Facebook/Boris Gîlcă

Boris Gîlcă riscă până la 10 ani de închisoare. CNA, detalii despre învinuiri

Fostul șef al Direcției generale asistență socială și sănătate din cadrul Primăriei Chișinău Boris Gîlcă riscă de la 7 până la 10 ani de închisoare. Acesta a fost pus sub învinuire, fiindu-i înaintată acuzarea în comiterea infracțiunii prevăzute de Articolul 42 alin. (5) și Articolul 3322 alin. (2) lit. a) și c) din Codul penal. Precizările au fost făcute de reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) pentru NewsMaker. 

Pe 26 septembrie 2023, Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România anunța că a efectuat percheziții într-o cauză ce vizează funcționari publici din Chișinău, care ar fi săvârșit infracțiuni de „abuz de putere și delapidarea mijloacelor din fonduri externe”, comise în legătură cu gestionarea fondurilor destinate refugiaților din Ucraina. Se menționa că procurorii au percheziționat domiciliul a doi cetățeni moldoveni, aflat în județul Brașov.

În aceeași zi, presa română a scris că a fost percheziționată casa din Predeal, județul Brașov, a lui Boris Gîlcă – fostul șef al Direcției generale asistență socială și sănătate din cadrul Primăriei Chișinău. Jurnaliștii români declarau că perchezițiile au avut loc în cadrul unei anchete deschise la solicitarea CNA din Republica Moldova.

NewsMaker a expediat o solicitare în adresa CNA, pentru a ne oferi mai multe detalii despre cauza penală în care este vizat Boris Gîlcă.

Pe 10 octombrie, reprezentanții CNA au declarat pentru NM că „Direcția generală urmărire penală a Centrului sub conducerea Procuraturii Anticorupție, instrumentează cauza nr.2023970107, începută la data de 27.02.2023, de către organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție, conform elementelor constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b1) și art. 3322 alin. (2) lit. a) din Codul penal, pe faptul abuzului de serviciu și delapidării mijloacelor din fondurile externe”.

„Investigațiile au fost inițiate în temeiul actelor de constatare acumulate de către reprezentanții organului de constatare a CNA, în privința Centrului de plasament temporar pentru refugiați din str. Studenților 7/5, mun. Chișinău”, au declarat reprezentanții Centrului.

Referitor la statutul lui Boris Gîlca în cadrul cauzei menționate supra, CNA a declarat că „prin ordonanța din 05.05.2023, numitul a fost pus sub învinuire – înaintându-i acuzarea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 3322 alin. (2) lit. a) și c) din Codul penal și până la moment careva decizii în cauza penală nu au fost adoptate, totodată în cazul în care pe cauza penală menționată vor fi emise de către procuror careva soluții în ordinea art. 291 Cod de procedură penală, acestea vor fi aduse la cunoștință persoanelor interesate în modul și termenul prevăzut de legislația procesual penală”.

Reieșind din cele menționat de CNA și potrivit Codului Penal al Republicii Moldova Articolul 42 alin. (5) prevede: Se consideră complice persoana care a contribuit la săvîrşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvîrşire a infracţiunii, urmele acesteia sau obiectele dobîndite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte.

Articolul 3322 se referă la delapidarea mijloacelor din fondurile externe:

(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:

a) de două sau mai multe persoane;

c) de o persoană publică, de o persoană cu funcţie de răspundere, de o persoană publică străină sau de un funcţionar internațional se pedepsește cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 7 la 10 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 3 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

***

Amintim că Gîlcă a demisionat din funcția de șef al Direcției sănătate a Primăriei Chișinău în august curent, după ce a fost reținut de CNA într-un dosar de abuz de serviciu. Ulterior, Boris Gîlcă a fost eliberat.

Pe 26 septembrie, Gîlcă a venit cu o reacție după ce procurorii DNA din România au descins cu percheziții la casa sa din Predeal. Gîlcă a spus că „a fost și este corect”, astfel a negat acuzațiile care i se aduc.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Arsuri, amputații și poluare record de Revelion: Avocatul Poporului cere interzicerea artificiilor pentru uz individual

Oficiul Avocatului Poporului cere restricționarea sau chiar interzicerea artificiilor pentru uz individual, după ce datele colectate între decembrie 2025 și februarie 2026 arată că produsele pirotehnice au cauzat traumatisme grave, au poluat aerul din Chișinău și au generat sute de sesizări la poliție. Raportul a fost prezentat pe 4 martie în fața Comisiei parlamentare pentru mediu, iar instituția solicită revizuirea cadrului normativ și crearea unui grup de lucru interinstituțional pentru elaborarea unor propuneri legislative în domeniu.

Impactul asupra sănătății publice

Datele Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească arată că în perioada 25 decembrie 2025 – 3 ianuarie 2026 au fost înregistrate 11 cazuri de traumatisme cauzate de articole pirotehnice, dintre care 10 au necesitat spitalizare. Printre victime se numără patru minori, inclusiv un copil de 2 ani. Leziunile au inclus arsuri la nivelul membrelor și feței, traumatisme oculare cu pierderea parțială sau totală a vederii și amputații ale falangelor, costurile suportate de sistemul public de sănătate depășind 36.000 de lei.

Dincolo de traumele fizice, raportul subliniază că zgomotele impulsive și exploziile imprevizibile afectează disproporționat copiii mici, persoanele vârstnice, pacienții spitalizați și persoanele cu tulburări mintale. Pentru refugiații afectați de conflicte armate, acestea pot declanșa reacții de anxietate severă sau episoade asociate tulburării de stres posttraumatic.

Poluarea aerului

Datele Agenției de Mediu indică depășiri frecvente ale concentrațiilor admisibile de particule în suspensie PM10 și PM2.5 în municipiul Chișinău în perioada sărbătorilor. Cele mai pronunțate creșteri au fost înregistrate în noaptea de Revelion, în intervalul 00:00 – 01:00, când concentrațiile au depășit semnificativ nivelul de referință de 50 µg/m³. În urma arderii articolelor pirotehnice sunt eliberate particule fine și compuși chimici proveniți din metale precum bariu, stronțiu, cupru sau aluminiu, asociați cu efecte negative asupra sistemului respirator și cardiovascular. Reziduurile contribuie totodată la contaminarea solului și a apelor.

Ordinea și siguranța publică

Conform datelor Inspectoratului General al Poliției, în perioada 25 decembrie 2025 – 5 ianuarie 2026 au fost înregistrate 122 de sesizări privind utilizarea ilegală a articolelor pirotehnice și 134 de intervenții. Au fost întocmite 67 de procese-verbale contravenționale și confiscate peste 2.400 de unități pirotehnice, numărul incidentelor crescând cu cel puțin 48 de cazuri față de aceeași perioadă a anului precedent. Autoritățile semnalează că identificarea autorilor rămâne dificilă, întrucât utilizarea se produce în intervale de câteva secunde până la câteva minute.

Impactul asupra animalelor

Zgomotele generate de artificii pot atinge 140-170 de decibeli, în timp ce animalele domestice tolerează sunete de aproximativ 60-70 de decibeli. Diferența provoacă reacții acute de panică, fugă necontrolată și traumatisme. În cazul păsărilor, exploziile și luminile puternice provoacă zboruri nocturne haotice, cu frecvente coliziuni cu clădiri sau cabluri.

Experiența altor țări

Raportul include și exemple de bune practici internaționale. În Germania, utilizarea artificiilor este permisă doar într-un interval limitat și interzisă în zone urbane dense sau în apropierea spitalelor. În Australia și Canada, persoanele fizice pot folosi artificii doar cu autorizație. În Irlanda, Chile și Țările de Jos, utilizarea individuală este interzisă prin lege, iar China și India au introdus restricții semnificative din motive de poluare și siguranță.

Recomandările Avocatului Poporului

Avocatul Poporului recomandă restricționarea sau interzicerea anumitor categorii de articole pirotehnice pentru uz individual, stabilirea unor zone și intervale orare clar delimitate, interzicerea utilizării în zone urbane dens populate sau în proximitatea instituțiilor medicale și crearea unui grup de lucru interinstituțional sub egida Ministerului Afacerilor Interne pentru elaborarea propunerilor legislative în domeniu.

Cum a fost elaborat raportul

Raportul este rezultatul unui proces de monitorizare independentă desfășurat între decembrie 2025 și februarie 2026, bazat pe date colectate de la autoritățile competente și pe analiza cadrului normativ și a practicilor internaționale. În această perioadă, Oficiul Avocatului Poporului a transmis demersuri oficiale către ministerele de resort, autoritățile publice locale și comisiile parlamentare de profil, solicitând măsuri de restricționare și intensificarea controalelor.

În urma acestor demersuri, mai multe primării din țară — inclusiv municipiul Cahul și orașele Anenii Noi, Vulcănești, Basarabeasca și Ocnița — au renunțat la organizarea focurilor de artificii în cadrul programelor oficiale. Un sondaj realizat pe platforma Debates.md a indicat că peste 86% dintre cei peste 2.000 de respondenți susțin limitarea utilizării artificiilor.

Raportul integral poate fi consultat aici:


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: