ВЕРХОВНЫЙ СОВЕТ ПМР/Telegram

Deputații nerecunoscuți de la Tiraspol au aprobat demersul lui Krasnoselski: Transnistria e în stare de urgență economică

Așa zisele autoritățile de la Tiraspol au decis instituirea stării de urgență economică pe întreg teritoriul transnistrean, până pe data de 1 noiembrie. O decizie în acest sens a fost luată astăzi, 21 octombrie, de deputații nerecunoscuți ai regiunii, reuniți într-o ședință extraordinară. Decizia autorității vine la o zi de la decretarea stării de urgență în regiune de către liderul autoproclamat al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski.

Potrivit președintelui Comisiei pentru politică economică, buget și finanțe, Viktor Guzun, motivul instituirii stării de urgență economică este „apariția unei crize economice generale severe, exprimată prin scăderea critică a producției, stagnarea sub-utilizării capacităților de producție sau dezvoltarea necontrolată a proceselor de stagflație”.

Într-o notă informativă emisă, așa zisul Soviet Suprem al RMN anunță că la ședință a participat și așa numitul lider al Transnistriei, Vadim Krasnoselski.

Amintim că Krasnoselski a decretat în seara zilei de 20 octombrie stare de urgență economică în regiunea transnistreană. Decizia a fost luată urmare a ședinței așa numitului Consiliu de Securitate de la Tiraspol, convocat de urgență. Potrivit site-ului oficial al așa zisei președinții a regiunii, măsura a fost luată în contextul crizei energetice cu care se confruntă Transnistria.

De menționat că potrivit ministrului nerecunoscut al Economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonic, urmare a deciziei, Centrala de la Cuciurgan nu va putea să își onoreze pe deplin obligațiile contractuale cu privire la asigurarea malului drept al Nistrului cu energie electrică. Potrivit lui, atât Uzina Metalurgică, cât și cea de Ciment de la Râbnița, și-au sistat activitatea din cauza deficitului de gaz.

Precizăm în acest context că pe site-ul liderului regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, pe 17 octombrie a fost dat publicității un comunicat potrivit cărui concernul rus Gazprom a decis să reducă volumul gazelor naturale livrat în Transnistria: în octombrie cu 30%, iar în noiembrie cu 40% față de perioada similară a anilor trecuți. Așa numitele autorități de la Tiraspol au precizat că, pentru a economisi gazul natural, vor reduce consumul de la Uzina Metalurgică și de la cea de ciment din Râbnița, dar și cea de la Centrala de la Cuciurgan. În aceeași seară, viceprim-ministrul Andrei Spînu a declarat, în cadrul emisiunii „În profunzime” de la Pro TV, că nu cunoaște nimic despre această situație. Potrivit ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, la acea vreme nici autoritățile de la Chișinău, nici așa numitele autorități transnistrene nu au fost notificate oficial de concernul rus în acest sens.

Compania Moldovagaz, principalul furnizor de gaze naturale pe malul drept și stâng al Nistrului, a achitat pe 20 octombrie datoria pe care o avea la Gazprom pentru gazele naturale furnizate în luna septembrie și în prima jumătate a lunii octombrie. Anunțul a fost făcut de șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, pe canalul său de Telegram. Potrivit oficialului, suma totală transferată în contul gigantului rusesc au ajuns circa 81 de milioane de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

„O să vedem ce are sub fustă“. Peste 2 200 de cazuri de discurs sexist din partea politicienilor în campania electorală

În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, în mediul online s-au înregistrat cel puțin 2 281 de cazuri de discurs sexist din partea concurenților electorali. Datele se conțin într-un raport de monitorizare realizat de Asociația Gender-Centru și Platforma pentru Egalitate de Gen, în parteneriat cu Promo-LEX și UN Women Moldova.

Monitorizarea este bazată pe 11 711 postări pe Facebook ale reprezentanților a 19 partide și blocuri electorale, dar și ale 4 candidați independenți.

Potrivit raportului, au fost documentate 2 281 de cazuri de discurs și comportament sexist în 33 de campanie electorală.

Datele arată că 89% dintre cazurile de sexism identificate în campania electorală au fost de severitate redusă, 9% de severitate moderată și doar 2% de severitate ridicată.

Discursul sexist de severitate redusă (89%), se manifestă prin: adresări precum „dragi moldoveni”, „cetățeni”, „membrii partidului” sau autoidentificarea femeilor la masculin („sunt candidat independent”). (…) Discursul sexist de severitate moderată, combină ironia cu prejudecata și perpetuează imaginea femeii ca fiind nepotrivită pentru viața publică. „Femeile trebuie protejate, nu implicate în luptele politice”, se afirmă într-o postare cu tentă paternalistă, în timp ce într-o altă declarație se sugerează că o candidată „nu are copii, deci nu poate înțelege problemele reale ale țării”. (…) Cele 57 de cazuri de discurs sexist de severitate ridicată, deși minoritare ca număr, au cel mai mare impact simbolic și social. În această categorie se înscriu insulte sexualizate, amenințări și apeluri la excludere. Printre exemplele documentate se numără expresii precum „Aceasta are isterici… se comportă ca o femeie la menopauză”, „Sandu își dă jos masca… o să vedem ce are sub fustă” sau „A uitat gustul mădularului””, au menționat autorii raportului.

Documentul mai arată că fenomenul traversează întreg spectrul politic – de la stânga la dreapta, de la partide mari la formațiuni marginale. „Cele mai înalte niveluri de utilizarea a discursului sexist , de peste 35% din totalul postărilor partidului, au fost înregistrate la PP Moldova Mare (57,1%), PSDE (48,3%), BE Patriotic (37,0%) și PP Respect Moldova (35,5%). Partidul Liberal (36,2%) și PP CUB (34,7%) au avut o incidență comparabilă, în timp ce PP PAS (33,9%) și PP AUR (30,6%) demonstrează că sexismul nu ține de ideologie, ci de o cultură politică încă marcată de prejudecăți de gen”, au subliniat autorii raportului.

De asemenea, datele relevă că aproximativ 70% dintre cazurile identificate au vizat femei – politiciene, jurnaliste, activiste sau candidate independente. Cele mai frecvent atacate sunt femei aflate în funcții de conducere sau cu vizibilitate publică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: