Agenția românească de marketing Kooperativa 2.0 se lansează în Republica Moldova odată cu preluarea unei părți din acționariatul companiei locale „Just Digital”
Agenția românească de comunicare integrată Kooperativa 2.0 se lansează oficial în Republica Moldova prin preluarea unei părți din acționariatul companiei locale de digital marketing, Just Digital. Asocierea dintre cele două entități marchează și un proces de rebranding prin intermediul căruia brandul moldovenesc fondat în anul 2016 se transformă în Kooperativa 2.0 Moldova.
Înființată în 2012 de Cristian China-Birta și Vlad Dulea, antreprenori cu experiență îndelungată în online, Kooperativa 2.0 a devenit în timp un pion important al industriei românești de marketing și comunicare, cu aproape 40 de angajați și o abordare full-service care acoperă toate nevoile de promovare ale clienților. Anunțul noii direcții de dezvoltare strategice vine la doar două săptămâni de la preluarea funcției de CEO al agenției de către Robert-Nicolae Feraru.
„Lansarea Kooperativa 2.0 în Republica Moldova este un vis împlinit, aflat de ceva timp pe lista obiectivelor noastre. Lucrurile s-au întâmplat mult mai repede decât ne așteptam atunci când i-am cunoscut pe Mircea Țîra și echipa sa de la Just Digital, care de astăzi se transformă în Kooperativa 2.0 Moldova. Prin intermediul acestui parteneriat integrarea noastră în industria din Republica Moldova a devenit mai facilă și suntem convinși că acest mix româno-moldovenesc, de acum în stil 2.0, va consolida legăturile creative dintre cele două țări și va oferi brandurilor locale facilități de extindere pe piețele internaționale.”, declară Robert-Nicolae Feraru, CEO & Managing Partner Kooperativa 2.0.
Fondată în urmă cu opt ani, Just Digital s-a poziționat rapid ca o agenție inovativă în industria marketingului și comunicării, fiind un pionier în integrarea sustenabilității și a componentelor digitale avansate în strategiile MarCom din Republica Moldova. Cu o echipă formată din aproximativ 35 de angajați, portofoliul companiei cuprinde management de social media, strategii de marketing și comunicare, producție video, design, branding, dezvoltare de website-uri și implementare de campanii ESG.
„Noua direcție de business ce vine la pachet cu amprenta Kooperativa 2.0 a luat naștere din dorința de a evolua la nivel internațional și de a aduce plusvaloare pieței locale de marketing și comunicare. Pentru noi acest parteneriat reprezintă oportunitatea de a beneficia de o imagine puternică și de expertiza acumulată de acest brand pe piața românească. Kooperativa 2.0 aduce un know-how consolidat în digitalizare, comunicare strategică și cross-marketing, fiind o sursă de inspirație pentru piața noastră locală.”, susține Mircea Țîra, fondator Just Digital și CEO Kooperativa 2.0 Moldova.
În contextul în care industria MarCom din ambele țări se află într-un proces accelerat de digitalizare, Kooperativa 2.0 își propune să valorifice acest parteneriat strategic pentru a inova și a continua să facă din creativitate un mod de lucru. Obiectivele noii entități vizează atingerea unei cote de 20% din piața media locală până în 2030, crearea unui impact regional și extinderea portofoliului de clienți internaționali.
Kooperativa 2.0 este agenție membră a celor mai importante asociații din domeniul publicității și comunicării din România: IAB, IAA, ARRP și AMCOR, o garanție suplimentară a faptului că agenția pune accent pe cele mai bune practici în domeniul publicității, PR-ului & marketingului online.
În Republica Moldova a fost lansată aplicația „Busola Electorală”. Potrivit autorilor proiectului, aplicația îi va ajuta pe alegători să înțeleagă mai bine oferta politică actuală.
„Busola Electorală” compară opiniile personale ale alegătorului cu programele și valorile concurenților electorali înscriși în cursa electorală. Potrivit autorilor proiectului, scopul principal al platformei este de a sprijini alegătorii să ia decizii informate.
Cum funcționează „Busola Electorală”?
Aplicația este accesibilă tuturor, inclusiv tinerilor, cetățenilor din diasporă și celor nehotărâți. „Busola Electorală” este disponibilă gratuit online, pe www.busolamea.md, până la alegerile din 28 septembrie 2025.
„Busola Electorală” se bazează pe un chestionar online cu 35 de întrebări despre economie, educație, sănătate, politică externă, drepturile omului și mediu. În câteva minute, utilizatorii primesc o hartă politică personalizată care arată cât de apropiate sunt convingerile lor de pozițiile concurenților electorali.
În baza de date a platformei nu există candidați independenți, doar partidele și blocurile care au obținut cel puțin 1% din voturi la alegerile prezidențiale din 2024, cel puțin 3% la alegerile locale din 2023 și cel puțin 2% în medie la ultimele trei sondaje.
Autorii proiectului susțin că „Busola Electorală” garantează confidențialitatea răspunsurilor.
Cine a implementat proiectul?
„Busola Electorală” este implementată de un consorțiu de fundații politice germane – Friedrich-Ebert-Stiftung, Konrad-Adenauer-Stiftung, Friedrich-Naumann-Stiftung, Heinrich-Böll-Stiftung, Hanns-Seidel-Stiftung – împreună cu National Democratic Institute (NDI), International Republican Institute (IRI) și în parteneriat cu compania olandeză Kieskompas BV, furnizor specializat în dezvoltarea de aplicații de consiliere electorală.
„Este un instrument neutru care ajută cetățenii moldoveni să ia o decizie. (…) Busola arată nivelul tău de acord sau dezacord cu programele partidelor politice și te ajută să afli de ce un partid politic are o poziție sau alta”, a comunicat Felix Hett, reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung în Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit Anei Mihailov, directoare Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova, „Busola Electorală este cunoscută la nivel global, fiind implementată în peste 50 de țări”.
Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, a intrat în campania electorală pentru scrutinul parlamentar din septembrie cu promisiunea de a promova „29 de proiecte de legi”, între care majorarea alocației la nașterea copilului până la 200 de mii de lei și sancționarea așa-numitei „propagande LGBT în școli”. Formațiunea de opoziție nu a reușit până acum să treacă pragul electoral pentru a intra în Parlament, dar a obținut mandate de primari și consilieri locali, inclusiv în municipiul Bălți. La acest scrutin, partidul mizează pe o schimbare și vine cu o listă de 103 candidați. NM a analizat ce avere declară primii cinci pretendenți la fotoliul de deputat și ce venituri au acumulat cei care vor să facă legi pentru cetățeni în următorii patru ani.
Usatîi: vacanțe, pază și donații de milioane, la un salariu de 50.000 lei pe lună de la partid
Agora.md
Lista Partidului Nostru la alegerile parlamentare din această toamnă este deschisă de Renato Usatîi – liderul formațiunii, om de afaceri și fost primar al municipiului Bălți.
Pentru anul 2024, Usatîi declară un singur venit oficial: salariul de la partidul pe care îl conduce, în valoare de 600 de mii de lei – adică 50 de mii de lei lunar. La acestea se adaugă o donație de 35 de mii de euro. În categoria veniturilor din donații și moșteniri figurează și un automobil INEOS Grenadier, evaluat la peste 1,2 milioane de lei.
Politicianul deține 18 terenuri, cumpărate între 2011 și 2017, cu o valoare totală estimată la aproximativ 12,4 milioane de lei. Totodată, în perioada 2011–2024, Usatîi a intrat în posesia a 10 bunuri imobile – inclusiv două case, două apartamente și un garaj. Acestea au fost obținute fie prin cumpărare, fie prin donație, și sunt estimate la aproape 10 milioane de lei.
Parcul auto al liderului Partidului Nostru cuprinde cinci automobile de lux – un Mercedes, un Land Rover Defender, un INEOS Grenadier, un Range Rover Autobiography LWB și un Mercedes Sprinter 319 CDI – precum și un încărcător Miniin Avant și un scuter de apă. Valoarea totală a acestor bunuri depășește 10 milioane de lei.
Usatîi declară și trei ceasuri Breguet, estimate la 250.000 de euro (echivalentul a peste 4,8 milioane de lei), dintre care unul, în valoare de 150.000 de euro, i-a fost dăruit în 2019.
Deși singurul său venit oficial este salariul de la partid, Usatîi declară pentru 2024 donații de peste 4 milioane de lei – adică de mai bine de șapte ori mai mult decât veniturile declarate – către mai multe primării, în special din raionul său natal, Fălești.
Candidatul declară și cheltuielile considerabile pentru anul trecut: 48 de mii de euro pentru servicii turistice, 28 de mii de euro pentru servicii medicale, 78 de mii de euro pentru organizarea unui eveniment, 640 de mii de euro pentru servicii de pază și 255 de mii de lei pentru chiria unui imobil.
Grițco: salariu de la fundația lui Usatîi și mașină nouă în garaj
Partidul Nostru
Locul doi pe lista Partidului Nostru la alegerile parlamentare este ocupat de Elena Grițco – juristă, consilier municipal la Bălți și membră a formațiunii conduse de Renato Usatîi.
Potrivit declarației de avere și interese personale depuse la CEC pentru anul 2024, Grițco a obținut un salariu de aproape 55 de mii de lei de la Fundația „Moldova Noastră”, fondată în 2015 la inițiativa lui Renato Usatîi. De asemenea, ea declară un venit de 200 de mii de lei din vânzarea unui bun și circa 35 de mii de lei sub formă de indemnizație de la Consiliul Municipal Bălți.
La capitolul imobile, candidata raportează un apartament de 82 m², primit prin donație în 2022 și înregistrat pe numele soțului. Bunul este evaluat la aproape 246 de mii de lei.
Familia Grițco mai deține și un autoturism Škoda Octavia, fabricat și cumpărat în 2024, cu o valoare estimată la peste 21 de mii de euro.
Cereteu: aproape 29 de mii de lei lunar din salariu și teren obținut gratuit prin decizia Consiliului Orășenesc Drochia
Nina Cereteu alături de Renato Usatîi / sursă foto: Partidul Nostru
De pe locul trei în lista Partidului Nostru candidează Nina Cereteu – primarul orașului Drochia și vicepreședinta Congresului Autorităților Locale din Moldova.
Pentru anul 2024, aleasa locală, care își dorește un mandat de deputat, declară un salariu de aproape 346 de mii de lei de la Primăria Drochia, adică circa 29 de mii de lei lunar. La acestea se adaugă remitențe în valoare de peste 70 de mii de lei.
Veniturile familiei au fost completate de soțul candidatei, care a obținut 363 de mii de lei salariu de la Primăria orașului Rîșcani. Tot în 2023, familia Cereteu a câștigat 230 de mii de lei din vânzarea unui automobil.
În 2021, Nina Cereteu a intrat în posesia unui teren intravilan de 0,06 hectare, evaluat la 60 de mii de lei, dobândit printr-o decizie a Consiliului orășenesc Drochia. Un an mai târziu, a obținut și o casă de locuit de 172 m², estimată la peste 875 de mii de lei.
Parcul auto al familiei s-a îmbogățit în 2024 cu o Škoda Octavia, fabricată și procurată în același an, evaluată la peste 26 de mii de euro. Potrivit declarației, automobilul a fost achiziționat în leasing.
Candidata nu își ascunde nici datoriile. În 2021 a contractat un credit de 50 de mii de euro, cu dobândă zero, scadent în 2031. În 2022 a mai accesat un credit de 166 de mii de lei, iar în 2024 – un împrumut de peste 18 mii de euro pentru achiziția mașinii.
Berlinschii: venituri oficiale, bunuri modeste și terenuri primite donație
Lista Partidului Nostru la alegerile parlamentare continuă cu Alexandr Berlinschii – membru al formațiunii și fost secretar al Comisiei Electorale Centrale. Acesta candidează de pe locul patru.
Pentru anul 2024, Berlinschii declară venituri de circa 296 de mii de lei obținute de la CEC. La acestea se adaugă puțin peste 2.600 de lei din activitatea la Centrul pentru Dezvoltare Educațională și Comunitară, precum și aproximativ 1.200 de euro din colaborarea cu OSCE/ODIHR. Veniturile familiei au fost completate cu alocațiile primite din România pentru copiii minori, în valoare de peste 12.400 de lei românești.
În 2010, Berlinschii a intrat în posesia a două terenuri agricole, dobândite prin donație și evaluate la puțin peste 12 mii de lei.
În 2024, candidatul Partidului Nostru a cumpărat un garaj de 15 m², estimat la 170 de mii de lei. Familia sa locuiește, din 2014, într-un apartament de aproape 46 m², evaluat la 300 de mii de lei.
Ivanov: 39 de terenuri și 19 bunuri imobile de milioane
Pe locul cinci în lista Partidului Nostru la alegerile parlamentare din septembrie se află Serghei Ivanov – antreprenor și administrator al companiei „ProFARM INVEST” SRL.
Pentru anul 2023, candidatul declară un salariu de 207 mii de lei de la întreprinderea pe care o conduce, precum și dividende de peste 47 de mii de lei. Veniturile familiei au fost completate cu salariul soției, angajată în aceeași companie, în sumă de aproape 78 de mii de lei.
Familia Ivanov a mai beneficiat și de diverse indemnizații: paternală – circa 8.900 de lei, de maternitate – peste 82 de mii de lei și de îngrijire a copiilor – aproape 71 de mii de lei.
În ceea ce privește proprietățile, Ivanov declară 39 de terenuri agricole și intravilane, obținute între 2009 și 2024 prin donație, moștenire sau cumpărare, cu o valoare totală de peste 3,9 milioane de lei.
Portofoliul imobiliar al candidatului cuprinde 19 bunuri – între care 2 apartamente și 5 case de locuit. 9 au fost primite prin donație, iar 10 achiziționate, în perioada 2015–2024. Acestea sunt evaluate la peste 4 milioane de lei.
La capitolul datorii, Serghei Ivanov declară un credit de 200 de mii de lei, contractat în 2023 și scadent în 2027.
Partidul Nostru este o formațiune extraparlamentară de opoziție din Republica Moldova, condusă, din 2015, de fostul primar al municipiului Bălți, Renato Usatîi. Pe 29 august, partidul s-a lansat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare care vor avea loc pe 28 septembrie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
NM Espresso: În Moldova au avut loc din nou percheziții în masă, la Tiraspol s-a desfășurat o paradă militară, iar un liceu din Chișinău este suspectat de spălare de bani
În sudul țării și la Chișinău, poliția, procurorii și forțele speciale Fulger au efectuat 60 de percheziții într-un dosar privind finanțarea ilegală a unui partid, corupția electorală și spălarea de bani în proporții deosebit de mari. În urma perchezițiilor, au fost reținute patru persoane, inclusiv viceprimarul din Comrat și reprezentanți ai Partidului «Inima Moldovei», condus de Irina Vlah. În total, în dosar figurează 17 suspecți.
Potrivit anchetei, suspecții au utilizat banca rusă «Promsveazibank» și boți Telegram pentru retragerea și transferul banilor, accesând serviciile prin VPN. Poliția a anunțat că membrii grupului primeau «indicații directe de la coordonatori din Rusia» privind distribuirea dezinformării pe rețelele sociale. De asemenea, poliția a comunicat că, în timpul perchezițiilor, au fost confiscate sume mari de bani, arme și un automobil Tesla, cumpărat din mijloace ilegale.
Irina Vlah a declarat că scopul perchezițiilor efectuate la reprezentanții partidului său este de a «intimida și discredita» opoziția. Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a calificat perchezițiile drept un semn că partidul de guvernământ PAS «trăiește o frică isterică» în fața creșterii ratingului Blocului Patriotic. Reprezentanți PAS au declarat că «nimeni nu este mai presus de lege», iar organele de drept acționează independent.
Ulterior, Partidul «Inima Moldovei» a anunțat că majoritatea perchezițiilornu au vizat membri ai echipei. Și au cerut ca poliția «să recunoască deschis că persoanele care figurează în interceptările privind presupusa finanțare printr-o bancă rusă nu au nicio legătură cu Partidul „Inima Moldovei“».
Blocul Patriotic și PAS
Membrii Blocului Patriotic, format de comuniști, socialiști, partidele «Inima Moldovei» și «Viitorul Moldovei», au semnat un pact prin care se angajează să nu formeze coaliție cu PAS în viitorul parlament. Și au chemat opoziția să se alăture acestei inițiative, acuzând actuala guvernare de incompetență.
În replică, liderul PAS, Igor Grosu, a numit alianța «blocul kuliok» și i-a cerut lui Igor Dodon să explice «câți bani erau în kuliokul» primit de la Plahotniuc.
Transnistria: secții de votare, paradă militară
Biroul de reintegrare a publicat adresele a 12 secții de votare, unde locuitorii din Transnistria vor putea vota pe 28 septembrie: una dintre secții va fi deschisă la Chișinău, iar celelalte — în localități din Zona de securitate. Potrivit CEC, în Transnistria locuiesc peste 277 de mii de cetățeni cu drept de vot.
La Tiraspol, între timp, a avut loc o paradă militară cu ocazia aniversării a 35 de ani de la formarea Transnistriei. «Această paradă nu este doar un omagiu adus apărătorilor patriei, ci și o demonstrație a hotărârii noastre de a ne apăra interesele, alegerea și viitorul», a declarat liderul regiunii, Vadim Krasnoselski.
La Chișinău, parada a fost condamnată, fiind calificată drept «provocatoare» și una care subminează suveranitatea Moldovei.
Averile și veniturile candidaților DA
NM continuă analiza declarațiilor de avere ale candidaților la funcția de deputat. De această dată, NM prezintă datele despre veniturile și bunurile candidaților din Platforma DA, Dinu Plîngău și Stela Macari, incluși pe lista electorală PAS. Astfel, Plîngău, pe lângă salariu și veniturile din chirii, a câștigat la loteria britanică. Iar Macari a obținut venituri de aproape 297 de mii de lei, deține cinci bunuri imobile și un automobil Renault Kadjar.
Ceban își depășește atribuțiile?
PAS a declarat că angajații întreprinderilor municipale din Chișinău, inclusiv de la Autosalubritate, sunt obligați să distribuie materiale de agitație ale Blocului Alternativa și să adere la partidul primarului Ion Ceban, MAN. Drept dovadă, PAS a publicat un mesaj anonim în care se menționa distribuirea ziarelor blocului pe strada Alba Iulia «de la 10 la 19, în ture».
Ceban și echipa sa au promis că vor comenta aceste acuzații astăzi, la o conferință de presă.
Recean la Tokyo
Prim-ministrul Dorin Recean, în timpul vizitei la Tokyo, s-a întâlnit cu oameni de afaceri japonezi, cu care a discutat oportunități de cooperare și investiții în economia Moldovei.
De asemenea, Recean s-a întâlnit cu premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, și a participat la inaugurarea standului Moldovei la Expoziția Mondială de la Osaka.
Sandu la Strasbourg
Președinta Maia Sandu va efectua o vizită oficială la Strasbourg, unde va susține un discurs la ședința plenară a Parlamentului European. Sandu se va întâlni, de asemenea, cu diaspora moldovenească și cu reprezentanți ai Consiliului Europei (CoE), în contextul în care Moldova va prelua pentru șase luni președinția Comitetului de Miniștri al CoE.
Kos în Moldova
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, va veni din nou în Moldova. În cadrul vizitei, ea va merge la mănăstirea din satul Hagimus și va face declarații pentru presă.
«Avem întrebări» pentru Valeriu Zaporojan
Cât costă o reparație în Moldova? Cât câștigă în medie muncitorii din construcții? Ce nu este în regulă cu calitatea locuințelor construite în perioada sovietică? Și cum afectează economia piața «gri»? Despre toate acestea aflați din discuția cu fondatorul companiei renovare.md, Valeriu Zaporojan, în cadrul proiectului «Avem întrebări» cu Nicolae Paholinițchi.
Spălare de bani într-un liceu din Chișinău
Procuratura a anunțat despre o schemă de evaziune fiscală și spălare a peste 11 milioane de lei într-unul dintre liceele private din Chișinău. Potrivit anchetei, banii erau scoși prin achiziții de imobile și automobile.
Conform presei, este vorba despre liceul privat Da Vinci din Chișinău. Directorul acestuia, Valeriu Guzun, a refuzat să comenteze, dar a calificat acuzațiile de «spălare» a banilor drept false și a declarat că mijloacele provin «din dividende».
Corupție la o grădiniță din Chișinău
Procuratura Anticorupție a cerut condamnarea directoarei grădiniței nr. 32 din Chișinău, Dina Pavaleanu, la nouă ani de închisoare. Potrivit anchetei, Pavaleanu percepea sistematic de la părinți o «taxă de înscriere» de 3 mii de lei și plăți lunare. Ea nu își recunoaște vina.
Agenda zilei, 3 septembrie:
10:00 — Ședința Guvernului;
11:00 — Briefing după ședința Guvernului;
12:00 — Conferința de presă a primarului mun.Chișinău, Ion Ceban.
Formațiunea „Partidul Nostru” nu va face coaliție cu PAS în viitorul Parlament și nici cu blocul „Patriotic”. Cel puțin asta a declarat liderul partidului, Renato Usatîi, ca reacție la angajamentul semnat de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Vasile Tarlev și Irina Vlah, care l-a îndemnat pe Usatîi să semneze documentul. Liderul „Partidul Nostru”a spus că „nu vrea să fie lăturaș la această nuntă”. Totuși, el a declarat că „următorul guvern va fi format de Partidul Nostru” și a invitat la negocieri „toate partidele, inclusiv pe cele extraparlamentare”.
Usatîi a spus că formațiunea „Partidul Nostru” nu va face coaliție nici cu PAS, nici cu blocul Patriotic. „Partidul Nostru va semna un contract de asumare publică cu fiecare cetățean al Republicii Moldova”, a adăugat Usatîi, potrivit unui comunicat de presă al partidului.
Totodată, politicianul a numit conferința de presă a blocului „Patriotic” drept „un spectacol”. „Mi-ați propus să semnez un document prin care „Partidul Nostru”, dar și „Alternativa”, să se oblige să nu facă niciodată o coaliție cu PAS. Voi puteți semna cu „Alternativa” – și ei sunt foști comuniști, cu excepția lui Stoianoglo, venit din greșeală de la democrați. Spre deosebire de voi, „Partidul Nostru” a spus demult și clar: nu va face coaliție cu PAS”, a comunicat Usatîi. Totodată, el a spus că partidul său nu va face coaliție „nici cu așa-numiții pro-europeni, nici cu «russkii mir»”. Usatîi a mai declarat că „acesta nu e un pact, e „Чужая свадьба” (în trad. nuntă străină)”. „Iar eu nu vreau să fiu lăturaș la această nuntă“, a adăugat acesta.
Totodată, politicianul a declarat că „următorul guvern va fi format de Partidul Nostru – „nu pentru noi, ci pentru țară” și a invitat la negocieri toate partidele, inclusiv extraparlamentare, care doresc să muncească pentru binele Moldovei”.
Amintim că, pe 2 septembrie, liderii blocului electoral „Patriotic” au semnat un angajament prin care au declarat că nu vor face „coaliție de guvernare cu PAS după parlamentare”. Socialistul Igor Dodon a precizat că blocul nu va face coaliție cu PAS, dar este gata să colaboreze „cu oricine care ajunge în parlament”. La rândul său, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a îndemnat blocul „Alternativa” și „Partidul Nostru”, cu „șanse să intre în viitorul Parlament”, să semneze angajamentul.
***
Două partide și două blocuri electorale ar accede în viitorul Parlament, potrivit unui sondaj realizat de compania iData și prezentat pe 20 august. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) s-ar situa pe primul loc, cu 25,8% din voturi, urmat de noul Bloc Electoral „Patriotic”, sprijinit de 19,7% dintre cetățeni. Pe locul trei s-ar afla blocul „Alternativa”, cu 8,1%, iar pe locul patru – Partidul „Nostru”, cu 6,6%. Celelalte partide nu ar avea șanse să intre în Parlament.
Deputatul autonomiei găgăuze, Alexandr Tarnavschi, a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat, prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei pe 16 noiembrie 2025, potrivit Moldova 1.
Mandatul actualei legislaturi a expirat deja, însă data scrutinului nu a fost stabilită. Într-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi a declarat că încă în ianuarie a propus o inițiativă legislativă privind stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, însă subiectul ar fi fost tergiversat, susține Tarnavschi.
„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a declarat Alexandr Tarnavschi.
Instanța ar urma să se pronunțe rapid, a precizat Tarnavschi, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a adăugat acesta.
Sursa: Nokta
Pe 15 august, Adunarea Populară a inclus pe ordinea de zi stabilirea datei alegerilor, însă deputații nu au ajuns la un consens. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului..
Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.
În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.
Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.
Precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi, pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.
