A patra ediție a programului „ZOOM in Banking | Stagii de practică cu remunerare de la Victoriabank” încheiată cu succes

Studenți de la trei mari universități din Republica Moldova au fost premiați în cadrul evenimentului de închidere a celei de-a patra ediții a proiectului educațional «Zoom in Banking | Stagii de practică cu remunerare» 2022/2023. Tinerii, participanți în programul de instruire, s-au bucurat de lecții practice venite din partea profesioniștilor Victoriabank, care le-au fost lectori și mentori de încredere.

Zoom in Banking oferă studenților și oportunitatea de a face Stagii practice cu remunerare în cadrul băncii, unde tinerii au posibilitatea să asimileze profund cunoștințe practice din domeniul financiar-bancar.

Pentru Valeria Lazari, studenta Universității de Stat din Moldova, participarea la program a fost o oportunitate de a-și consolida cunoștințele și recomandă ferm tinerilor să aplice și ei pentru edițiile viitoare: «Această experiență de a combina studiile de la universitate cu practicile extracurriculare oferite de Victoriabank a fost crucială pentru mine în procesul de devenire profesională. Mă simt mult mai încrezătoare în deciziile mele și acum am claritate în privința pașilor pe care trebuie să-i urmez pentru a-mi realiza visele legate de carieră. Vreau să menționez, în special, și importanța deosebită a internshipului remunerat. Atunci când mai ești și plătit atât timp cât înveți, te face să-ți dorești și mai mult să rămâi acasă și să îndreptățești încrederea care ți-a fost oferită cu atâta generozitate.»

«Programul Zoom in banking mi-a oferit o experiență valoroasă pe două aspecte, care mi-au schimbat viziunea privind modul în care îmi văd afirmarea profesională și mi-au sporit enorm încrederea în propriul meu viitor. În primul rând, am căpătat o experiență extrem de valoroasă și cunoștințe mult mai vaste decât mi-ar fi oferit curricula de studii și stagiul clasic. Iar în al doilea rând, în mintea mea s-a produs o mini-revoluție: am realizat că ideea șanselor exclusive oferite de studiile peste hotarele Republicii Moldova este, totuși, o eroare — aici, acasă, există foarte multe oportunități pentru studenții ambițioși și dornici de a-și face o carieră de succes. Cel puțin, aceasta e opinia mea sinceră pe care o voi împărtăși altora de acum încolo», a ținut să specifice Valeria Popescu, o altă beneficiară a programului educațional.

În cadrul evenimentului studenții au fost încurajați să aleagă o carieră profesională, aici, acasă, Victoriabank fiind deschisă să le ofere un loc de muncă: «Dacă cineva din voi ar dori să se angajeze în banca noastră, noi vom fi doar bucuroși să vă știm parte a echipei. Rugămintea mea către voi e să alegeți Republica Moldova deoarece și aici sunt multe oportunități de creștere, dezvoltare, inclusiv pe plan financiar. Iar noi, cei de la Victoriabank, vom dezvolta lucruri frumoase acasă, vom contribui cu toată expertiza la creșterea economică a țării în așa fel încât să ne bucurăm de o viață europeană la noi acasă», a accentuat Vitalie Corniciuc, Vicepreședinte Victoriabank și lector Zoom in banking.

Susțineri și încurajări au venit și de la Igor Șarov, Rectorul Universității de Stat din Moldova, care prin exemple concrete, de fiecare dată, le transmite tinerilor specialiști că oportunități de afirmare există și în Republica Moldova: «Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici, știu cât de mult țin colegii mei la acest proiect și oportunitățile care se oferă, iar oferirea de multiple posibilități este și una din prioritățile noastre. ÎMPREUNĂ cu colegii de la Victoriabank, EBA, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică, Academia de Studii Economice s-au realizat lucruri extrem de frumoase, iar principalii beneficiari sunteți voi, dragi studenți».

Victoria Cociug, Prorector pentru cercetare și parteneriate, ASEM a transmis cuvinte calde beneficiarilor programului, subliniind: «Academia de Studii Economice a stat la baza creării acestui proiect împreună cu EBA și Victoriabank, ne bucură enorm asocierea cu universitățile care, ulterior, s-au alăturat programului. Felicit studenții și le spun că cuvântul care îi descrie este perseverență pentru că această perseverență va fi valorificată într-un loc de muncă, stagii plătite și ulterior o creștere în carieră.»

«Noi suntem din diferite universități, dar în același timp realizăm lucruri frumoase pentru țară și aici avem excelente oportunități de colaborare. Mă bucur că există această posibilitate de a interacționa pe această platformă, care a fost creată de Victoriabank. Sunt sigur că cei care au fost în programul Zoom in banking, au un potențial excelent pentru a aduce o valoare mare și respectiv pentru a avea o carieră frumoasă în Republica Moldova», a declarat Rafael Ciloci, Decan Facultatea Inginerie Economică și Business, Universitatea Tehnică din Moldova.

Mariana Rufa, Directoare executivă EBA și partener al proiectului a apreciat efortul depus de organizatori și lectori pentru realizarea cu succes a edițiilor Zoom in Banking: «Noi suntem parteneri în acest proiect și mă simt foarte onorată, dar adevărata muncă s-a făcut de către echipa de la Victoriabank. La fel, o dedicație maximă a venit și din partea lectorilor și colegilor de la universitățile implicate în proiect.»

În ediția a patra a proiectului educațional «Zoom in Banking | Stagii de practică cu remunerare» 2022/2023, drept lectori au fost implicați specialiști în domeniu din echipa de Top Management a băncii, profesioniști cu certificări internaționale: Vitalie Corniciuc și Ionela Maloș, Vicepresedinți Victoriabank, Diana Ilicciev, Contabil Șef Victoriabank , Margareta Bețiu, Șefa Direcției evaluarea riscului de credit.

De-a lungul celor patru ediții, programul «Zoom in Banking» a instruit peste 400 studenți și profesori, oferindu-le oportunități educaționale și de angajare valoroase. Proiectul a fost inițiat în toamna anului 2019 de către Victoriabank, European Business Association Moldova și Academia de Studii Economice din Moldova, cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele și abilitățile practice ale studenților, prin implicarea celor mai buni specialiști în banking. Ulterior, alte două universități s-au alăturat programului, și anume Universitatea de Stat a Moldovei și Universitatea Tehnică din Moldova. Proiectul Zoom in Banking presupune o parte de instruire în cadrul căreia profesioniștii împărtășesc informații utile din sectorul financiar-bancar. Dar și stagii practice cu remunerare, unde participanții sunt familiarizați cu procesele zilnice ale băncii. După partea practică, doritorii au, ulterior, oportunitatea de a fi angajați.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Cele trei persoane, reținute în Republica Moldova în cazul camionului cu muniții de la vama Albița și aduse sâmbătă în fața magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile. Informația a fost comunicată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Reprezentanții PCCOCS au anunțat că la solicitarea procurorilor instituției, pe 22 noiembrie, „cei trei învinuiți de contrabandă cu arme, muniții și dispozitive militare spre România au fost plasați în arest”.

„Astfel, urmare a probelor prezentate de PCCOCS, judecătorul de instrucție a dispus continuarea investigării lor în custodia statului pentru 30 de zile”, au adăugat reprezentanții instituției.

Amintim că, sâmbătă, cele trei persoane au fost aduse în fața magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. ProTV Chișinău a scris că prima persoană adusă pentru audieri se numește Maxim Darii. Acesta nu a răspuns întrebărilor presei. Ulterior a fost adus pentru audieri o persoană cu numele Valeriu Buga. Ieșind de la audieri, acesta a declarat jurnaliștilor că va coopera cu ancheta. Ultimul adus, potrivit sursei citate, a fost directorul companiei de transport Veaceslav Pîrgu. Întrebat unde urma să fie dus armamentul și de unde a fost încărcat, acesta a răspuns: „Oameni buni, v-au aruncat niște oase, căutați carnea”.

***

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. 

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

Gheorghe Hajder

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Campania de împădurire „Generația Pădurii” a continuat în acest weekend la Negureni, Telenești. Pe 22 noiembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, împreună cu actorul Emilian Crețu, localnici, voluntari și silvicultori, au plantat o nouă pădure pe o suprafață de 10 hectare. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Mediului al Republicii Moldova. Potrivit imaginilor publicate de instituție și de ministrul Mediului, la plantare au participat inclusiv șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, precum și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, în prezent deputat.

„Plantarea a avut loc datorită unui parteneriat dintre Ministerul Mediului, Moldsilva și Emilian Crețu. În timp ce silvicultorii au pregătit solul pentru împădurire, Emilian a contribuit cu puieții necesari, iar oamenii din sat și voluntarii s-au alăturat echipei pentru a duce plantarea la bun sfârșit”, au precizat reprezentanții Ministerului Mediului.

Potrivit ministerului, împădurirea acestui teren va continua și în primăvara anului viitor, când vor fi plantate alte 35 de hectare de pădure în aceeași zonă.

„Acțiunea face parte din Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, prin care Republica Moldova își propune să crească suprafața împădurită a țării cu 145 ha”, au declarat reprezentanții ministerului.

Menționăm că Negureni este locul de baștină al actorului Emilian Crețu.

Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Ministerul Mediului al Republicii Moldova
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Gheorghe Hajder
Colaj NM

(FOTO) Pod din R. Moldova, închis de urgență. Ce spune Administrația Națională a Drumurilor

Începând cu 22 noiembrie, circulația pe podul peste râul Cubolta, amplasat în comuna Plop din raionul Dondușeni, este interzisă. Potrivit Administrației Naționale a Drumurilor (AND), s-a cerut închiderea de urgență a podului, deoarece unele lucrări de curățare a albiei râului slăbesc structura de rezistență a acestuia.

Pe 22 noiembrie, Administraţia Națională a Drumurilor a declarat că „pe sectorul de drum G12 G11 – Plopi – Horodiște – Teleșeuca – Grigorăuca – R14, la podul peste râul Cubolta, amplasat în comuna Plop, raionul Dondușeni, aflat în gestiunea AND, Primăria a inițiat lucrări de curățare a albiei râului”.

„În urma acestor intervenții, talpa fundației culeei nr. 1 și a pilei nr. 1 a podului a fost dezvelită, fapt care slăbește structura de rezistență a podului. La fața locului s-au deplasat reprezentanții Serviciului Poduri al AND și ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică (INST). În baza inspectării tehnice, reprezentanții INST au emis o prescripție și au solicitat închiderea de urgență a podului până la remedierea neconformităților constatate. Situația creată pune în pericol siguranța participanților la trafic”, a anunțat Administraţia Națională a Drumurilor.

Potrivit instituției, „pentru evitarea unor situații excepționale și pentru siguranța tuturor participanților la trafic, începând de astăzi, circulația autovehiculelor și a pietonilor pe acest pod este interzisă, urmând ca participanții la trafic să utilizeze rute alternative până la executarea și finalizarea lucrărilor necesare”.

Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Administraţia Națională a Drumurilor
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: