Creează magie cu Mastercard şi Moldindconbank și câștigă un Apple MacBook AIR

Iarna aceasta, Mastercard şi Moldindconbank vă surprind cu cadouri de vis şi o atmosferă magică!

În perioada 01.12.2020-19.01.2021 faceți cumpărături cu cardul Mastercard în magazinele online din țară sau din străinătate în sumă de minim 100 lei şi participați automat la extragerea marilor premii – 3 Apple MacBook AIR. Promoția se va desfășura în trei etape, iar marea extragere va avea loc în data de 26 ianuarie 2021.

Mai mult, după încheierea fiecărei etape, aveți ocazia să câștigați unul dintre cele 3 seturi de cadouri care vor aduce emoția şi atmosfera sărbătorilor de iarnă.

La promoție participă inclusiv achitările efectuate online prin intermediul aplicațiilor Glovo, iFood, iTaxi ş.a.

Pentru detalii accesați Regulamentul oficial al promoției.

Mai multe achitări – mai multe șanse de câștig!

*La promoție NU participă tranzacțiile efectuate prin sistemele de deservire la distanță (MICB Web Banking/Mobile banking).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot/Ziarul de Gardă

„Nu a fost declarat apatrid”: șeful ASP, despre cazul lui Pavel Vicol, persoanele în situații similare și soluții

Peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai R. Moldova, nu au niciun act de identitate. Datele au fost comunicate de directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, în timpul unui podcast pentru Ziarul de Gardă. Eșanu s-a referit și la cazul lui Pavel Vicol, făcut public de către deputatul Vasile Costiuc. Șeful ASP a spus că tânărul, fără buletin de identitate, nu a fost declarat apatrid. Eșanu a menționat că Vicol „nu poate rămâne fără cetățenia R. Moldova” și a explicat de unde „a apărut și marea confuzie cu apatridia”. Totodată, el a anunțat soluțiile care ar putea fi implementate „foarte curând”, ca urmare a situației generate de cazul lui Vicol.

În contextul în care mai mulți cetățeni se află în străinătate, Eșanu a fost întrebat dacă există riscul ca copiii lor să rămână fără cetățenie dacă nu le perfectează actele până la 18 ani. Șeful ASP a spus că nu există asemenea risc și că „dreptul la cetățenie este unul garantat de Constituție”.

„Copiii născuți din cetățeni ai Republicii Moldova sunt cetățeni ai Republicii Moldova”, a adăugat el, menționând că „tot ce face actuala lege” a cetățeniei este „să instituie o procedură a autenticității actelor prezentate”. „Problema e că multe din actele de naștere cu care ei vin, care urmează să fie transcrise, sunt de peste hotare. Vin din zone și din țări transparente și mai puțin transparente. Doar în ultimul an, din circa 11-12 mii de cereri de cetățenie, am identificat cel puțin 430-440 de cazuri de falsuri în actele prezentate. (…) De aici a survenit această necesitate de a modifica (nota red. legea)”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, anterior „determinarea cetățeniei se întâmpla timp de o zi”. „Legea asta a avut menirea principală să ofere suficient timp, dar rezonabil, să se facă aceste verificări”, a adăugat el.

Despre cazul lui Vicol

„Noi suntem în situația în care trebuie să verificăm dacă el este cine pretinde. Iată, am vrut să-l întreb pe domnul Costiuc dacă el e sigur că pe acest tânăr îl cheamă Vicol. Inclusiv i-aș întreba și pe cei de la Ministerul Apărării. Din punctul nostru de vedere, ei nu trebuiau să-i facă înrolarea fără un act de identitate. (…) Am văzut declarația Ministerului Apărării”, a spus directorul ASP.

Ulterior, Eșanu a fost întrebat dacă certificatul de naștere este considerat un act de identitate. Menționăm că, potrivit Ministerului Apărării, tânărul a fost încorporat în armată pe baza certificatului de naștere. „El este sursa și o confirmare în acest proces. Sigur, el e un act oficial emis inclusiv de autoritățile noastre, dar actul de identitate este considerat cartea de identitate sau pașaportul de călătorie”, a spus directorul ASP.

„De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia”

Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid. „Statutul de apatrid presupune o procedură extrem de minuțioasă și acest mandat de verificare și de atribuire a acestui statut îl are exclusiv Inspectoratul General pentru Migrație. (…) El nu are statut de apatrid. (…) De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia: Inspectoratul General pentru Migrație a inițiat procedura de determinare. El nu are statut de apatrid, nouă ne este clar că este cetățean cu toate drepturile de a obține și a se reconfirma de fapt cetățenia, doar că noi trebuie să o facem într-un mod calculat și verificat (nota red. determinarea)”.

Ulterior, Eșanu a spus că „ceea ce uită să spună domnul Costiuc este faptul că persoana are antecedente penale, deși stinse sau înțelegeri… dar el a avut antecedente”. „Întrebarea mea este: poate el intenționat nu-și dorește actul de identitate? Pentru că el a fost la noi anul trecut, în martie, la Căușeni. (…) El a primit de fapt același ghidaj pe care l-a primit și acum, numai că acum intervine partea cu susținerea probei la limba română și Constituție, și nu sunt sigur dacă el e apt să o facă”, a adăugat Eșanu.

Vicol „nu poate rămâne fără cetățenie”

Șeful ASP a dat asigurări că „va trece o perioadă scurtă de timp până domnul Vicol va fi cu actele în regulă”, menționând că „el nu poate rămâne fără cetățenia Republicii Moldova în niciun caz, fiind din ambii părinți cetățeni ai țării”.

Eșanu a ținut să precizeze că Vicol „nu a fost declarat apatrid”. „Acesta este un proces care poate dura inclusiv până la un an. Există o separare pe partea ce poate face ASP și când intervin atribuțiile Inspectoratului General pentru Migrație. Noi avem dreptul să identificăm cetățenii confirmați cu acte în regulă a Republicii Moldova. În cazul în care acest statut este incert, identificarea persoanei este responsabilitatea legală a Inspectoratului General pentru Migrație. Dar până la determinare, el nu are niciun statut de apatrid. (…) Până în 2022, ASP putea să facă aceste operațiuni complet autonom”, a precizat Eșanu.

Peste 26 de mii de persoane, fără act de identitate

Întrebat câte persoane se află acum în această situație, directorul ASP a spus: „Astăzi avem între vârsta de 18 și 34 de ani, noi vorbim de perioada de independență – născuți din cetățeni ai Republicii Moldova în ’91 când au fost declarați incorpore toți cei care erau pe teritoriul țării, în jur de 26 de mii de persoane care dețin un act de naștere emis de autoritățile Republicii Moldova și nu au niciun act de identitate eliberat. 26 spre 27 de mii. (…) S-ar putea să fie mai mulți, întrucât foarte mulți din cei care au plecat n-au mai transcris actul de naștere al copiilor, având în vedere numărul mare de cetățeni care au plecat în ultimii 15-20 de ani”.

Urmează modificări

Eșanu a spus că „procedura de verificare în sine va rămâne intactă”, dar „indiferent de cunoașterea sau necunoașterea limbii, persoana născută din cetățeni ai Republicii Moldova trebuie să beneficieze de acest drept”. „Presupun că pentru aceste categorii, persoane născute din cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent în țară sau peste hotare, proba de limbă și de Constituție va fi exclusă. Va fi doar o verificare documentală, care poate fi făcută destul de rapid”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, acestea sunt soluțiile care s-au discutat și ar putea fi implementate. Modificările se vor produce „foarte curând”. „Și vom avea un termen rezonabil în care noi vom examina aceste cereri și vorbesc nu de luni sau jumătate de an, dar sigur până la o lună”, a adăugat Eșanu.

***

Amintim că situația tânărului a fost făcută publică de către deputatul Vasile Costiuc. Acesta menționa că Pavel Vicol, născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării, a fost declarat apatrid. Potrivit lui Costiuc, situația s-a întâmplat după ce tânărul nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere.

Agenția Servicii Publice a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. ASP a mai preciza că autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).

Андрей Мардарь / NewsMaker

Cum vor învăța elevii din Chișinău pe 9 februarie: online sau cu prezența fizică? Decizia autorităților 

Luni, pe 9 februarie, elevii din municipiul Chișinău se întorc la școală cu prezență fizică. Anunțul a fost făcut de reprezentanții primăriei capitalei pe 8 februarie.

„Mâine, elevii se întorc la școală cu prezență fizică. Mulțumim tuturor pentru înțelegere în această perioadă. În cazul în care vor mai exista intemperii și vreme nefavorabilă, vom anunța toți cetățenii, ca de fiecare dată”, au comunicat reprezentanții Primăriei Chișinău.

Potrivit autorităților locale, serviciile municipale continuă să intervină, pe 8 februarie, în preajma școlilor, grădinițelor și spitalelor, precum și pe căile de acces.

Amintim că, din cauza poleiului și ghețușului, elevii din municipiul Chișinău au învățat joi și vineri, pe 5 și 6 februarie, în regim online. O asemenea măsură a fost luată și în alte zile din ultima perioadă, după ce Ministerul Educației și Cercetării a recomandat instituțiilor de învățământ și organelor locale să evalueze situația din fiecare localitate și, în funcție de condițiile meteo, să aplice un regim special de desfășurare a lecțiilor, inclusiv online. 

Deutsche Welle

Proteste și rețineri în Italia pe fondul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano

Mii de oameni au mărșăluit prin Milano pe 7 februarie, în contextul Jocurilor Olimpice de iarnă. Unii dintre participanți au folosit artificii și au intrat în conflicte cu poliția, care a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea, relatează BBC.

Potrivit sursei citate, poliția din Milano a fost pusă în stare de alertă sporită, în urma ciocnirilor de la Torino din weekendul trecut, unde peste 100 de polițiști au fost răniți. Anterior, protestatarii afișaseră în Milano bannere prin care semnalau o serie de probleme, de la folosirea zăpezii artificiale pentru Jocuri și tăierile de copaci, până la criza locuințelor din Milano, gazda Olimpiadei.

Autoritățile italiene au raportat, pe 7 februarie, atacuri asupra infrastructurii feroviare din nordul țării, unde au loc Jocurile Olimpice, menționându-se că acestea au provocat perturbări serioase în traficul de transport. Poliția a raportat trei incidente, inclusiv pe tronsonul dintre Bologna și Veneția. Ministerul Transporturilor din Italia le-a calificat drept acte de sabotaj, asemănătoare cu diversiunile de la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. Potrivit autorităților, persoane necunoscute au dat foc unui macaz de cale ferată în apropierea orașului Pesaro. Câteva ore mai târziu, au fost descoperite cabluri electrice tăiate în apropiere de Bologna, precum și un dispozitiv exploziv lăsat lângă șinele de cale ferată.

Potrivit Deutsche Welle, aproximativ 3 000 de persoane au mărșăluit în seara de 7 februarie spre Satul Olimpic. Protestatarii au aruncat cu pietre, grenade fumigene și chiar cocktailuri Molotov în polițiști. Poliția a folosit tunuri cu apă, gaze lacrimogene și bastoane pentru a dispersa mulțimea. Șase persoane au fost reținute.

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă Milano-Cortina 2026 a avut loc pe 6 februarie, pe stadionul San Siro din Milano, iar ceremonia de închidere este programată pentru 22 februarie. Republica Moldova participă cu cinci sportivi. În total, Jocurile Olimpice de Iarnă Milano-Cortina reunesc peste 3.000 de sportivi din 92 de țări, care concurează în 116 probe.

Andrei Mardari/NewsMaker

„Încă nu am luat o decizie dacă vreau să-l ridic”. Nemerenco, despre „Ordinul Republicii”

Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, nu a ridicat încă „Ordinul Republicii” și nu a luat o decizie dacă să-l ridice sau nu. Declarația a fost făcută chiar de Nemerenco la „Podcastul Lorenei”, publicat pe 6 februarie.

„În mass-media s-a glumit mult pe seama acestui ordin că m-au pensionat, și atunci m-am gândit că poate nu-i aranjează vârsta. Dar, când am văzut ambasadori numiți exact de vârsta mea, prim-ministrul care vine tot din generația mea, am înțeles că problema mea că nu sunt la minister nu este vârsta, de fapt. Care este? Deja ei știu care este. (…) Nimeni nu mi-a înaintat pretenții sau obiecții. (…) Din contra, toți au mulțumit: și doamna președinte mi-a mulțumit, și domnul președinte de Parlament, și domnul prim-ministru”, a spus Nemerenco.

În continuare, ex-ministra de la Sănătate a spus că încă nu a ridicat ordinul. „Nu l-am primit, nu l-am ridicat. (…) A fost un eveniment la care au participat… (…) Da, a fost ceremonia, eu nu am fost. (…) Nu am fost încă acolo. (…) Deci, diplomatic să răspund: încă nu am luat o decizie dacă vreau să-l ridic”, a menționat Nemerenco.

Fosta ministră a mai spus că acest subiect este complicat să-l abordeze, „fiindcă a fost legat cu plecarea de la minister”. „Eu am avut o discuție cu doamna președinte, în care dumneaei mi-a spus că voi fi desemnată cu acest ordin, și eu am spus că: nu cred – era încă înainte de alegeri – că este corect chiar dacă dumneavoastră considerați că-l merit. Și dumneaei a spus că am făcut foarte mult în sistemul de sănătate și îl merit. Deci, este o opinie a dumneaei. Eu, deocamdată, m-am abținut. Am rămas așa… (…) Este complicat pentru mine să discut subiectul acesta, fiindcă el a fost legat cu plecarea mea. Deci, nu este un ordin care a venit peste vreo doi-trei ani de activitate, de plecare de la minister sau pe parcurs. (…) Aspectul acesta lasă cumva o umbră grea pe el. De asta, diplomatic vorbind, eu stau și mă gândesc”, a adăugat Nemerenco.

La același interviu, Nemerenco a declarat că s-a întâlnit cu președinta înainte de a fi votat noul guvern. „A fost o discuție prietenoasă. Eu am avut totdeauna un respect deosebit pentru tot ce a făcut dumneaei. (…) Am discutat cu ea foarte deschis atunci, dar nu am atins subiectul”, a conchis Nemerenco.

***

Pe 10 octombrie 2025, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care aproape 120 de persoane s-au ales cu distincții de stat, printre acestea și Ala Nemerenco, care, potrivit decretului, a fost distinsă cu „Ordinul Republicii”.

Ala Nemerenco și-a încheiat mandatul de ministră a Sănătății pe 31 octombrie 2025, când noul Guvern, condus de Alexandru Munteanu, a primit vot de încredere din partea Parlamentului. Funcția de ministru al Sănătății în noua garnitură guvernamentală a fost preluată de fostul rector al Universității de Stat de Farmacie și Medicină Emil Ceban.

Ulterior, pe 10 decembrie, Nemerenco a declarat, în timpul unui interviu, că a înțeles încă la anunțul că va primi „Ordinul Republicii” că „e, cumva, un semn de plecare”. Nemerenco a mai spus că nu i s-a propus să-și continue activitatea în noul guvern.

Pe 5 februarie 2026, președinta Maia Sandu a declarat, în timpul unei emisiuni, că Ala Nemerenco este cea care ar fi ales să nu „își mai continue activitatea în instituțiile statului”. „A fost alegerea dumneaei, deci fiecare a decis pentru el ce vrea să facă mai departe. Unii oameni au vrut să rămână în sectorul de stat, alți oameni au zis că a fost suficient pentru ei. Am avut o discuție cu dumneaei, dar nu vreau să intru în detalii. Dumneaei a decis că instituțiile statului nu mai sunt, pentru moment cel puțin”, a menționat președinta.

eurovision.ua

Ucraina și-a ales reprezentantul la Eurovision 2026. Satoshi, invitat internațional la selecția națională VIDEO

Cântăreața ucraineană Victoria Kornikova, care evoluează sub numele de scenă LELÉKA, va reprezenta Ucraina la Eurovision 2026 cu piesa „Ridnym”. Artista a câștigat finala selecției naționale din Ucraina, care a avut loc pe 7 februarie, la care a fost prezent și a evoluat, în calitate de invitat internațional, reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision 2026 – Satoshi.

Câștigătorul finalei selecției naționale din Ucraina a fost desemnat prin votul juriului (50%) și al publicului (50%). Conform rezultatelor votului, LELÉKA a obținut 20 de puncte: 10 de la juriu și 10 de la public.

În total, 10 artiști au concurat pentru a reprezenta Ucraina la Eurovision 2026. Pe lângă concurenți, pe scenă au evoluat și alți artiști, printre care cântăreața ucraineană Jamala.

„Pentru prima dată în ultimii ani, la Selecția Națională a fost prezent un invitat internațional, reprezentantul Moldovei la Eurovision 2026 — Satoshi. Acesta a interpretat piesa „Viva, Moldova!”, cu care va concura la Viena”, au spus organizatorii finalei selecției naționale din Ucraina.

„Moldova este și va fi prietenul și bunul vostru vecin”, a menționat Satoshi la finalul evoluției sale.

Eurovision Song Contest se organizează în acest an pentru a 70-a oară. Ediția din acest an va avea loc la Viena, Austria, pe 12 și 14 mai – semifinale, și pe 16 mai – finala. Reprezentantul Republicii Moldova va evolua în prima semifinală a concursului internațional, iar reprezentanta Ucrainei – în cea de-a doua semifinală.

Menționăm că Satoshi a fost desemnat câștigător al finalei naționale a Republicii Moldova, după ce a obținut punctajul maxim atât din partea juriului, cât și din partea publicului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: