BANCASSURANCE, companie specializată în furnizarea de soluții financiare, anunță lansarea Programului «Parteneriat pentru Viitorul Financiar», un proiect dedicat sprijinirii și promovării excelenței academice și a dezvoltării profesionale a studenților din domeniile financiar, asigurări, business și antreprenoriat. Programul oferă studenților oportunități valoroase, precum burse de studii, locuri de practică și posibilitatea de angajare.
Această inițiativă remarcabilă începe cu prima sesiune a programului, desfășurată în contextul aniversării Facultății de Științe Economice a Universității de Stat din Moldova. BANCASSURANCE va acorda o bursă în valoare de 10.000 de lei pentru studenții din anul III, ciclul I, licență, și patru burse în valoare de 5.000 de lei fiecare pentru studenții din anul II, ciclul I, licență.
«Sub denumirea de „Parteneriat pentru Viitorul Financiar“, acest program își propune să creeze o colaborare strategică între BANCASSURANCE și viitorii profesioniști din domeniile financiar, asigurări, business și antreprenoriat. Prin intermediul acestei colaborări, ne concentrăm pe dezvoltarea unei forțe de muncă calificate și bine pregătite pentru a contribui la îmbunătățirea calității serviciilor financiare oferite în viitor. Acest parteneriat nu numai că oferă oportunități de sprijin financiar și dezvoltare personală pentru studenți, ci și vizează construirea unei rețele de profesioniști în finanțe cu cunoștințe avansate și o viziune sustenabilă. Scopul final este să contribuim la consolidarea sectorului financiar și să promovăm valori de încredere și excelență în afaceri, pentru o societate prosperă și durabilă.», susține Vasile Cornița, director BANCASSURANCE GROUP.
Agenda concursului «Parteneriat pentru Viitorul Financiar» este următoarea:
— 20 septembrie 2023: Start concurs
— 20 septembrie 2023 — 27 septembrie 2023: Perioada de recepționare a dosarelor
— 28 septembrie 2023 — 30 septembrie 2023: Perioada interviurilor (Comisia de evaluare)
— 3 octombrie 2023: Anunțarea premianților în cadrul Lansării evenimentului «Bursa Economistului» USM.
Condițiile pe care studenții trebuie să le îndeplinească pentru a se califica pentru această bursă sunt următoarele:
Bursa se acordă studenților de la ciclul I, licență, începând cu al doilea an de studii, înmatriculați la forma de organizare a învățământului cu frecvență, care nu au restanțe academice sau la achitarea taxei de studii.
Procesul de aplicare pentru programul «Parteneriat pentru Viitorul Financiar» BANCASSURANCE presupune completarea și prezentarea unui dosar de candidatură, care trebuie să conțină următoarele documente:
1. Scrisoare de motivație, în care se evidențiază cele mai relevante activități extracurriculare desfășurate pe parcursul studiilor universitare, cum ar fi participarea la conferințe, seminare științifice, concursuri, olimpiade, activități de voluntariat, etc.
2. Curriculum vitae.
3. Copii ale documentelor care atestă participarea la activitățile extracurriculare menționate în curriculum vitae.
4. Adeverința academică vizată de decanul Facultății, care să includă notele medii anuale.
5. Listă a publicațiilor științifice (dacă există), cu date bibliografice complete și copii ale publicațiilor din ultimii doi ani de studii.
6. Copie a buletinului de identitate.
Evaluarea dosarelor se va efectua în cadrul concursului pentru acordarea bursei, organizat anual, la necesitate, de către Facultatea de Științe Economice, în parcursul lunii septembrie.
Dosarele pot fi depuse pe adresa de email: [email protected] sau pe suport de hârtie, la Decanat, Facultatea de Științe Economice, USM.
Pentru mai multe informații și detalii, studenții interesați pot contacta Decanatul Facultății de Științe Economice USM sau pot scrie la adresa de email: [email protected].
Despre BANCASSURANCE:
BANCASSURANCE este un furnizor de soluții financiare care se dedica îmbunătățirii confortului și beneficiilor clienților săi. Compania oferă servicii de schimb valutar convenabil, asigurări, transferuri rapide, plăți comunale și credite. Cu o rețea ce numără 12 filiale în municipiul Chișinău, Anenii Noi și Ungheni, BANCASSURANCE reprezintă un partener de încredere pentru clienți.
Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, s-a adresat poliției după scandalul „bîdle”. Formațiunea susține că ministrul Alexei Buzu ar fi făcut agitație electorală din funcția publică și ar fi insultat alegătorii. Totodată, Partidul a denunțat un membru al Biroului Electoral care ar fi participat la un eveniment PAS purtând haine cu inscripția partidului. De asemenea, formațiunea afirmă că PAS ar fi instalat ilegal afișaje electorale pe proprietăți private în Anenii Noi.
Partidul îl acuză pe ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, de folosirea funcției în campanie și insultarea alegătorilor. Formațiunea s-a referit la cazul din 7 septembrie, de la o întâlnire cu cetățenii din satul Pelenia, raionul Drochia. Ministrul este acuzat că a participat la un eveniment electoral pentru PAS, fără a fi suspendat din funcție sau anunțat public un concediu.
„În plus, Buzu a insultat cetățenii, întrebându-i: „Suntem un popor sau suntem bîdle?”. Această expresie ofensatoare a fost adresată direct alegătorilor Republicii Moldova și echivalează cu o ofensă adusă întregului electorat”, se menționează în comunicatul formațiunii.
Partidul Nostru a sesizat Inspectoratul General al Poliției și Consiliul pentru Egalitate pentru a investiga aceste fapte.
De asemenea, Partidul Nostru a acuzat un membru al Biroului Electoral că ar fi fost prins în campanie pentru PAS.
„Tot la Pelenia, la aceeași dată, la o acțiune PAS a participat doamna Olga Pînzaru, membru al Biroului Electoral al Secției de Votare Drochia nr. 14/4, purtând un maiou cu inscripția „PAS”. Conform Codului electoral, membrii organelor electorale nu pot face agitație și nu pot sprijini concurenți electorali”, susține formațiunea.
Partidul Nostru a cerut revocarea imediată a Olgăi Pînzaru din Biroul Electoral.
De asemenea, formațiunea acuză PAS de fișaj electoral instalat ilegal pe proprietate privată în Anenii Noi. Potrivit acesteia, în satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, ar fi fost depistat un afiș electoral PAS amplasat ilegal pe gardul unei gospodării private, la intrarea în localitate. Partidul Nostru a solicitat poliției verificarea legalității afișului și demontarea acestuia, precum și sancționarea PAS.
NewsMaker a solicitat un comentariu din partea PAS privitor la aceste acuzații.
„Este regretabil că prin asemenea acuzații PN încearcă să acopere declarațiile rasiste și discriminatorii făcute de liderul lor, Usatîi, în loc să ceară scuze publice pentru instigarea la ură interetnică”, a declarat pentru NewsMaker purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas.
***
Amintim că ministrul Alexei Buzu a ajuns în centrul unui scandal după ce, la o întâlnire cu cetățenii din satul Pelenia, raionul Drochia, a afirmat că alegerile parlamentare vor arăta dacă „suntem popor sau suntem bîdle”. Un video cu afirmația oficialului a fost publicat de Natalia Ixari, consiliera primarului capitalei, pe 7 septembrie.
Declarația ministrului a generat un val de critici din partea mai multor concurenți electorali: unii au catalogat expresia drept „limbaj stradal”, iar alții au anunțat că vor sesiza Comisia Electorală Centrală (CEC). În reacție, Buzu, care face campanie pentru PAS, deși nu figurează pe lista candidaților la parlamentare, a spus că imaginile video ar fi fost „scoase din context” și ar avea scopul „de a semăna confuzie” în rândul cetățenilor.
Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat pentru presă că instituția nu a recepționat nicio sesizare sau contestație în legătură cu declarațiile lui Alexei Buzu, dar că va examina cazul în eventualitatea în care o astfel de plângere va fi depusă.
Pe 8 septembrie, Buzu a cerut scuze public, menționând că a greșit și că a utilizat „un cuvânt nepotrivit” care a jignit.
***
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală (CEC) împotriva Partidului Politic „Partidul Nostru”, acuzându-l de încălcarea legislației electorale prin utilizarea imaginii minorilor în campania electorală.
Conform documentului, PAS susține că, pe 6 și 7 septembrie 2025, candidatul Renato Usatîi și o altă persoană implicată în campanie, ar fi publicat pe Facebook și Instagram spoturi video și poze care conțin imagini cu minori. Aceste postări au fost însoțite de mesaje precum „Viitorul este în mâinile copiilor noștri”, „Copiii sunt viitorul Moldovei”, și „Cei mai mici și devotați prieteni”.
***
Pe 29 august, în Republica Moldova a început campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
În Republica Moldova va fi modificat codul pașaportului cetățeanului. „PA” va fi înlocuit cu „PP”. Modificarea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Potrivit unui proiect al Guvernului, mai multe documente vor suferi această modificare, însă fiecare va avea coduri specifice. Totodată, Guvernul urmează să aprobe și modelul cărții de rezidență – noul model de act de identitate destinat străinilor care au un drept de ședere legal în Republica Moldova.
Pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din 10 septembrie se regăsește proiectul „Pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 522/2019 privind modelele actelor de identitate din sistemul național de pașapoarte (aprobarea modelului și punerea în circulație a cărții de rezidență, precum și modificarea codurilor pașapoartelor și a documentelor de călătorie)”.
Conform proiectului, modelul cărții de rezidență va fi pus în circulație începând cu 1 ianuarie 2026.
Proiectul mai prevede ca modelul pașaportului cetățeanului Republicii Moldova să fie următorul: pe pagina a doua — cea cu datele de identificare ale titularului — codul documentului „PA” să fie înlocuit cu codul „PP”.
Pașaportul de serviciu, la fel, va suferi modificări. Codul documentului „PS” va fi înlocuit cu codul „PO”.
Modificarea codului se va aplica și pentru mai multe tipuri de documente de călătorie.
Conform proiectului, prima literă indică faptul că documentul poate fi citit automat, iar a doua literă identifică tipul documentului de călătorie, și anume: pașaportul național (National/ordinary passport) – „PP”; pașaportul diplomatic (Diplomatic passport) – „PD”; pașaportul de serviciu (Official/service passport) – „PO”; documentul de călătorie pentru apatrizi (Statless passport) – „PS”; documentul de călătorie pentru refugiați (Refugee passport) – „PR”; documentul de călătorie pentru beneficiarii de protecție umanitară (Alien passport) – „PT”.
„De menționat că, în timpul controlului vizual sau manual, tipul documentului de călătorie poate fi recunoscut datorită copertei. De exemplu, în sistemul național al actelor de identitate, coperta pașapoartelor diplomatice este de culoare neagră. Prin urmare, în cazul utilizării sistemului automat pentru verificarea documentelor de călătorie la traversarea frontierei, la citire, este dificilă recunoașterea tipului documentului, deoarece sistemul accesează doar informația de pe pagina cu date. Astfel, din cauza lipsei standardizării și uniformizării utilizării celei de a doua litere din codul documentului, stabilirea tipului documentului devine imposibilă”, se arată în proiectul de pe ordinea de zi a Guvernului.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, noile modificări vor crește gradul de siguranță a documentelor de călătorie și vor eficientiza procesul de verificare a actelor de identitate la traversarea frontierei. Actualizarea se va aplica de la 1 ianuarie 2026.
Ministerul a precizat că toate tipurile de acte de identitate specificate rămân valabile potrivit termenului de valabilitate, dacă nu intervin situații în care potrivit prevederilor legale acestea devin nevalabile.
Proiectul vizează armonizarea legislației naționale cu legislația UE.
Partidul Social Democrat European (PSDE), succesor al Partidului Democrat, redenumit în 2022, a intrat în cursa pentru alegerile parlamentare cu sloganul „Construim viitorul acasă”. Formațiunea a înaintat o listă de 86 de candidați – între ei foști miniștri care au făcut parte din guvernele conduse de democrați pe vremea lui Vladimir Plahotniuc, medici, profesori, antreprenori și aleși locali. PSDE promite că, odată ajuns în Parlament, va majora salariul mediu pe economie la 20 de mii de lei și pensia la 5 mii de lei. NM a analizat ce avere declară primii cinci candidați ai partidului, care spun că pot să transforme aceste promisiuni în realitate.
Ulianovschi: fără câștiguri proprii, dar cu economii, investiții la bursă și datorii
Facebook/Ulianovschi Tudor
Lista Partidului Social Democrat European (PSDE) la alegerile parlamentare este deschisă de Tudor Ulianovschi, liderul formațiunii și diplomat de carieră, fost ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Filip.
Potrivit declarației de avere și interese personale depuse la CEC, Ulianovschi nu a înregistrat niciun venit oficial în anul 2024. Bugetul familiei a fost susținut din salariul soției, care a câștigat 45 de mii de dolari canadieni (aproximativ 544 de mii de lei) din activități juridice, precum și din alocațiile pentru copii oferite de statul român, în valoare totală de 5.400 de euro.
Din 2019, familia Ulianovschi deține un apartament de 151 m², evaluat la peste un milion de lei. În 2024, aceasta a intrat în posesia unui automobil Hyundai, fabricat în 2021 și estimat la 24 de mii de euro.
Candidatul PSDE declară, de asemenea, economii în nouă conturi bancare: peste 130 de mii de lei, peste 30 de mii de dolari canadieni și aproape 11 mii de euro. Totodată, familia deține două investiții la bursă – în total 2.300 de titluri.
Ulianovschi își declară și datoriile: în 2023, familia sa a contractat un credit de 300 de mii de lei, cu o dobândă de 5%, scadent în 2030.
Sula: salariu de la partid, 21 de terenuri, nicio casă, dar cu BMW de 420 de mii lei
Tudor Ulianovschi și Ion Sula
Pe locul doi pe lista Partidului Social Democrat European (PSDE) se află Ion Sula, prim-vicepreședintele formațiunii, fost director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ex-ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2024, Sula a încasat peste 24 de mii de lei salariu de la PSDE, 3.000 de lei indemnizații de la Consiliul Raional Ialoveni și 17 mii de euro din activitatea la compania STM Paving Limited.
Veniturile familiei au fost completate de salariul soției: aproape 95 de mii de lei de la SC „S&S COM” SRL și de la Gospodăria Țărănească „Sula Ion Nicolae”, precum și peste 12 mii de euro, de asemenea de la STM Paving Limited. Familia mai declară și aproape 5.000 de lei românești, alocații din România.
La capitolul proprietăți, Sula declară 21 de terenuri intravilane, extravilane, agricole și aflate în circuit civil, evaluate la peste 283 de mii de lei. Candidatul PSDE nu raportează nicio casă sau apartament, însă menționează o „altă avere imobilă” de 220 m², aflată în proprietate din 2003 și estimată la 7.700 de lei.
În ceea ce privește bunurile mobile, familia Sula are un automobil BMW fabricat în 2009, evaluat la 420 de mii de lei. Mașina a intrat în posesia acesteia în anul 2014.
Cauia: peste 1 milion lei din salarii, apartamente, 16 mașini și un credit de 150.000 €
Pe lista PSDE se află și Alexandr Cauia, prim-vicepreședinte al formațiunii, jurist de profesie, fost candidat pe listele Partidului Democrat din Moldova și, în prezent, prorector la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM). El candidează de pe locul trei.
Pentru anul 2024, Cauia declară venituri salariale de peste 1 milion de lei. Acestea includ: peste 322 de mii de lei de la ULIM, aproape 194 de mii de lei de la Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, 6 mii de lei de la Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare și alți 540 de mii de lei din activitatea la compania SAV Solutions Tech SRL.
Veniturile familiei au fost completate cu peste 103 mii de lei salariu al soției de la ULIM, 250 de mii de lei obținuți din vânzarea a două automobile și 390 de mii de lei din darea în locațiune, prin compania Exligro SRL, specializată în transport și servicii de taxi.
La capitolul bunuri imobile, candidatul PSDE declară un teren intravilan de aproape 15 ari, deținut din 1998, fără valoare estimată în declarație. Totodată, deține două apartamente: unul de 126 m², procurat în 2017 și evaluat la circa 810 mii lei, și altul de 38 m², cumpărat în 2023, evaluat la puțin peste 67 de mii de lei. În plus, raportează alte două „averi imobiliare” intrate în posesie în 2018, estimate la peste 6 mii de lei și, respectiv, 107 mii de lei.
Parcul auto al familiei este unul considerabil: 16 automobile, dintre care 12 pe numele lui Cauia, achiziționate între 2019 și 2024, cu o valoare totală de peste 2,5 milioane de lei.
La categoria datorii, candidatul PSDE declară un credit contractat în 2022, în valoare de 150 de mii de euro (echivalentul a circa 2,9 milioane lei), fără dobândă, scadent în 2032.
Cojocaru: salarii de peste jumătate de milion lei, Range Rover și investiții de 700 mii lei
Pe locul patru pe lista Partidului Social Democrat European (PSDE), condus de Tudor Ulianovschi, candidează Violeta Cojocaru, vicepreședinta formațiunii și prorector la Universitatea de Stat din Moldova (USM).
Pentru anul 2024, candidata PSDE declară venituri salariale de peste 390 de mii de lei de la USM, la care se adaugă aproape 177 de mii de lei obținuți din activitatea didactică, științifică și de creație.
În ceea ce privește bunurile imobile, Cojocaru declară un apartament de 90 m², obținut în 2010 în baza unui contract investițional semnat în 2001, evaluat la peste 567 de mii de lei.
Parcul auto al candidatei include un Range Rover Evoque, fabricat în 2016 și cumpărat în 2017, cu o valoare declarată de 635 de mii de lei. Cojocaru declară și economii: aproape 173 de mii de lei în două conturi bancare, dar și investiții în fonduri de acumulare, inclusiv fonduri private de pensii, la Grawe Carat Asigurări S.A. – în valoare totală de circa 703 mii de lei.
Bivol: venituri, imobile și credite – toate de milioane
PSDE
Pe locul cinci pe lista Partidului Social Democrat European candidează Iurie Bivol, vicepreședintele formațiunii politice, director al companiei „Mysticline Services”, Marea Britanie.
Pentru anul 2024, acesta declară un salariu de aproape 240 de mii de lei din activitatea de consultanță în cadrul companiei pe care o conduce, precum și peste 85 de mii de lire sterline (echivalentul a circa 1,9 milioane de lei) din servicii financiare prestate în Regatul Unit. Veniturile familiei au fost completate de soția sa, care a obținut aproape 79 de mii de lire sterline (peste 1,7 milioane lei) din activități de management în Marea Britanie. De asemenea, Bivol indică și un venit de 2 mii de euro din vânzarea unui apartament.
Candidatul PSDE deține trei terenuri agricole – toate procurate în 2016 și fiecare declarat cu valoarea simbolică de 1 leu.
Familia Bivol are în proprietate și trei case: una de 260 m², cumpărată în 2014 și evaluată la 500 de mii de lire sterline (peste 11 milioane lei); una de 170 m², procurată în 2020 și evaluată la peste 469 de mii de lei; și alta de 128 m², cumpărată în 2024 și estimată la peste 482 de mii de lei. În același an, familia a achiziționat și un apartament de 160 m², evaluat la peste 3 milioane de lei.
În garaj, Bivol declară un automobil Land Rover fabricat și procurat în 2024, evaluat la 160 de mii de lire sterline (echivalentul a peste 3,6 milioane lei).
Candidatul PSDE raportează economii de aproape 59 de mii de lei și circa 16 mii de lire sterline. Totodată, menționează datorii în valoare de 450 de mii de lire sterline, contractate în 2014, și încă 90 de mii de lire sterline din 2024.
Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie. Potrivit hotărârii CEC, în buletinul de vot se vor regăsi 23 de candidați. PSDE figurează pe poziția a 7-a.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Chișinăul găzduiește în această săptămână Reuniunea Regională privind Piețele de Electricitate și Tranziția Energetică, organizată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). La eveniment participă reprezentați din 13 țări. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a fost prezent pe 9 septembrie la deschiderea evenimentului, în cadrul căruia a vorbit despre proiectele energetice implementate de Republica Moldova, inclusiv pentru dezvoltarea capacităților regenerabile.
Reuniunea Regională privind Piețele de Electricitate și Tranziția Energetică reunește reprezentanți din 13 țări, printre care Albania, Armenia, Bulgaria, Georgia, Letonia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia și Turcia.
Prezent la deschiderea reuniunii, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că Republica Moldova a devenit parte a pieței energetice europene împreună cu Ucraina în anul 2022, iar procesul de integrare continuă. Junghietu a menționat că țara noastră promovează proiecte de infrastructură de importanță majoră, cum este dezvoltarea interconexiunilor transfrontaliere cu România prin construcția de linii electrice de înaltă tensiune, dar și extinderea capacităților regenerabile prin investiții în fotovoltaic și eolian.
„La sfârșitul lunii iulie 2025, capacitatea totală instalată a atins 784,09 MW, ceea ce reprezintă o creștere de 18,21 MW în ultima lună și o creștere de 204,7 MW comparativ cu sfârșitul anului 2024. Datele arată că instalațiile fotovoltaice, cu o capacitate totală instalată de 545,61 MW, reprezintă tehnologia cea mai răspândită, constituind 70% din capacitatea totală de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Acestea sunt urmate de instalațiile eoliene, a căror capacitate totală a ajuns la 214,58 MW, ceea ce reprezintă 27% din total”, a declarat oficialul.
Oficialul a mai subliniat că aceste realizări și planuri marchează un „progres esențial” pentru piața de electricitate și pentru tranziția spre energia verde, dar și că Republica Moldova trebuie să continue dezvoltarea capacităților de echilibrare energetică.
energie.gov.md
Potrivit reprezentanților AIEA, reuniunea de la Chișinău are loc în cadrul proiectului de cooperare tehnică RER2018. Acesta este conceput pentru a sprijini dezvoltarea strategiilor energetice naționale care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris.
„Proiectul include asistență pentru implementarea Contribuțiilor Naționale Determinate (NDC) și, pentru țările membre ale UE și ale Comunității Energetice, elaborarea și consolidarea Planurilor Naționale Integrate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC). El servește drept platformă de dialog privind elementele-cheie și provocările în formularea strategiilor pe termen lung. Totodată, sprijină statele membre în evaluarea căilor de dezvoltare a sectorului și a mixurilor tehnologice adecvate – inclusiv energia nucleară – și facilitează schimbul de experiențe, bune practici și expertiză tehnică prin reuniuni, sesiuni de instruire și misiuni de experți”, au subliniat experții AIEA. Aceste sesiuni sunt concepute pentru a încuraja dialogul, a consolida înțelegerea tehnică și a explora abordări practice pentru avansarea eforturilor de tranziție energetică în regiune.
Ministerul Energiei de la Chișinău a transmis, într-un comunicat, că evenimentul din această săptămână va contribui în mod semnificativ la obiectivele generale ale proiectului, în special prin consolidarea capacităților instituționale de elaborare a unor strategii naționale solide în domeniul energiei și climei.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ține un discurs în plenul Parlamentului European. Șefa statului va vorbi despre noile amenințări la adresa democrațiilor europene și despre modul în care Europa își poate proteja valorile și unitatea în fața acestor provocări.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat pe 8 septembrie că săptămâna aceasta, Parlamentul European va solicita deschiderea negocierilor pentru primul cluster din procesul de aderare al Moldovei.
„Moldova este o prioritate pentru securitatea UE, nu doar pentru extinderea UE. Sprijinirea Moldovei înseamnă consolidarea stabilității Europei. O Moldovă mai puternică înseamnă o Rusie mai slabă la granițele noastre”, a declarat europarlamentarul.
***
Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Țara noastră a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la UE, alături de Ucraina, pe 23 iunie 2022. În decembrie 2023, Consiliul European, format din liderii statelor-membre UE, a decis începerea negocierilor de aderare cu cele două țări. Pe 14 iunie 2024 vicepremierul pentru integrare europeană Cristina Gherasimov a anunțat că Republica Moldova și Ucraina vor începe oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pe 25 iunie. Detalii AICI. Pe 21 iunie 2024, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care sunt inițiate negocierile de aderare la Uniunea Europeană și este desemnată Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova. Detalii AICI.
