Facebook/Boris Gîlcă

Boris Gîlcă riscă până la 10 ani de închisoare. CNA, detalii despre învinuiri

Fostul șef al Direcției generale asistență socială și sănătate din cadrul Primăriei Chișinău Boris Gîlcă riscă de la 7 până la 10 ani de închisoare. Acesta a fost pus sub învinuire, fiindu-i înaintată acuzarea în comiterea infracțiunii prevăzute de Articolul 42 alin. (5) și Articolul 3322 alin. (2) lit. a) și c) din Codul penal. Precizările au fost făcute de reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) pentru NewsMaker. 

Pe 26 septembrie 2023, Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România anunța că a efectuat percheziții într-o cauză ce vizează funcționari publici din Chișinău, care ar fi săvârșit infracțiuni de „abuz de putere și delapidarea mijloacelor din fonduri externe”, comise în legătură cu gestionarea fondurilor destinate refugiaților din Ucraina. Se menționa că procurorii au percheziționat domiciliul a doi cetățeni moldoveni, aflat în județul Brașov.

În aceeași zi, presa română a scris că a fost percheziționată casa din Predeal, județul Brașov, a lui Boris Gîlcă – fostul șef al Direcției generale asistență socială și sănătate din cadrul Primăriei Chișinău. Jurnaliștii români declarau că perchezițiile au avut loc în cadrul unei anchete deschise la solicitarea CNA din Republica Moldova.

NewsMaker a expediat o solicitare în adresa CNA, pentru a ne oferi mai multe detalii despre cauza penală în care este vizat Boris Gîlcă.

Pe 10 octombrie, reprezentanții CNA au declarat pentru NM că „Direcția generală urmărire penală a Centrului sub conducerea Procuraturii Anticorupție, instrumentează cauza nr.2023970107, începută la data de 27.02.2023, de către organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție, conform elementelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b1) și art. 3322 alin. (2) lit. a) din Codul penal, pe faptul abuzului de serviciu și delapidării mijloacelor din fondurile externe”.

„Investigațiile au fost inițiate în temeiul actelor de constatare acumulate de către reprezentanții organului de constatare a CNA, în privința Centrului de plasament temporar pentru refugiați din str. Studenților 7/5, mun. Chișinău”, au declarat reprezentanții Centrului.

Referitor la statutul lui Boris Gîlca în cadrul cauzei menționate supra, CNA a declarat că „prin ordonanța din 05.05.2023, numitul a fost pus sub învinuire – înaintându-i acuzarea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 3322 alin. (2) lit. a) și c) din Codul penal și până la moment careva decizii în cauza penală nu au fost adoptate, totodată în cazul în care pe cauza penală menționată vor fi emise de către procuror careva soluții în ordinea art. 291 Cod de procedură penală, acestea vor fi aduse la cunoștință persoanelor interesate în modul și termenul prevăzut de legislația procesual penală”.

Reieșind din cele menționat de CNA și potrivit Codului Penal al Republicii Moldova Articolul 42 alin. (5) prevede: Se consideră complice persoana care a contribuit la săvîrşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvîrşire a infracţiunii, urmele acesteia sau obiectele dobîndite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

Articolul 3322 se referă la delapidarea mijloacelor din fondurile externe:

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

a) de două sau mai multe persoane;

c) de o persoană publică, de o persoană cu funcţie de răspundere, de o persoană publică străină sau de un funcţionar internațional se pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 7 la 10 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 3 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

***

Amintim că Gîlcă a demisionat din funcția de șef al Direcției sănătate a Primăriei Chișinău în august curent, după ce a fost reținut de CNA într-un dosar de abuz de serviciu. Ulterior, Boris Gîlcă a fost eliberat.

Pe 26 septembrie, Gîlcă a venit cu o reacție după ce procurorii DNA din România au descins cu percheziții la casa sa din Predeal. Gîlcă a spus că „a fost și este corect”, astfel a negat acuzațiile care i se aduc.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: