Bancassurance anunță programul „Parteneriat pentru Viitorul Financiar”: Burse, Practică și Îndrumare pentru Studenții cu Performanță Academică

BANCASSURANCE, companie specializată în furnizarea de soluții financiare, anunță lansarea Programului «Parteneriat pentru Viitorul Financiar», un proiect dedicat sprijinirii și promovării excelenței academice și a dezvoltării profesionale a studenților din domeniile financiar, asigurări, business și antreprenoriat. Programul oferă studenților oportunități valoroase, precum burse de studii, locuri de practică și posibilitatea de angajare.

Această inițiativă remarcabilă începe cu prima sesiune a programului, desfășurată în contextul aniversării Facultății de Științe Economice a Universității de Stat din Moldova. BANCASSURANCE va acorda o bursă în valoare de 10.000 de lei pentru studenții din anul III, ciclul I, licență, și patru burse în valoare de 5.000 de lei fiecare pentru studenții din anul II, ciclul I, licență.

«Sub denumirea de „Parteneriat pentru Viitorul Financiar“, acest program își propune să creeze o colaborare strategică între BANCASSURANCE și viitorii profesioniști din domeniile financiar, asigurări, business și antreprenoriat. Prin intermediul acestei colaborări, ne concentrăm pe dezvoltarea unei forțe de muncă calificate și bine pregătite pentru a contribui la îmbunătățirea calității serviciilor financiare oferite în viitor. Acest parteneriat nu numai că oferă oportunități de sprijin financiar și dezvoltare personală pentru studenți, ci și vizează construirea unei rețele de profesioniști în finanțe cu cunoștințe avansate și o viziune sustenabilă. Scopul final este să contribuim la consolidarea sectorului financiar și să promovăm valori de încredere și excelență în afaceri, pentru o societate prosperă și durabilă.», susține Vasile Cornița, director BANCASSURANCE GROUP.

Agenda concursului «Parteneriat pentru Viitorul Financiar» este următoarea:

— 20 septembrie 2023: Start concurs
— 20 septembrie 2023 — 27 septembrie 2023: Perioada de recepționare a dosarelor
— 28 septembrie 2023 — 30 septembrie 2023: Perioada interviurilor (Comisia de evaluare)
— 3 octombrie 2023: Anunțarea premianților în cadrul Lansării evenimentului «Bursa Economistului» USM.

Condițiile pe care studenții trebuie să le îndeplinească pentru a se califica pentru această bursă sunt următoarele:

Bursa se acordă studenților de la ciclul I, licență, începând cu al doilea an de studii, înmatriculați la forma de organizare a învățământului cu frecvență, care nu au restanțe academice sau la achitarea taxei de studii.

Procesul de aplicare pentru programul «Parteneriat pentru Viitorul Financiar» BANCASSURANCE presupune completarea și prezentarea unui dosar de candidatură, care trebuie să conțină următoarele documente:

1. Scrisoare de motivație, în care se evidențiază cele mai relevante activități extracurriculare desfășurate pe parcursul studiilor universitare, cum ar fi participarea la conferințe, seminare științifice, concursuri, olimpiade, activități de voluntariat, etc.
2. Curriculum vitae.
3. Copii ale documentelor care atestă participarea la activitățile extracurriculare menționate în curriculum vitae.
4. Adeverința academică vizată de decanul Facultății, care să includă notele medii anuale.
5. Listă a publicațiilor științifice (dacă există), cu date bibliografice complete și copii ale publicațiilor din ultimii doi ani de studii.
6. Copie a buletinului de identitate.

Evaluarea dosarelor se va efectua în cadrul concursului pentru acordarea bursei, organizat anual, la necesitate, de către Facultatea de Științe Economice, în parcursul lunii septembrie.

Dosarele pot fi depuse pe adresa de email: [email protected] sau pe suport de hârtie, la Decanat, Facultatea de Științe Economice, USM.

Pentru mai multe informații și detalii, studenții interesați pot contacta Decanatul Facultății de Științe Economice USM sau pot scrie la adresa de email: [email protected].

Despre BANCASSURANCE:

BANCASSURANCE este un furnizor de soluții financiare care se dedica îmbunătățirii confortului și beneficiilor clienților săi. Compania oferă servicii de schimb valutar convenabil, asigurări, transferuri rapide, plăți comunale și credite. Cu o rețea ce numără 12 filiale în municipiul Chișinău, Anenii Noi și Ungheni, BANCASSURANCE reprezintă un partener de încredere pentru clienți.

Ne puteți contacta aici:
Facebook Bancassurance
www.bancassurance.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Între +3°C și +18°C: vremea în Republica Moldova în ultimele zile din octombrie

În perioada 26-31 octombrie, în Republica Moldova se vor înregistra temperaturi maxime de până la +18°C și minime de până la +3°C, în funcție de regiune. Pe 26 octombrie, se așteaptă o scădere a temperaturilor cu câteva grade. Datele se regăsesc pe platforma Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu.

În nordul țării, la Briceni, temperaturile vor varia între +9°C și +13°C pe parcursul zilei. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – pe 27 octombrie. Noaptea, temperaturile vor oscila între +3°C și +7°C. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – în perioada 28-31 octombrie. Pentru 26 octombrie sunt prognozate ploi slabe.

Spre comparație, astăzi maximele ajung la +13°C, iar minimele la +11°C.

În centrul țării, la Chișinău, temperaturile vor varia între +12°C și +16°C pe parcursul zilei. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – pe 27 octombrie. Noaptea, temperaturile vor oscila între +7°C și +11°C. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – în perioada 28-31 octombrie.

Spre comparație, astăzi maximele ajung la +16°C, iar minimele la +13°C.

În sudul țării, la Cahul, temperaturile vor varia între +14°C și +18°C pe parcursul zilei. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – pe 27 octombrie. Noaptea, temperaturile vor oscila între +8°C și +12°C. Cele mai ridicate valori se vor înregistra pe 26 octombrie, iar cele mai scăzute – în perioada 28-31 octombrie.

Spre comparație, astăzi maximele ajung la +18°C, iar minimele la +9°C.

Screenshot

Tofan, despre planurile de a produce de drone în Moldova: Sunt foarte mulți investitori interesați. Lucrăm la lege

Mai mulți investitori sunt interesați de producția de drone interceptoare sau de apărare în Republica Moldova. Interesul este explicat prin faptul că țara noastră dispune de un ecosistem ingineresc foarte bun. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie. Potrivit premierului, Republica Moldova dispune de toate componentele necesare pentru producerea unor echipamente sofisticate, precum dronele interceptoare. Tofan a precizat că autoritățile lucrează în prezent la legea care reglementeze acest sector.

În timpul interviului, premierul a fost întrebat dacă există investitori interesați să investească în Republica Moldova, în contextul anunțului autorităților privind modificarea legislației pentru a permite producerea dronelor interceptoare sau de apărare.

„Sunt foarte mulți investitori, într-adevăr. Este un domeniu în care avem foarte mult interes. Este un domeniu care trebuie bine reglementat. Aici, viziunea mea este că a fi un stat neutru nu înseamnă neapărat să fii un stat neputincios. (…) Noi trebuie să producem aici. Și dacă asta e aliniat cu interesele noastre și creează locuri de muncă, generează exporturi, mai ales – ne permite să ne protejăm pe noi mai bine, mi se pare un lucru absolut normal să îl facem. Acum suntem în faza de a lucra la această lege, care trebuie să meargă în avizare pe produsele de destinație dublă, cum se numesc ele. Evident că nu vom putea face tot aici, dar pentru anumite lucruri de produse de bun simț, fără riscuri mari, cred că trebuie să le producem”, a comunicat Tofan.

Solicitat să comenteze afirmația că Republica Moldova ar putea deveni o țintă dacă se ocupă cu producerea dronelor, premierul a declarat: „Nu vreau să intrăm într-o isterie în care blocăm oricare investiție în Moldova. Părerea mea e că trebuie să mergem înainte și să nu ne facem iluzii, știți, să ne temem și de umbra noastră, că orice n-am face – că aducem gazul ucrainean, potențial bombardează rușii; facem o fabrică, bombardează rușii. Problema este a rușilor și ei, dacă au careva intenții să ne facă rău, vor face rău și ne-au făcut foarte mult rău de-a lungul anilor”.

Revenind la interesul investitorilor, Tofan a adăugat: „Este interes, pentru că Moldova are un ecosistem ingineresc foarte bun aici. Aproape 20% din ceea ce exportăm noi la nivel de manufactură este din otomotiv. Ca și capacitate de asamblare, competențe de inginerie electrică, competențe de inginerie mecanică (…) le avem. Ca atare, toate componentele necesare pentru producerea de echipamente sofisticate, cum ar fi, de exemplu, interceptoarele, ele sunt în Moldova. Asta și explică interesul, pentru că suntem o țară care avem capabilitățile ca să concurăm în acest spațiu”.

***

În luna iunie 2026, șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, președinta Maia Sandu a declarat Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Speakerul Igor Grosu a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Detalii AICI. Pe 9 octombrie, Grosu a precizat că Republica Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export, și că legislativul intenționează să modifice legislația. Detalii AICI.

Pe 16 octombrie, primarul de Chișinău, Ion Ceban, a declarat că autoritățile centrale ar pregăti amplasarea unei uzine de producere a dronelor în capitală. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a dezmințit afirmațiile, adăugând că „în prezent, nu sunt analizate opțiuni de amplasare pentru construcția unor uzine cu scop militar”. „În principiu, ne dorim investiții în apărare, dar acest lucru este posibil doar după modificarea legislației”, a precizat Ciorici. Detalii AICI.

Parlamentul Republicii Moldova

Guvernul Tofan își va prezenta raportul de 100 de zile pe 5 noiembrie. Premierul a explicat de ce s-a ales această dată

Raportul de activitate pentru primele 100 de zile ale Guvernului condus de Vasile Tofan va fi prezentat pe 5 noiembrie. Anunțul a fost făcut de premier în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie. Tofan a explicat că data a fost aleasă astfel încât prezentarea bilanțului Guvernului să aibă loc a doua zi după anunțarea raportului Comisiei Europene privind extinderea. „Va fi un raport foarte important pentru noi, care, într-un fel, ne va da nota pentru tot ce am făcut în acest an”, a adăugat Tofan.

„Vom avea un raport. Mi se pare corect să raportăm moldovenilor care ne-au încredințat această funcție. (…) Data pe care am hotărât-o este 5 noiembrie și vă spun logica. Pentru că 100 de zile se împlinesc exact la sfârșitul lui octombrie sau pe 1 noiembrie. Vrem să o facem pe 5 noiembrie pentru că, pe 4 noiembrie, va fi anunțat raportul Comisiei Europene pe extindere. Va fi un raport foarte important pentru noi, care, într-un fel, ne va da nota pentru tot ce am făcut în acest an. Mi s-a părut important să avem întâi raportul – pe 4 – și după asta să facem raportarea pe 5, pentru că, totuși, integrarea în Uniunea Europeană îi o livrare foarte importantă a acestui Guvern”, a declarat Tofan.

***

Premierul Vasile Tofan și membrii Cabinetului de miniștri au depus jurământul de învestire pe 22 iulie 2026, după ce, cu o zi înainte, au primit votul de încredere al deputaților. Prim-ministrul a anunțat pe 19 octombrie, la Exclusiv TV, că Guvernul Tofan va prezenta raportul privind primele 100 de zile de activitate, fără a preciza o dată în acest sens. Menționăm că predecesorul său, Alexandru Munteanu, a refuzat să prezinte un bilanț al primelor 100 de zile de activitate, calificând această tradiție drept depășită.

NewsMaker

Tofan confirmă: „Foarte probabil” vom avea creșteri ale tarifelor la energia electrică

Premierul Vasile Tofan confirmă că „foarte probabil” vor exista creșteri ale tarifelor la energia electrică. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie, după ce directorul general al ANRE, Alexei Taran, a estimat că energia electrică s-ar putea scumpi cu până la 15%. Potrivit lui Tofan, majorarea nu va fi cu 30%, așa cum s-a vehiculat în spațiul public.

În timpul interviului, premierul a fost solicitat să explice declarațiile directorul general al ANRE, care a spus că energia electrică s-ar putea scumpi cu până la 15%, precum și solicitarea Energocom de aprobare a unui preț de 3,51 lei/kWh pentru energia electrică furnizată în calitate de furnizor central, față de 2.01 lei/kWh, fără TVA, cât este în prezent. 

„Uitați-vă, noi cumpărăm energia în Moldova de la doi furnizori. Dacă ești în centru, Chișinău și sudul, cumperi de la Premier Energy. Dacă trăiești la nord, o cumperi de la FEE Nord. Energocom este unul din furnizori către acești doi. Creșterea tarifului a fost cerută de Energocom pentru calitatea sa de furnizor central. Ponderea Energocom, ca furnizor central, în mixul Premier Energy sau FEE Nord depinde de lună: vara – 15%, plus-minus; iarna – 35%. În mare măsură, asta ține de energia furnizată de CET-uri: CET Nord, Termoelectrica, CET-1. Ceea ce a cerut Energocom acum este pentru porțiunea asta din tarif, care, vă spun, variază pe parcursul anului de la 15 la 35%, plus-minus, care este generată în mare măsură de gaz și gazul s-a scumpit”, a comunicat Tofan.

Potrivit lui Tofan, directorul general al ANRE „s-a referit la tariful la energie finală, pe care îl plătește consumatorul”. „Dumnealui a folosit marja asta de 10-15%. Acum, eu nu voi sări înainte să spun care va fi creșterea. Probabil vom avea careva creșteri la energie, foarte probabil”, a declarat premierul.

„Dar nu 30%. Pentru că, încă o dată, ponderea asta de furnizor central este o pondere mică din mixul Premier Energy și FEE Nord”, a precizat Tofan, în contextul unor informații din spațiul public.

***

Amintim că, pe 21 octombrie, directorul general al ANRE, Alexei Taran, a estimat că energia electrică s-ar putea scumpi cu până la 15% în Republica Moldova. El explica că furnizorii „Premier Energy” și „Furnizarea Energiei Electrice (FEE) Nord” nu pot solicita deocamdată ajustarea tarifelor și că pasul următor ar fi aprobarea prețului reglementat al furnizorului central, Energocom. Detalii AICI.

Între timp, Energocom a solicitat ANRE aprobarea unui preț de 3,51 lei/kWh pentru energia electrică furnizată pentru anul 2026 în calitate de furnizor central, față de 2.01 lei/kWh, fără TVA, cât este în prezent. Pe 23 octombrie, ANRE a precizat că prețul solicitat vizează energia livrată de Energocom furnizorilor cu obligații de serviciu universal și nu reprezintă prețul achitat de consumatorii casnici. Aceasta este unul dintre elementele care intră în calculul costurilor de procurare a energiei electrice, luate în considerare la stabilirea prețurilor reglementate pentru consumatorii finali. Agenția a adăugat că depunerea și publicarea solicitării nu modifică automat tarifele pentru populație. O eventuală ajustare poate fi examinată doar printr‐o procedură distinctă, în urma solicitărilor depuse de furnizorii cu obligații de serviciu public – Premier Energy și FEE Nord.

***

În prezent, consumatorii casnici deserviți de Premier Energy în centrul și sudul țării achită 3,56 lei/kWh, iar cei din nord, deserviți de FEE Nord, plătesc 3,95 lei/kWh. Ultima ajustare a tarifelor a avut loc la 31 martie, când ANRE a aprobat o reducere a prețurilor la energia electrică.

Amintim că, pe 28 septembrie curent, ANRE a aprobat tarife mai mari la gazele naturale și energia termică. Pentru consumatorii casnici, gazul costă 26,14 lei/m³, cu TVA inclus, față de 20,30 lei/m³ în prezent. Creșterea este de 5,84 lei/m³. Detalii AICI.

Tudor Mardei | NewsMaker

De unde bani pentru compensații dacă donatorii nu vor contribui? Tofan: Am avut o ședință pe buget și au ieșit scântei la Guvern

Premierul Vasile Tofan susține că, dacă statul nu va găsi sprijin financiar de la partenerii externi pentru compensații, întreaga sumă va trebui acoperită din bugetul național, iar „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii”. Potrivit lui Tofan, în acest sens, trebuie reduse cheltuielile în anumite domenii. În acest context, el a vorbit despre o ședință pe buget la Guvern, în cadrul căreia, potrivit lui Tofan, „au ieșit scântei”, însă și-a exprimat încrederea că va fi adoptat „un buget mai balanțat” pentru anul viitor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie.

În timpul interviului, Tofan a spus că, dacă anul trecut s-au cheltuit circa 2,4 miliarde de lei pentru compensații, anul acesta „vom cheltui un pic mai mult și vom acoperi un număr mai mare de gospodării”.

„Când vom începe să primim aplicațiile, vom ști exact numărul gospodăriilor acoperite. (…) Există o formulă care determină care e ponderea energiei în coșul de consum al familiei și, pentru gospodăriile care sunt cele mai afectate, într-adevăr, dăm aceste compensații. (…) Toată lumea se focusează pe gaz acum și termie, pentru că acolo durerea-i mai mare. Dar aproape jumătate, de fapt, din gospodăriile compensate sunt pe lemne. Și acolo efectul este, totuși, mai mic în acest an, pentru că metru ster de lemn a rămas aproximativ la același preț – 1600 de lei. Cel puțin în cazul acestor gospodării, efectul va fi mai mic. Vom da compensații și acolo. Evident, acolo unde va durea mai mult – gaz, termie -, acolo poate aceste compensații vor conta și mai mult”, a spus premierul.

În continuare, Tofan a spus că, pentru compensațiile din acest an, au fost alocate din buget 550 de milioane de lei. „La moment, lucrăm cu donatorii pentru a identifica surse suplimentare. Dacă n-o să găsim bani, toate compensările vor veni din bugetul național. Deci, va avea un efect bugetar”.

Potrivit lui Tofan, „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii” și „trebuie să ne forțăm inclusiv pe anumite domenii ca să mai reducem cheltuielile și să eliminăm risipa”. În acest context, premierul a spus că, în ziua interviului acordat, a avut o ședință pe buget „care a fost undeva aprinsă uneori”: „Dar e bine că a fost aprinsă, mie îmi plac ședințele unde lucrurile se discută intens, pe cifre, și, dacă uneori ies scântei, asta înseamnă că e o discuție bună, nu neapărat conflictuală. Și azi au ieșit scântei la Guvern, trebuie să vă spun. În sens bun au ieșit scântei, pentru că am arătat tabloul general: unde suntem noi acum, ce au cerut ministerele pentru anul viitor. Am arătat că, dacă am da la tot ceea ce s-a cerut, gaura ar fi așa și nu vreau să spun cifra, pentru că chiar mă sperie această cifră. Și am spus: Ok, uite, atunci trebuie să reducem și să trăim mai mult după venituri. (…) Am toată determinarea să adoptăm un buget mai balanțat anul viitor”.

Premierul a adăugat că „există și o dezbatere publică, adică cum ne cheltuim mai bine puținii bani pe care-i avem”. „Pentru că poți să-i dai pentru compensații, la creșterea pensiilor, pe drumuri, pe baterii de stocare, pe educație și de aici și iese, cred, cea mai bună decizie când lucrurile sunt dezbătute pe cifre”, a conchis oficialul.

***

Pe 14 septembrie, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că Guvernul nu are confirmări din partea donatorilor privind finanțarea compensațiilor la energie pentru sezonul rece. Plugaru menționa că autoritățile continuă negocierile cu guvernele mai multor state, însă mobilizarea fondurilor externe este „destul de complicată”. Detalii AICI. Pe 16 septembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că „în primii ani, două treimi din bugetul de compensații erau donații din partea UE sau a statelor europene”. „Anul trecut, compensațiile au fost finanțate integral din bugetul de stat, deci 2,4 miliarde de lei. Anul acesta încă nu avem asigurate granturi/donații din partea altor state, dar Guvernul va încerca să identifice”, comunicat acesta. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, a declarat că UE va încerca să ajute Republica Moldova și va încuraja și alți donatori în acest sens, în contextul creșterii prețurilor la energie și al necesității de a acorda compensații pentru consumatori. În același timp, diplomata a spus că aceasta este, în primul rând, de responsabilitatea Guvernului. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: