Facebook/Boris Gîlcă

Boris Gîlcă riscă până la 10 ani de închisoare. CNA, detalii despre învinuiri

Fostul șef al Direcției generale asistență socială și sănătate din cadrul Primăriei Chișinău Boris Gîlcă riscă de la 7 până la 10 ani de închisoare. Acesta a fost pus sub învinuire, fiindu-i înaintată acuzarea în comiterea infracțiunii prevăzute de Articolul 42 alin. (5) și Articolul 3322 alin. (2) lit. a) și c) din Codul penal. Precizările au fost făcute de reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) pentru NewsMaker. 

Pe 26 septembrie 2023, Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România anunța că a efectuat percheziții într-o cauză ce vizează funcționari publici din Chișinău, care ar fi săvârșit infracțiuni de „abuz de putere și delapidarea mijloacelor din fonduri externe”, comise în legătură cu gestionarea fondurilor destinate refugiaților din Ucraina. Se menționa că procurorii au percheziționat domiciliul a doi cetățeni moldoveni, aflat în județul Brașov.

În aceeași zi, presa română a scris că a fost percheziționată casa din Predeal, județul Brașov, a lui Boris Gîlcă – fostul șef al Direcției generale asistență socială și sănătate din cadrul Primăriei Chișinău. Jurnaliștii români declarau că perchezițiile au avut loc în cadrul unei anchete deschise la solicitarea CNA din Republica Moldova.

NewsMaker a expediat o solicitare în adresa CNA, pentru a ne oferi mai multe detalii despre cauza penală în care este vizat Boris Gîlcă.

Pe 10 octombrie, reprezentanții CNA au declarat pentru NM că „Direcția generală urmărire penală a Centrului sub conducerea Procuraturii Anticorupție, instrumentează cauza nr.2023970107, începută la data de 27.02.2023, de către organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție, conform elementelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b1) și art. 3322 alin. (2) lit. a) din Codul penal, pe faptul abuzului de serviciu și delapidării mijloacelor din fondurile externe”.

„Investigațiile au fost inițiate în temeiul actelor de constatare acumulate de către reprezentanții organului de constatare a CNA, în privința Centrului de plasament temporar pentru refugiați din str. Studenților 7/5, mun. Chișinău”, au declarat reprezentanții Centrului.

Referitor la statutul lui Boris Gîlca în cadrul cauzei menționate supra, CNA a declarat că „prin ordonanța din 05.05.2023, numitul a fost pus sub învinuire – înaintându-i acuzarea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 3322 alin. (2) lit. a) și c) din Codul penal și până la moment careva decizii în cauza penală nu au fost adoptate, totodată în cazul în care pe cauza penală menționată vor fi emise de către procuror careva soluții în ordinea art. 291 Cod de procedură penală, acestea vor fi aduse la cunoștință persoanelor interesate în modul și termenul prevăzut de legislația procesual penală”.

Reieșind din cele menționat de CNA și potrivit Codului Penal al Republicii Moldova Articolul 42 alin. (5) prevede: Se consideră complice persoana care a contribuit la săvîrşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvîrşire a infracţiunii, urmele acesteia sau obiectele dobîndite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

Articolul 3322 se referă la delapidarea mijloacelor din fondurile externe:

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

a) de două sau mai multe persoane;

c) de o persoană publică, de o persoană cu funcţie de răspundere, de o persoană publică străină sau de un funcţionar internațional se pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 7 la 10 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 3 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

***

Amintim că Gîlcă a demisionat din funcția de șef al Direcției sănătate a Primăriei Chișinău în august curent, după ce a fost reținut de CNA într-un dosar de abuz de serviciu. Ulterior, Boris Gîlcă a fost eliberat.

Pe 26 septembrie, Gîlcă a venit cu o reacție după ce procurorii DNA din România au descins cu percheziții la casa sa din Predeal. Gîlcă a spus că „a fost și este corect”, astfel a negat acuzațiile care i se aduc.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

telegraf.news

Apel către Maia Sandu să nu promulge Legea cu privire la medicamente: „Acordă prioritate intereselor financiare ale marilor companii farmaceutice”

Cincisprezece reprezentanți ai societății civile și comunității profesionale medicale au publicat pe 3 iulie o adresare către președinta țării, Maia Sandu, în care îi cere să nu promulge noua Lege cu privire la medicamente, adoptată de Parlament în lectură finală luna trecută. Potrivit semnatarilor, că textul legii „acordă prioritate intereselor financiare ale marilor companii farmaceutice, în detrimentul sănătății oamenilor”.

Noi, reprezentanți ai organizațiilor societății civile și ai comunității profesionale din Republica Moldova, ne exprimăm profunda îngrijorare față de faptul că proiectul de lege cu privire la medicamente nr. 38 din 12 februarie 2025 a fost adoptat de Parlament la 19 iunie 2025 fără desfășurarea unor consultări publice corespunzătoare și fără a ține cont de recomandările argumentate din partea societății civile. Deși au fost transmise numeroase solicitări în anii 2024 și 2025, Ministerul Sănătății și Parlamentul nu au organizat discuții publice și incluzive privind textul proiectului de lege cu privire la medicamente, încălcând astfel principiile de transparență și participare consfințite atât în legislația națională, cât și în standardele internaționale”, se arată în adresare.

Potrivit documentului, propunerile formulate de societatea civilă „nu au fost luate în considerare”, textul legii adoptat de Parlament ar încălca standardele internaționale în domeniul dreptului la sănătate și nu ar corespunde angajamentelor asumate de Republica Moldova în raport cu UE.

Ne îngrijorează în mod deosebit faptul că legea cu privire la medicamente adoptată acordă prioritate intereselor financiare ale marilor companii farmaceutice, în detrimentul sănătății oamenilor, ceea ce contravine articolului 1 din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia demnitatea umană, drepturile și libertățile omului constituie valori supreme și sunt garantate de stat. De asemenea, legea adoptată contravine articolului 313 din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care prevede că sănătatea publică trebuie să prevaleze asupra intereselor comerciale.

Legea adoptată nu prevede mecanisme eficiente pentru asigurarea unui echilibru între protecția drepturilor de proprietate intelectuală (brevete) și dreptul la accesul medicamentelor necesare. Republica Moldova, în calitate de stat membru al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), are dreptul de a utiliza aceste mecanismele prevăzute de Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS) și Declarația de la Doha, însă aceste instrumente nu au fost reflectate corespunzător în textul legii adoptate”, se mai arată în adresare.

Astfel, semnatarii solicită președintei Maia Sandu să promulge Legea cu privire la medicamente în forma sa actuală și să o transmită Parlamentului pentru reexaminare, cu luarea în considerare a obiecțiilor și recomandărilor formulate de societatea civilă.

Adresarea către șefa statului a fost semnată de:

  • Ruslan Poverga, Director Executiv, Asociația Obștească „Inițiativa Pozitivă”;
  • Ana Cerneva, Membru Asociației Obștești `Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LEADER”;
  • Liudmila Untura, AO CREDINȚA (membrul Liga PTH RM);
  • Ilia Trombițki, AO ECO-TIRAS;
  • Olga Antonova, Administrator, AO Asociația pentru Transparența și Apărare Drepturilor Omului „CETĂȚEAN ACTIV”;
  • Lela Metreveli, Director, A.O. Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy);
  • Ala Revenco, Director executiv, AO „Părinți Solidari”;
  • Angela Frolov, Directoare, AO Centrul de Informații GENDERDOC-M;
  • Ala Iațco, Președinta, AO Uniunea pentru Echitate și Sănătate;
  • Vasile Cocîrla, Membru de board, AO Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM);
  • Galina Climov, Director Executiv, Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova (AOPD);
  • Vanu Jereghi, Director Executiv, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM);
  • Natalia Vilcu-Bajurean, Asociația părinților copiilor cu cancer „Viața fără leucemie”;
  • Victor Izbaș, AO „IV ANIMO”;
  • Roman Andriiv, Director strategic, AO Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: