) sau fară acordul proprietarilor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și, implicit, fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de Evidență a Persoanelor”, susțin procurorii.

Cauza penală vizează comiterea infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici din județul Suceava, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals.

Aproximativ 1.700 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte state membre ale fostului URSS și-au stabilit domiciliul fictiv în acest județ în cursul anilor 2023 și 2024, potrivit anchetatorilor.

Descinderile de astăzi vin la două zile după ce în România au fost efectuate peste 200 de percheziții într-un dosar care vizează o rețea ce, cu ajutorul unor funcționari publici, ar fi obținut acte de identitate românești false pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Rusia. Acțiunile fac parte dintr-o cauză penală în care sunt vizați funcționari publici din județul Botoșani, suspectați de luare de mită și fals informatic.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: