Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei! Produse de frumusețe și îngrijire la prețuri speciale: cosmetice, dermatocosmetice și soluții de îngrijire personală.































Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei! Produse de frumusețe și îngrijire la prețuri speciale: cosmetice, dermatocosmetice și soluții de îngrijire personală.































Evenimentul Chișinău or Never, organizat de seria britanică de curse de aventură Lupine Racing, se încheie astăzi, 25 octombrie, în capitala Republicii Moldova. La competiție participă 65 de persoane care, în decurs de patru zile, au trebuit să traverseze Europa de est folosind exclusiv transportul public.
Cursa a început pe 22 octombrie la Viena și este primul eveniment organizat de Lupine Racing în Republica Moldova. Conform regulilor, participanții trebuie să ajungă din Austria la Chișinău în patru zile, deplasându-se doar cu mijloace de transport public. Traseul nu este cunoscut dinainte. Pe parcursul traseului, concurenții îndeplinesc misiuni, trec prin puncte de control și acumulează puncte pentru viteză, economisirea bugetului și numărul de țări străbătute.
Finala cursei va avea loc astăzi, lângă Arcul de Triumf din centrul Chișinăului.
Organizatorii subliniază că Chișinău or Never combină aventura, spiritul competitiv și descoperirile culturale, iar formatul competiției face ca participarea să fie „intensă și imprevizibilă”.
Președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, a anunțat pe 25 octombrie că formațiunea sa a cerut în instanță constatarea „vacanței” funcției de bașcan al Găgăuziei, cu scopul de a declanșa alegeri repetate. Politicianul consideră că autonomia se află într-o situație de „blocaj administrativ și politic”, după ce guvernatoarea regiunii, Evghenia Guțul, a fost condamnată. Galbur a declarat că PNM intenționează să înainteze un candidat la viitoare cursă electorală pentru funcția de bașcan și că are drept scop „scoaterea Găgăuziei de sub influența grupărilor criminale dirijate și finanțate de Federația Rusă”.
„Partidul Național Moldovenesc a solicitat în instanță constatarea vacanței funcției de bașcan al autonomiei găgăuze, în vederea respectării legii și declanșării alegerilor repetate. Această acțiune are drept scop restabilirea legalității și funcționalității instituțiilor din Găgăuzia, unde absența conducătorului ales a generat o situație de blocaj administrativ și politic. PNM consideră că doar prin aplicarea strictă a normelor legale se poate garanta dreptul cetățenilor regiunii de a fi reprezentați legitim și de a avea o conducere responsabilă”, a scris Dragoș Galbur pe Facebook.
Politicianul a menționat că formațiunea sa intenționează să candideze la viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan. „Obiectivul PNM este scoaterea Găgăuziei de sub influența grupărilor criminale dirijate și finanțate de Federația Rusă și asigurarea unei conduceri locale loiale Republicii Moldova, democrației și parcursului european”, a subliniat el.
Amintim că, pe 5 august, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la 7 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”. Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore). Ea pledează nevinovată și susține că decizia instanței a fost motivată politic – acuzații respinse de guvernare.
Dosarul în care figurează Guțul se află acum pe rol la Curtea de Apel Centru. Dacă judecătorii instanței de apel vor confirma sentința, aceasta își va pierde funcția. Conform Statutului Găgăuziei, o infracțiune confirmată printr-o decizie definitivă a instanței constituie temei pentru demiterea bașcanului.
De asemenea, în luna noiembrie, în Găgăuzia ar trebui să fie aleasă noua componență a legislativului local. Totuși, până în prezent nu a fost stabilită data scrutinului, deși acest lucru trebuia făcut încă din septembrie. Autoritățile de la Comrat argumentează că situația are legătură cu lichidarea Comisiei Electorale a Găgăuziei și modificarea hărții instanțelor naționale (detalii – aici).
Pe 23 octombrie, directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, a avut o serie de discuții cu conducerea autonomiei, la Comrat. După discuții, Adunarea Populară a instituit un grup de lucru pentru asigurarea funcționalității regiunii.
În Parlamentul Republicii Moldova va fi instituită o nouă comisie parlamentară permanentă, care va fi responsabilă de domeniul integrării europene. Aceasta ar putea fi condusă de deputatul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) Marcel Spătari. Precizările au fost făcute de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul ediției din 24 octombrie a emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.
„Da, vom institui o nouă comisie (parlamentară – n. r.) – comisia pentru integrare europeană. Este adevărat: noi îl analizăm și îl considerăm foarte potrivit pe Marcel Spătari la șefia acestei comisii. (…) Ca profil, ca background, ca experiență, ca tact, e foarte potrivit”, a declarat Igor Grosu.
El a mai spus că planifică să convoace luni, 27 octombrie, liderii fracțiunilor parlamentare pentru a discuta despre numărul de vicepreședinți ai legislativului, componența Biroului permanent și comisiile parlamentare.
În prezent, legislativul are 11 comisii parlamentare.
Amintim că actualul Parlament, ales în urma alegerilor de luna trecută, și-a început mandatul pe 22 octombrie, când a avut loc ședința inaugurală. PAS, care are 55 de deputați, a anunțat despre formarea majorității parlamentare. Iar fracțiunile socialiștilor, comuniștilor, Blocului „Alternativa”, „Partidului Nostru”, Partidului „Democrația Acasă” și deputatul neafiliat Vasile Tarlev s-au declarat în opoziție.
Liderul PAS, Igor Grosu, a fost reales președinte al Parlamentului.
Prim-ministrul desemnat Alexandru Munteanu a demarat consultări publice cu mediul de afaceri cu privire la domeniul economic. Acesta a anunțat pe 25 octombrie, într-o postare pe Facebook, că a avut o discuție cu aproximativ 100 de reprezentanți ai sectorului.
„Am început consultările publice și am avut prima discuție cu circa 100 reprezentanți ai mediului de afaceri din Republica Moldova. Scopul acestor discuții este să înțelegem care sunt provocările și prioritățile în domeniul economic, pentru ca viitorul program de guvernare să fie construit pe soluții reale și în parteneriat cu sectorul privat”, a transmis Alexandru Munteanu.
El a precizat că, în cadrul consultărilor, s-a discutat despre accesul la fonduri europene și sprijinul pentru inovații, continuarea digitalizării serviciilor publice, piața de muncă și accesul la capital, adaptarea și modernizarea agriculturii și alte subiecte de actualitate.
„Mulțumesc participanților pentru deschidere și propuneri concrete. Aceste consultări vor continua, pentru ca planul de guvernare să reflecte așteptările întregii societăți”, a menționat premierul desemnat.
Amintim că președinta Maia Sandu l-a desemnat pe Alexandru Munteanu la funcția de prim-ministru pe 24 octombrie, după consultări cu fracțiunile parlamentare. Candidatura lui Munteanu, care este economist, profesor universitar și om de afaceri, a fost propusă de formațiunea de guvernământ PAS.
Alexandru Munteanu are acum la dispoziție 15 zile pentru a forma echipa guvernamentală și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii echipe guvernamentale. Anterior, el a declarat că în noua garnitură se vor regăsi și actuali miniștri, dar și nume noi.
Cei patru palestinieni, rude ale unor cetățeni moldoveni, care au fost evacuați din Fâșia Gaza, au ajuns în Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat din 25 octombrie.
Amintim că operațiunea de evacuare, efectuată de MAE și ambasadele Republicii Moldova la Tel Aviv și Ankare, cu sprijinul Iordaniei, Israelului și organizațiilor internaționale umanitare, a avut loc pe 24 octombrie.
„Ministerul Afacerilor Externe aduce sincere mulțumiri tuturor diplomaților implicați, reprezentanților Crucii Roșie, colegilor Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, partenerilor internaționali și autorităților care au contribuit la desfășurarea în siguranță a acestei misiuni umanitare complexe”, a transmis MAE.



Amintim că, în ultimii doi ani, Fâșia Gaza a fost teatrul unui conflict armat între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas, care controlează teritoriul. Războiul a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra statului evreiesc, care s-a soldat cu 1 200 de persoane ucise și altele 251 – luate ostatici.
La rândul lor, autoritățile din Gaza susțin că, pe parcursul războiului, circa 67 000 de oameni au fost omorâți, iar o mare parte din infrastructura enclavei a fost distrusă.
În octombrie 2025, Israel și Hamas au ajuns la un acord de încetare a focului, care a fost mediat de SUA, Qatar, Egipt și Turcia.