Curtea de Apel a respins plângerea unui procuror, care a contestat numirea lui Stoianoglo

Curtea de Apel a respins plângerea procurorului Eduard Bulat, care a încercat să contesteze în instanță numirea lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general. Decizia magistraților a fost anunțată pe 24 februarie.

Plângerea a fost depusă de Bulat împotriva comisiei speciale convocate de Ministerul Justiției, care a desfășurat concursul pentru funcția de procuror general. Magistrații de la Curtea de Apel au respins-o, pe motiv că nu este întemeiată.

Amintim că Bulat nu a trecut de prima etapă a concursului pentru funcția de procuror general, care s-a desfășurat în octombrie 2019. Ulterior, acesta s-a adresat instanței de judecată (Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani) cu solicitarea ca decizia comisiei să fie anulată. În mai 2020, magistrații au respins cererea lui Bulat. Mai mult, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a precizat că, deși unele prevederi din Legea Procuraturii, în special crearea unui filtru adăugător pentru preselectarea candidaților la funcția de procuror general, sunt neconstituționale, decizia nu afectează mandatul lui Stoianoglo.

De asemenea, în toamna lui 2019, Bulat a depus o sesizare la Agenția pentru Integritate și a solicitat verificarea membrilor comisiei convocate de Ministerul Justiției. Acesta a argumentat că unul dintre membrii comisiei a declarat existența unui conflict de interese, însă a continuat să intervieveze candidații. ANI a refuzat inițierea unui control, iar Bulat a contestat decizia în instanța de judecată. În iunie 2020, plângerea sa a fost respinsă. În noiembrie 2020, Curtea de Apel a lăsat în vigoare decizia primei instanțe.

***

Bulat lucrează în Procuratura Generală din 1994. Din 2008 până în 2017 fost şeful secţiei prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane. După reforma instituției, în 2017, a preluat conducerea secției politici, reforme și managament de proiecte. În 2019, Bulat a devenit adjunctul procurorului general interimar Dumitru Robu, deși, anterior, Rubu a fost subalternul lui Bulat (din 2013 până în 2016).

Pe 25 noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a ajuns la concluzia că Bulat a fost numit ilegal în funcția de adjunct al procurorului general. Magistrații au precizat că Rubu a deținut interimatul funcției și nu avea competențe de a numi în funcție adjuncți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Consiliul Europei: Republica Moldova, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare

Republica Moldova se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare, potrivit statisticilor penale anuale SPACE I pentru 2025, publicate de Consiliul Europei. Cu 245 de deținuți la 100 000 de locuitori, Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

Raportul arată că la 31 ianuarie 2025, cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271) și Republica Moldova (245). Moldova este urmată de Georgia (232), Ungaria (206) și Muntenegru (200).

În ceea ce privește gradul de ocupare a penitenciarelor, Republica Moldova se află aproape de media europeană. Sistemul penitenciar moldovenesc a raportat 87 de deținuți la 100 de locuri disponibile, în condițiile în care densitatea mediană europeană este de 89 de deținuți la 100 de locuri. Spre comparație, unele state europene se confruntă cu supraaglomerare severă, precum Franța și Turcia, cu câte 131 de deținuți la 100 de locuri.

Raportul evidențiază și faptul că Republica Moldova are una dintre cele mai tinere populații carcerale din Europa. Vârsta medie a deținuților moldoveni este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele analizate, în timp ce media europeană este de 39 de ani.

Totodată, 4,2% dintre deținuții din penitenciarele moldovenești au vârsta de peste 65 de ani, un procent comparabil cu cel înregistrat în Portugalia și Norvegia.

Datele SPACE I mai arată că Republica Moldova se numără printre statele europene cu cele mai reduse proporții de deținuți străini. Aceștia reprezintă doar 1,9% din totalul populației carcerale, față de media europeană de 17%. Doar România are o pondere mai mică, de 1,1%.

Statisticile SPACE I sunt elaborate anual de Consiliul Europei și analizează evoluția populațiilor penitenciare din statele europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: