Curtea de Apel a respins plângerea unui procuror, care a contestat numirea lui Stoianoglo

Curtea de Apel a respins plângerea procurorului Eduard Bulat, care a încercat să contesteze în instanță numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general. Decizia magistraților a fost anunțată pe 24 februarie.

Plângerea a fost depusă de Bulat împotriva comisiei speciale convocate de Ministerul Justiției, care a desfășurat concursul pentru funcția de procuror general. Magistrații de la Curtea de Apel au respins-o, pe motiv că nu este întemeiată.

Amintim că Bulat nu a trecut de prima etapă a concursului pentru funcția de procuror general, care s-a desfășurat în octombrie 2019. Ulterior, acesta s-a adresat instanței de judecată (Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani) cu solicitarea ca decizia comisiei să fie anulată. În mai 2020, magistrații au respins cererea lui Bulat. Mai mult, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a precizat că, deși unele prevederi din Legea Procuraturii, în special crearea unui filtru adăugător pentru preselectarea candidaților la funcția de procuror general, sunt neconstituționale, decizia nu afectează mandatul lui Stoianoglo.

De asemenea, în toamna lui 2019, Bulat a depus o sesizare la Agenția pentru Integritate și a solicitat verificarea membrilor comisiei convocate de Ministerul Justiției. Acesta a argumentat că unul dintre membrii comisiei a declarat existența unui conflict de interese, însă a continuat să intervieveze candidații. ANI a refuzat inițierea unui control, iar Bulat a contestat decizia în instanța de judecată. În iunie 2020, plângerea sa a fost respinsă. În noiembrie 2020, Curtea de Apel a lăsat în vigoare decizia primei instanțe.

***

Bulat lucrează în Procuratura Generală din 1994. Din 2008 până în 2017 fost şeful secţiei prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane. După reforma instituției, în 2017, a preluat conducerea secției politici, reforme și managament de proiecte. În 2019, Bulat a devenit adjunctul procurorului general interimar Dumitru Robu, deși, anterior, Rubu a fost subalternul lui Bulat (din 2013 până în 2016).

Pe 25 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a ajuns la concluzia că Bulat a fost numit ilegal în funcția de adjunct al procurorului general. Magistrații au precizat că Rubu a deținut interimatul funcției și nu avea competențe de a numi în funcție adjuncți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: