Andrei Mardari / NewsMaker

Ambuteiaje, îmbrânceli, „Tatăl nostru”, Șor și porumbei. Protestul „Mișcării pentru popor” în fotografii

Protestul anunțat de „Mișcarea pentru popor”, din care face parte Partidul ȘOR, PACE, dar și activiști civici precum Maia Laguta, a transformat centrul capitalei într-un focar de tensiuni. Ambuteiaje, slogane, strigăte și nervi întinși la maximum atât ai participanților indignați, cât și ai poliției, care nu i-au lăsat să ajungă în Piața Marii Adunări Naționale. În același timp, la intrarea în oraș au fost oprite mai multe autocare și microbuze care transportau persoane doritoare de a se alătura manifestației. Poliția susține că multe dintre mijloacele auto nu întruneau condițiile tehnice și reprezentau un pericol pentru pasageri. De cealaltă parte, organizatorii mitingului acuză poliția și implicit guvernarea că ar fi blocat intenționat accesul. 

Evenimentul organizat de „Mișcarea pentru popor” urma să înceapă la ora 12:30 lângă Primăria Chișinău. În ajun, edilul Ion Ceban le-a sugerat participanților să stabilească o altă locație. Organizatorii s-au întâlnit cu manifestanții din Chișinău – în majoritate persoane în etate, în fața Academiei de Științe din Chișinău.

Ecaterina Dubasova/NewsMaker
Екатерина Дубасова / NewsMaker

Acolo, organizatorii au înțeles că o mare parte dintre persoanele care urmau să ajungă la Chișinău din raioane au rămas blocate la periferia Chișinăului. Asta pentru că poliția a inițiat verificări și a ajuns la concluzia că o parte dintre mijloacele auto sunt periculoase, din cauza necorespunderii standardelor tehnice. Altora li s-a permis să treacă liber. În semn de solidaritate, ceilalți participanți au refuzat să se deplaseze, condiționând oamenii legii ca să fie lăsat întregul grup. Într-un final, s-a ajuns la ceartă, iar traseul Chișinău-Stăuceni a fost blocat. Ulterior, autocarele au ocupat o singură bandă.

Дарья Слободчикова / NewsMaker
Дарья Слободчикова / NewsMaker
Дарья Слободчикова / NewsMaker

La un moment dat, participanților le-a venit ideea să se deplaseze pe jos până la Chișinău, dar au renunțat într-un final.

Дарья Слободчикова / NewsMaker
Дарья Слободчикова / NewsMaker
Дарья Слободчикова / NewsMaker
Дарья Слободчикова / NewsMaker
Дарья Слободчикова / NewsMaker
Дарья Слободчикова / NewsMaker

Între timp, la Chișinău a început marșul spre Piața Marii Adunări Naționale.

Екатерина Дубасова / NewsMaker
Екатерина Дубасова / NewsMaker
Екатерина Дубасова / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker

Manifestanții și-au dorit să ajungă la Guvern, însă accesul în Piața Marii Adunări Naționale le-a fost interzis de către polițiști. Anterior, în jurul orei 8:00, IGP a anunțat restricții de circulație și de întruniri din cauza venirii președintei Greciei într-o vizită oficială. La un moment dat, câțiva participanți la miting au încercat să forțeze cordonul de poliție și s-au produs îmbrânceli.

Екатерина Дубасова / NewsMaker
Екатерина Дубасова / NewsMaker
Екатерина Дубасова / NewsMaker
Екатерина Дубасова / NewsMaker

Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker

Ulterior, în fața manifestanților au ținut discursuri deputata Partidului „ȘOR” Marină Tauber, președintele raionului Orhei Dinu Țurcanu și reprezentanta PACE Tatiana Bordeianu.

Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker

Dinu Țurcanu a spus la microfon rugăciunea „Tatăl nostru”, apoi a scandat „cu capul de asfalt” (cu referire la prim-ministrul Dorin Recean), iar la final a aruncat în aer un porumbel, drept „simbol al păcii”.

Andrei Mardari / NewsMaker

Manifestanții au scandat pe toată durata acțiunii lozinci antiguvernamentale și „Jos Maia Sandu!”. „Achitați factura!”, „Jos dictatura”, „Să-l dăm cu capul de asfalt pe Dorin Recean!”. Manifestația s-a încheiat cu o rezoluție în care au atenționat cetățenii moldoveni, dar și comunitatea internațională asupra „situației dezastruoase” în care se află Republica Moldova.

Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker
Andrei Mardari / NewsMaker

Totodată, s-a accentuat faptul că „Mișcarea Pentru Popor” a adunat jumătate de milion de semnături, în sprijinul inițiativei de a obliga Guvernul să plătească facturile cetățenilor, pentru lunile de iarnă. Prin urmare, mulțimea a insistat asupra achitării facturilor din bugetul pentru apărare al Republicii Moldova, care a fost majorat. Oamenii susțin că Moldova este o țară neutră și nu are nevoie de înarmare. Mai mult, participanții la miting au cerut demisia prim-ministrului Dorin Recean, care, potrivit lor, a ajuns în această funcție cu scopul de a declanșa război pe teritoriul Republicii Moldova.

Andrei Mardari / NewsMaker

La final, pe muzică, câțiva manifestanți au călcat în picioare o pancartă cu chipul președintei Maia Sandu.

Potrivit Partidului „ȘOR”, la miting au participat peste 10 mii de oameni, iar alți 40 de mii au fost blocați de poliție să ajungă la Chișinău. Poliția nu a prezentat deocamdată propriile date.

PAS a calificat manifestația de astăzi drept tentativă de destabiliza situația în țară.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: