A patra ediție a programului „ZOOM in Banking | Stagii de practică cu remunerare de la Victoriabank” încheiată cu succes

Studenți de la trei mari universități din Republica Moldova au fost premiați în cadrul evenimentului de închidere a celei de-a patra ediții a proiectului educațional «Zoom in Banking | Stagii de practică cu remunerare» 2022/2023. Tinerii, participanți în programul de instruire, s-au bucurat de lecții practice venite din partea profesioniștilor Victoriabank, care le-au fost lectori și mentori de încredere.

Zoom in Banking oferă studenților și oportunitatea de a face Stagii practice cu remunerare în cadrul băncii, unde tinerii au posibilitatea să asimileze profund cunoștințe practice din domeniul financiar-bancar.

Pentru Valeria Lazari, studenta Universității de Stat din Moldova, participarea la program a fost o oportunitate de a-și consolida cunoștințele și recomandă ferm tinerilor să aplice și ei pentru edițiile viitoare: «Această experiență de a combina studiile de la universitate cu practicile extracurriculare oferite de Victoriabank a fost crucială pentru mine în procesul de devenire profesională. Mă simt mult mai încrezătoare în deciziile mele și acum am claritate în privința pașilor pe care trebuie să-i urmez pentru a-mi realiza visele legate de carieră. Vreau să menționez, în special, și importanța deosebită a internshipului remunerat. Atunci când mai ești și plătit atât timp cât înveți, te face să-ți dorești și mai mult să rămâi acasă și să îndreptățești încrederea care ți-a fost oferită cu atâta generozitate.»

«Programul Zoom in banking mi-a oferit o experiență valoroasă pe două aspecte, care mi-au schimbat viziunea privind modul în care îmi văd afirmarea profesională și mi-au sporit enorm încrederea în propriul meu viitor. În primul rând, am căpătat o experiență extrem de valoroasă și cunoștințe mult mai vaste decât mi-ar fi oferit curricula de studii și stagiul clasic. Iar în al doilea rând, în mintea mea s-a produs o mini-revoluție: am realizat că ideea șanselor exclusive oferite de studiile peste hotarele Republicii Moldova este, totuși, o eroare — aici, acasă, există foarte multe oportunități pentru studenții ambițioși și dornici de a-și face o carieră de succes. Cel puțin, aceasta e opinia mea sinceră pe care o voi împărtăși altora de acum încolo», a ținut să specifice Valeria Popescu, o altă beneficiară a programului educațional.

În cadrul evenimentului studenții au fost încurajați să aleagă o carieră profesională, aici, acasă, Victoriabank fiind deschisă să le ofere un loc de muncă: «Dacă cineva din voi ar dori să se angajeze în banca noastră, noi vom fi doar bucuroși să vă știm parte a echipei. Rugămintea mea către voi e să alegeți Republica Moldova deoarece și aici sunt multe oportunități de creștere, dezvoltare, inclusiv pe plan financiar. Iar noi, cei de la Victoriabank, vom dezvolta lucruri frumoase acasă, vom contribui cu toată expertiza la creșterea economică a țării în așa fel încât să ne bucurăm de o viață europeană la noi acasă», a accentuat Vitalie Corniciuc, Vicepreședinte Victoriabank și lector Zoom in banking.

Susțineri și încurajări au venit și de la Igor Șarov, Rectorul Universității de Stat din Moldova, care prin exemple concrete, de fiecare dată, le transmite tinerilor specialiști că oportunități de afirmare există și în Republica Moldova: «Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici, știu cât de mult țin colegii mei la acest proiect și oportunitățile care se oferă, iar oferirea de multiple posibilități este și una din prioritățile noastre. ÎMPREUNĂ cu colegii de la Victoriabank, EBA, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică, Academia de Studii Economice s-au realizat lucruri extrem de frumoase, iar principalii beneficiari sunteți voi, dragi studenți».

Victoria Cociug, Prorector pentru cercetare și parteneriate, ASEM a transmis cuvinte calde beneficiarilor programului, subliniind: «Academia de Studii Economice a stat la baza creării acestui proiect împreună cu EBA și Victoriabank, ne bucură enorm asocierea cu universitățile care, ulterior, s-au alăturat programului. Felicit studenții și le spun că cuvântul care îi descrie este perseverență pentru că această perseverență va fi valorificată într-un loc de muncă, stagii plătite și ulterior o creștere în carieră.»

«Noi suntem din diferite universități, dar în același timp realizăm lucruri frumoase pentru țară și aici avem excelente oportunități de colaborare. Mă bucur că există această posibilitate de a interacționa pe această platformă, care a fost creată de Victoriabank. Sunt sigur că cei care au fost în programul Zoom in banking, au un potențial excelent pentru a aduce o valoare mare și respectiv pentru a avea o carieră frumoasă în Republica Moldova», a declarat Rafael Ciloci, Decan Facultatea Inginerie Economică și Business, Universitatea Tehnică din Moldova.

Mariana Rufa, Directoare executivă EBA și partener al proiectului a apreciat efortul depus de organizatori și lectori pentru realizarea cu succes a edițiilor Zoom in Banking: «Noi suntem parteneri în acest proiect și mă simt foarte onorată, dar adevărata muncă s-a făcut de către echipa de la Victoriabank. La fel, o dedicație maximă a venit și din partea lectorilor și colegilor de la universitățile implicate în proiect.»

În ediția a patra a proiectului educațional «Zoom in Banking | Stagii de practică cu remunerare» 2022/2023, drept lectori au fost implicați specialiști în domeniu din echipa de Top Management a băncii, profesioniști cu certificări internaționale: Vitalie Corniciuc și Ionela Maloș, Vicepresedinți Victoriabank, Diana Ilicciev, Contabil Șef Victoriabank , Margareta Bețiu, Șefa Direcției evaluarea riscului de credit.

De-a lungul celor patru ediții, programul «Zoom in Banking» a instruit peste 400 studenți și profesori, oferindu-le oportunități educaționale și de angajare valoroase. Proiectul a fost inițiat în toamna anului 2019 de către Victoriabank, European Business Association Moldova și Academia de Studii Economice din Moldova, cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele și abilitățile practice ale studenților, prin implicarea celor mai buni specialiști în banking. Ulterior, alte două universități s-au alăturat programului, și anume Universitatea de Stat a Moldovei și Universitatea Tehnică din Moldova. Proiectul Zoom in Banking presupune o parte de instruire în cadrul căreia profesioniștii împărtășesc informații utile din sectorul financiar-bancar. Dar și stagii practice cu remunerare, unde participanții sunt familiarizați cu procesele zilnice ale băncii. După partea practică, doritorii au, ulterior, oportunitatea de a fi angajați.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

VIDEO „Centrul istoric dispare puțin câte puțin”. Ce locuri din Chișinău vor locuitorii să păstreze?

Chișinăul se schimbă: în locul clădirilor vechi apar construcții moderne, casele istorice dispar treptat, iar locurile cunoscute de orășeni capătă un nou aspect. Unii consideră că modernizarea face orașul mai interesant și mai confortabil, în timp ce alții se tem că acesta își pierde farmecul și patrimoniul istoric. Cu ocazia Zilei Mondiale a Orașelor, marcată pe 31 octombrie, NewsMaker a ieșit în stradă pentru a afla ce clădiri și locuri din capitală consideră locuitorii importante de păstrat, ce le lipsește din aspectul actual al orașului și cum și-ar dori să arate Chișinăul în viitor.

În Chișinău se află numeroase clădiri cu valoare arhitecturală și istorică, o parte dintre ele fiind incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Ziua Mondială a Orașelor este marcată anual pe 31 octombrie, la inițiativa ONU. Instituită în 2013, aceasta promovează dezvoltarea unor orașe durabile, incluzive și sigure. În acest an, tema este regenerarea urbană și accesul tuturor la locuințe adecvate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


pexels.com

Un cetățean a scos la iveală atacul cibernetic din Moldovei. Noi detalii despre scurgerea masivă de date

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a făcut publice noi detalii despre atacul cibernetic de amploare asupra serviciilor guvernamentale din Republica Moldova. Într-un comentariu pentru NewsMaker, instituția a explicat prin intermediul căror servicii au obținut atacatorii acces la datele cu caracter personal ale cetățenilor, ce deficiențe de securitate au făcut posibil acest lucru și cum au descoperit autoritățile atacul. Totodată, agenția admite că persoanele afectate ar putea să nu fie informate individual.

Cum au descoperit autoritățile atacul cibernetic

Potrivit AGE, pe 22 octombrie, un cetățean a sesizat instituția după ce a observat o accesare suspectă a datelor sale cu caracter personal în istoricul accesărilor din EVO Cabinet. În aceeași zi, autoritățile au identificat o activitate neobișnuită în serviciile digitale guvernamentale și în solicitările de acces la date.

Analiza ulterioară a jurnalelor tehnice a arătat că acțiunile neautorizate începuseră mai devreme. Conform datelor preliminare, atacatorii au încercat să extragă date cu caracter personal în perioada 19–23 octombrie. AGE a precizat că ora exactă la care au început să fie exploatate vulnerabilitățile, precum și circumstanțele în care a fost descoperit atacul, sunt încă stabilite în cadrul investigației.

Prin intermediul căror servicii au obținut atacatorii acces la date

Printre serviciile guvernamentale vizate de atacul cibernetic se numără serviciul electronic al Agenției Naționale a Arhivelor și serviciul Agenției Servicii Publice (ASP) pentru programarea la examenele de obținere a permisului de conducere.

Potrivit AGE, investigația preliminară a scos la iveală deficiențe în ceea ce privește controlul accesului la date și verificarea informațiilor de autentificare în anumite sisteme. Aceste vulnerabilități le-au permis atacatorilor să transmită automat solicitări și să obțină datele cu caracter personal ale altor persoane.

Verificările au fost extinse și asupra altor componente și servicii electronice. Din acest motiv, pe 23 octombrie, autoritățile au decis să deconecteze preventiv 82 de servicii guvernamentale, peste 30 de sisteme informaționale și panouri administrative.

AGE a refuzat să ofere detalii tehnice despre vulnerabilitățile identificate, invocând faptul că investigația este în desfășurare și că dezvăluirea acestora ar putea crea riscul repetării atacului.

Au fost verificate sistemele înainte de atac?

Agenția a răspuns și la întrebările privind efectuarea unor audituri independente de securitate informațională și a testelor de penetrare asupra sistemelor vizate, data celor mai recente verificări, eventualele vulnerabilități identificate de specialiști și măsurile luate pentru remedierea acestora.

AGE a comunicat că sistemele informaționale guvernamentale sunt supuse periodic verificărilor de securitate, inclusiv cu implicarea specialiștilor din domeniu. Potrivit instituției, înainte de incident, verificările nu au identificat vulnerabilități critice care să indice riscurile materializate în timpul atacului.

Totuși, Agenția nu a precizat dacă au fost efectuate anume audituri independente, când au avut loc ultimele verificări și dacă specialiștii au identificat alte vulnerabilități, mai puțin grave. AGE a mai menționat că evoluția amenințărilor cibernetice, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale, impune îmbunătățirea continuă a mecanismelor de protecție.

„În urma identificării incidentului, AGE, în colaborare cu instituțiile responsabile de securitate cibernetică, Agenția pentru Securitate Cibernetică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, a inițiat verificări suplimentare ale serviciilor și sistemelor informaționale. Totodată, în procesul de testare și identificare a eventualelor vulnerabilități suplimentare a fost implicată și expertiza tehnică oferită de Orange Moldova, în baza unei colaborări pro bono. Rezultatele acestor activități vor fundamenta măsurile suplimentare de consolidare a securității sistemelor guvernamentale”, a comunicat AGE.

Cum vor fi informați cetățenii afectați

Potrivit estimărilor preliminare ale AGE, în perioada 19–23 octombrie, atacatorii au transmis solicitări care au vizat aproximativ un milion de numere de identificare de stat (IDNP). Indicii privind accesarea neautorizată a datelor au fost identificați în cazul a aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Instituția a subliniat că cifrele sunt preliminare, iar numărul exact al cetățenilor ale căror date au fost efectiv extrase nu este deocamdată cunoscut. Totodată, categoriile de informații care ar fi putut fi compromise diferă de la o persoană la alta. În prezent, specialiștii analizează jurnalele tehnice și datele care ar fi putut ajunge în posesia atacatorilor, pentru a stabili numărul persoanelor afectate și tipurile de informații divulgate.

Întrebată cum vor fi informați cetățenii, AGE a comunicat că analizează mecanismele de notificare prevăzute de lege. Printre acestea se numără și posibilitatea aplicării unei prevederi care permite înlocuirea notificărilor individuale cu informarea publică, în cazul în care contactarea fiecărei persoane afectate ar presupune eforturi disproporționate. Legea prevede însă că informarea publică trebuie să fie la fel de eficientă ca notificarea individuală.

Pe de altă parte, pe 30 octombrie, AGE a anunțat public că lucrează la elaborarea unui mecanism de notificare individuală a persoanelor afectate. În răspunsul scris, agenția a precizat că modalitatea finală de informare va fi stabilită în funcție de rezultatele investigației, evaluarea riscurilor și responsabilitatea instituțiilor care prelucrează date cu caracter personal.

Anterior, avocatul Vadim Vieru a explicat pentru NM că, în opinia sa, statul dispune de suficiente posibilități pentru a informa individual cetățenii, inclusiv prin intermediul platformelor EVO și MCabinet, precum și al datelor de contact din registrele de stat. Acesta a subliniat că fiecare persoană afectată trebuie să fie informată despre ce s-a întâmplat cu datele sale cu caracter personal, care sunt posibilele consecințe și ce măsuri au întreprins autoritățile. În opinia avocatului, lipsa unei notificări corespunzătoare ar putea constitui, în sine, o încălcare a legii.

Ce măsuri au fost luate după atac

AGE a comunicat că, pe 26 octombrie, a informat Banca Națională a Moldovei despre incident. În ziua următoare, instituția a transmis notificări autorităților publice care furnizează date prin intermediul platformei MConnect, solicitându-le să verifice accesările suspecte, să analizeze jurnalele tehnice și să adopte măsuri suplimentare de securitate.

Pentru protejarea persoanelor în vârstă și a altor categorii vulnerabile, autoritățile intenționează să distribuie recomandări privind identificarea și prevenirea tentativelor de fraudă prin diverse canale, inclusiv prin intermediul Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor din localitățile rurale.

Agenția a oferit detalii și despre tentativele ulterioare de atac, care au fost blocate de autorități pe 25 și 27 octombrie. Deocamdată, nu s-a stabilit dacă în spatele acestor incidente s-au aflat aceiași atacatori. AGE a precizat că amenințarea persistă, iar specialiștii continuă să înregistreze tentative de atac. Până în prezent, nu au fost identificate noi cazuri de extragere neautorizată a datelor cu caracter personal în urma acestor tentative.

Amintim că, în această săptămână, Republica Moldova s-a confruntat cu un atac cibernetic de amploare asupra serviciilor guvernamentale. Atacatorii ar fi putut obține date cu caracter personal asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri, iar autoritățile au avertizat că informațiile ar putea fi folosite de escroci. NM a adunat AICI principalele informații despre incident și a explicat cum pot afla cetățenii dacă datele lor au fost compromise, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și dacă acestea pot solicita despăgubiri.

Reuters/Alexey Pavlisjak

750 de persoane au fost evacuate din Oleşki, orașul ucrainean aflat sub ocupație rusă din 2022

750 de locuitori ai orașului Oleşki, din regiunea ucraineană Herson, aflat sub ocupație rusă din 2022, au fost evacuați în cadrul misiunii umanitare desfășurate în timpul unui armistițiu local, negociat cu medierea primei doamne a SUA, Melania Trump. O parte dintre evacuați, care au ales să ajungă pe teritoriul controlat de Kiev, au sosit sâmbătă, 31 octombrie, în orașul Gomel din Belarus, de unde urmează să fie transportați în Ucraina.

Potrivit publicației Meduza, încheierea misiunii umanitare a fost anunțată pe 30 octombrie de ombudsmanii pentru drepturile omului din Rusia și Ucraina, Iana Lantratova și Dmitro Lubineț. Lantratova a precizat că operațiunea s-a desfășurat fără incidente.

Convoiul umanitar a fost format din 25 de autobuze, nouă ambulanțe și vehicule speciale destinate transportării persoanelor imobilizate la pat. Locuitorii au avut posibilitatea să aleagă dacă vor să plece în Rusia sau în teritoriile controlate de Ucraina.

Persoanele care au ales să ajungă în teritoriile controlate de Kiev au fost transportate inițial cu autobuzele până în orașul Anapa, din sudul Rusiei. Ulterior, acestea au fost transportate cu avionul la Gomel, în Belarus.

Potrivit liderului fracțiunii parlamentare „Slujitorul Poporului”, David Arakhamia, toate cele patru aeronave care transportau locuitori din Oleşki au aterizat deja la Gomel. Acesta a anunțat că evacuații, împreună cu delegația ucraineană, urmau să ajungă în Ucraina în câteva ore.

Operațiunea a fost posibilă în urma unui acord privind încetarea temporară a focului în zona orașului Oleşki, încheiat cu medierea primei doamne a Statelor Unite ale Americii, Melania Trump.

Armistițiul a intrat în vigoare în dimineața zilei de 27 octombrie și urmează să expire în seara zilei de 1 noiembrie. În această perioadă, cele două părți au permis desfășurarea operațiunii de evacuare, precum și livrarea ajutoarelor umanitare pentru persoanele care au ales să rămână în oraș.

Oleşki se află în partea regiunii ucrainene Herson controlată de Rusia. Orașul s-a confruntat cu o criză umanitară, pe fondul războiului și al dificultăților de aprovizionare cu alimente și medicamente.

Pierderile Rusiei în războiul din Ucraina, în creștere: până la 770 000 de militari ar fi fost uciși. Analiză The Economist

Pierderile armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei ar putea ajunge la 2,1 milioane de militari, dintre care până la 770 000 ar fi fost uciși. Estimările apar într-o analiză publicată de revista The Economist și includ atât militarii morți, cât și pe cei răniți.

Potrivit publicației, numărul militarilor ruși uciși de la începutul invaziei este estimat între 374 000 și 770 000, cifre care depășesc considerabil evaluările anterioare. În mai 2026, The Economist estima între 280 000 și 518 000 de morți și între 1,1 și 1,5 milioane de pierderi totale. În iulie 2025, estimările variau între 190 000 și 350 000 de militari uciși și între 900 000 și 1,3 milioane de morți și răniți.

Analiza publicației relevă și unele evoluții pe front. În ultimele trei luni, forțele ucrainene ar fi recucerit 73 de kilometri pătrați de teritoriu, recuperând aproximativ jumătate din suprafața ocupată de Rusia de la începutul anului.

La rândul său, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, până la 31 octombrie, armata rusă ar fi înregistrat aproximativ 1 588 170 de militari uciși și răniți de la începutul invaziei la scară largă. Numai în luna octombrie, pierderile Rusiei s-ar fi ridicat, în medie, la 1 750 de militari pe zi.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: