Fundația Moldcell extinde parteneriatul strategic cu Centrul Industriilor Creative și devine Ambasador Artcor

Fundația Moldcell oferă 50.000 de dolari (900 000 lei) pentru realizarea strategiei creative Artcor pe parcursul întregului an și extinde parteneriatul cu Asociația Companiilor de Creație COR și Centrul Artcor. Despre aceasta, s-a anunțat în cadrul Festivalului Industriilor Creative din 2-4 iunie, 2021. Din 2020, Fundația Moldcell colaborează intens cu Artcor, iar Memorandumul semnat cu Asociația COR intensifică și mai mult acest parteneriat. Totodată, în cadrul festivalului, Fundația Moldcell a fost desemnată cu titlul de: „Ambasador Artcor” pentru promovarea și susținerea industriilor creative din Moldova.

Festivalul Industriilor Creative este evenimentul care adună sub aceeași umbrelă inițiativele locale creative. Evenimentul a fost inaugurat de Excelența Sa, Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Steven Fisher și Președintele Fundației Moldcell, Nirvana Chaudhary care au participat la discuții cu rezidenții Centrului Artcor și membrii Asociației COR.

Fundația Moldcell a devenit anul acesta membru al Consiliului de Administrație al Asociației Companiilor Creative din Moldova – COR. Prin adăugarea contribuției financiare la dezvoltarea Artcor, Fundația Moldcell devine co-finanțator și partener strategic al Artcor alături de USAID, Suedia și Marea Britanie care împreună cu Asociația COR au lansat Artcor în 2019.

Nirvana Chaudhary, Președintele Fundației Moldcell:

„Din momentul lansării, Fundația Moldcell a sprijinit Artcor, pentru că avem încredere în potențialul creativ al tinerilor din Republica Moldova. Educația este coloana vertebrală a oricărei economii și acesta este motivul pentru care educația este una dintre direcțiile strategice ale Fundației Moldcell. Anul trecut, Fundația Moldcell și Artcor au organizat cursuri educaționale online oferite tinerilor în timpul autoizolării. Suntem convinși că dacă reușim să combinăm domeniile creative și digitale în Moldova, acest lucru va prezenta un imens avantaj competitiv pentru țară, precum și va oferi locuri de muncă pentru mulți tineri talentați, va contribui la creșterea exporturilor de servicii creative/digitale.”

Steven Fisher, Ambasadorul Marii Britanii în Republica Moldova:

„Artcor este un loc cu adevărat vibrant, optimist și plin de energie, atât prin prisma spațiului fizic cât și a oamenilor. Am cunoscut diferiți profesioniști din domeniul creativ, unele companii mici, la etapa de ascendență, altele deja bine stabilite și absolut toți sunt extrem de recunoscători pentru platforma de lansare oferită de Artcor. Aici totul este despre valorificarea creativității atât în beneficiul economiei atât din perspectiva companiei cât și a societății. Frumusețea unui proiect ca Artcor constă în faptul că oferă sectorului privat siguranța că există un fundament solid pentru dezvoltarea industriilor creative din țară.”

În cadrul festivalului, vor fi prezentate rezultatele absolvenților cursurilor Școlii Artcor susținute de Fundația Moldcell, dar și o conferință despre antreprenoriatul creativ, fiind organizat un Startup Battle. Festivalul va găzdui și un hackathon de virtual production în colaborare cu viitorul centru de producții media MEDIACOR și Universitatea de Stat din Moldova.

De 3 ani, Centrul Artcor adună profesioniștii din industriile creative pentru a prezenta produse, servicii și a discuta potențialul creativ local și de export. Astfel, pe parcursul a trei zile, comunitățile profesioniștilor creativi vor participa la paneluri de discuții, workshopuri, expoziții de artă și performance-uri pe următoarele domenii: design, urbanistică, film, muzică, festivaluri, dezvoltare prin jocuri și publicitate.

Inspirați de activitatea și rezultatele Fundației Chaudhary și susținuți de acționarii Moldcell – CG Corp Global, Fundația Moldcell susține și implementează proiecte sociale, educaționale, de afaceri, inovaționale, de cercetare, în beneficiul cetățenilor și pentru dezvoltarea țării, ghidați de Pilonii de Responsabilitate Digitală: Educație, Susținere și Investiții în Afaceri Sociale, Societate și Implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De Ziua mondială fără tutun, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că, în ultima perioadă, în Republica Moldova crește numărul copiilor de la 13 ani în sus care utilizează produse din tutun, deși în multe țări acest număr a stagnat. Ministra a mai spus că aproximativ șase milioane de persoane mor în fiecare an din cauza unor afecțiuni legate de fumat sau mestecatul tutunului. „Și circa 5000 de decese sunt cauzate anual în urma consumului de tutun și expunerii la fumul de tutun în Republica Moldova”, a adăugat Nemerenco.

Nemerenco a declarat că „în ultimul timp, în Republica Moldova crește numărul copiilor de la 13 ani în sus care utilizează produse de tutun, deși în multe țări acest număr a stagnat”.

„Totodată crește poluarea planetei, inclusiv cu mucurile de țigări, anual 4,5 trilioane de mucuri fiind aruncate prin diverse locuri. O țigară aruncată în mediu necesită circa 10 ani pentru a se descompune. Filtrele din țigări rămân în mediu sub formă de microplastice, și provoacă daune semnificative oceanelor, mărilor, fluviilor, lacurilor, eliberând în ecosisteme nicotină, metale grele și alte substanțe chimice pe care le-au absorbit. Mai adăugați aici și dispozitivele electronice, brichetele, încărcătoarele, ca să înțelegem în ce prefacem noi, oamenii, casa noastră, planeta”, a mai spus ministra.

Ministra a adăugat că „producția de tutun emite peste 84 de milioane de tone de CO2 anual – echivalentul emisiei a 280.000 de rachete lansate în spațiul cosmic sau utilizării a 17 milioane de mașini pe benzină”.

„Persoanele care muncesc la plantarea, cultivarea și recoltarea tutunului sunt afectați și ei, absorbind pe zi cantitatea de nicotină care se conține în 50 de țigări! Și ca rezultat, pot dezvolta tumori și un șir mare de alte maladii. Pentru a cultiva tutunul, sute de mii de hectare de teren sunt defrișate anual, iar pesticidele și îngrășămintele cu care sunt tratate plantațiile, tot în farfuria noastră ajung. (…) Consumul de tutun costă economia mondială cu mult peste 1 trilion de dolari în fiecare an – va rog intrați în esența acestui șir lung de cifre. Peste 1 000 000 000 000 dolari. Deci nu miliarde, nu sute de miliarde, ci peste un trilion de dolari”, a comunicat Nemerenco.

Ministra a mai spus că circa șase milioane de persoane mor în fiecare an din cauza unei afecțiuni legate de fumat sau de mestecatul tutunului. „Și circa 5000 de decese sunt cauzate anual în urma consumului de tutun și expunerii la fumul de tutun în Republica Moldova. Este echivalentul a peste 20 avioane cu pasageri. Va dați seama ce s-ar întâmpla dacă 20 avioane pline cu pasageri moldoveni s-ar prăbuși pe parcursului unui an de-asupra noastră? Nici nu ne putem imagina așa ceva și nici ce s-ar întâmpla în societate. Dacă sunt omorâți lent de tutun, de ce oare nu are același efect?”, a adăugat ministra.

***

Amintim că pe 29 mai, Parlamentul a votat reguli mai stricte pentru limitarea fumatului în Republica Moldova. Acestea includ extinderea zonelor fără fumat, majorarea amenzilor și etichetarea clară a produselor din tutun. Legea va intra în vigoare după 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Președintele României, Nicușor Dan, și-a prezentat agenda viitoarelor vizite externe. „Probabil, Chișinău în luna iunie”, a comunicat el.

Pe 30 mai, în contextul discuției telefonice cu Donald Trump, Nicușor Dan a fost întrebat dacă planifică să meargă la Washington. Răspunzând jurnaliștilor, el a precizat când ar putea efectua o vizită la Chișinău.

„Deocamdată nu, deocamdată mergem la Vilnius – luni. După cum știți, e summitul B9, după care o să fie summitul NATO (nota red. 24-25 iunie). O să fie și Consiliul European. Probabil, Chișinău în luna iunie și cred că e suficient”, a răspuns Nicușor Dan, potrivit Euronews Romania.

El a mai spus că l-a invitat pe Donald Trump în România, „dar, bineînțeles, programul său este extrem, extrem de încărcat”. Întrebat ce s-a ales până la urmă – să vină Trump în România sau să meargă el la Washington –, Nicușor Dan a răspuns: „Evident că președintele Statelor Unite e mult mai ocupat decât sunt eu”.

***

În seara zilei de 18 mai, Nicușor Dan a declarat că Republica Moldova este una dintre primele destinații pe care le ia în calcul în cazul în care va deveni președinte al României. „Bruxelles, Chișinău, Washington, vedem în funcție de urgențe”, a comunicat Nicușor Dan.

Pe 22 mai, el a precizat că și-ar dori ca prima sa vizită externă în calitate de șef de stat să aibă loc în Republica Moldova. „Republica Moldova, Bruxelles sau Washington, în funcție de necesități. Mi-aș dori foarte mult Republica Moldova, pentru că este simbolic, dar dacă apar urgențe, una sau alta dintre alternative”, a menționat Nicușor Dan.

Nicușor Dan a fost ales președinte al României în urma turului al doilea de scrutin din 18 mai, la care au participat peste 11,6 milioane de alegători. A obținut 53,60% din voturile exprimate, în timp ce contracandidatul său, George Simion, a acumulat 46,40% din sufragii. În Republica Moldova, peste 158.000 de cetățeni români s-au prezentat la urne – un număr record. Majoritatea alegătorilor – 138.320 de persoane – l-au susținut pe Nicușor Dan. Pe 22 mai, Curtea Constituțională a României a validat alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, iar pe 26 mai, acesta a depus jurământul de învestire.

Asociația obștească „Arena Civica”, care anterior i-a adus în Republica Moldova pe unii dintre cei mai cunoscuți jurnaliști militari din Ucraina, a realizat un documentar bazat pe mărturiile acestora. Filmul „Adevărul sub foc” povestește despre munca jurnaliștilor de război și scoate în evidență riscurile, pierderile și provocările cu care se confruntă cei care relatează realitatea din prima linie. Protagoniștii principali ai filmului sunt Roman Pahulici, Evghenii Maloletka și Andrei Țaplienko.

Filmul a fost realizat de „Arena Civica”, o asociație obștească din Republica Moldova. Potrivit asociației, „Adevărul sub foc” este un documentar despre curajul jurnaliștilor de război.

Protagoniștii principali ai filmului sunt: corespondentul proiectului „Donbas.Realii” al postului Radio Europa Liberă din Ucraina, Roman Pahulici; fotograful principal al agenției Associated Press, laureat al premiilor Pulitzer, World Press Photo of the Year și Oscar, Evghenii Maloletka; precum și jurnalistul ucrainean de război, laureat al premiului „Legenda Națională a Ucrainei”, Andrei Țaplienko.

„Pe linia frontului nu se află doar soldații, ci și jurnaliștii. În fiecare zi, riscându-și viața, corespondenții de război ucraineni și străini documentează ororile agresiunii ruse, demontând minciunile Kremlinului și oferind o voce celor care suferă din cauza războiului. Documentarul „Adevărul sub foc”, realizat de asociația civică Arena Civica, povestește despre munca jurnaliștilor de război care reflectă conflictul din Ucraina. Pe baza mărturiilor unor corespondenți cunoscuți — Andrei Țaplienko, Evghenii Maloletka și Roman Pahulici — filmul arată ce riscuri, pierderi și provocări înfruntă cei care redau realitatea războiului și luptă cu dezinformarea, chiar din linia întâi”, a comunicat realizatorul filmului.

„Până în 2014, când lucram în diverse zone de conflict: Afganistan, Macedonia, Irak, Coasta de Fildeș, Nepal și Columbia, eram convins că dreptul umanitar privind protecția jurnaliștilor funcționează, într-o măsură mai mare sau mai mică. Când mergeam în alte țări, aveam tricouri cu logo-ul și inscripția în engleză: ‘Don’t shoot, I’m a journalist’ (Nu trage, sunt jurnalist). Și chiar funcționa. Și în Afganistan, chiar   și în mediul talibanilor. Dar din 2014, în Crimeea și ulterior, protecția a încetat să mai funcționeze. În Ucraina, dreptul umanitar în ceea ce privește jurnaliștii este respectat doar de partea ucraineană”, a menționat Andrei Țaplienko, jurnalist al canalului „1+1” din Ucraina.

„Am înțeles mai târziu că ochirea jurnaliștilor este un gen de politică. Rușii, fie că erau ”omuleții verzi”, fie că erau separatiști, îi poți numi cum vrei, trăgeau în jurnaliști și justificau astfel: «Considerăm că este un război informațional, iar jurnaliștii sunt soldații acestui război informațional, deci, prin urmare, trebuie să-și asume și toate riscurile”, a mai spus Țaplienko.

Jurnalistul Radio Europa Liberă din Ucraina, Roman Pahulici, a fost ținta unui atac în timpul unor filmări în regiunea Donețk. Incidentul a avut loc în toamna anului 2024, când acesta se afla alături de colegul său, Pavel Holodov. „Aveam o filmare relativ sigură. Urma să filmăm operatorii FPV (First Person View) care foloseau termită. Este un amestec incendiar, probabil ați văzut, care cade peste păduri sau echipamente și ia foc instantaneu. Dar lucrurile nu au mers conform planului. La vreo 3–5 metri de noi a explodat un obuz rusesc. Am suferit o comoție și o traumă acustică, iar doi militari care erau aproape de noi au fost răniți ușor”, a comunicat Roman Pahulici.

Evghenii Maloletka a fost unul dintre puținii jurnaliști care au rămas în orașul asediat Mariupol, timp de 20 de zile. Materialele filmate atunci au fost incluse ulterior într-un documentar care a câștigat premiul Oscar. Dar acel film, își amintește fotoreporterul, putea să nu existe. „Am reușit să părăsim orașul pe 15 martie. Un polițist pe nume Vladimir, pe care l-am cunoscut lângă maternitate, ne-a propus să ne ia cu el. Ne-a scos pe toți trei, trecând de 15 puncte de control rusești. Au fost multe momente în care viața noastră a fost pe muchie de cuțit. Am avut, însă, norocul să scăpăm vii. Dar nu toți au reușit. În Mariupol mai lucra un jurnalist lituanian care nu a reușit să iasă. A fost împușcat la un punct rusesc de control. Cred că aceeași soartă o puteam avea și noi”, a povestit Evghenii Maloletka.

***

Menționăm că, la sfârșitul anului 2024, asociația obștească „Arena Civica” a lansat proiectul media „Reportaje de pe linia frontului”. Scopul proiectului a fost de a evidenția latura umană a războiului, prin poveștile celor care trăiesc și lucrează în epicentrul conflictelor. Protagoniști ai proiectului au fost jurnaliști militari din Ucraina – Roman Pahulici, Andrei Țaplienko și Evghenii Maloletka -, care s-au întâlnit cu publicul din trei orașe ale Republicii Moldova: Chișinău, Bălți și Cahul.

Proiectul s-a desfășurat în perioada octombrie 2024 – februarie 2025. NewsMaker a fost partener media al proiectului „Reportaje de pe linia frontului”, realizat de Arena Civica, și a realizat interviuri cu Evghenii Maloletka și Andrei Țaplienko.

În seara zilei de 30 mai, poliția a intervenit la Complexul Memorial „Eternitate” și într-un centru comercial de pe strada Dokuceaev, după ce a fost sesizată prin 112 cu privire la prezența unor obiecte explozive. Verificările au infirmat amenințarea, obiecte explozive nu au fost depistate. În continuare, autoritățile analizează mai multe ipoteze, una dintre ele fiind înscenarea și comunicarea intenționată a acestor cazuri pentru a perturba activitatea poliției și a crea panică în rândul cetățenilor.

În jurul orei 22:30, în seara zilei de 30 mai, Inspectoratul General al Poliției a anunțat că a fost sesizat, prin intermediul serviciului de urgență 112, despre plasarea concomitentă a unor obiecte explozive la Complexul Memorial „Eternitate” și într-un centru comercial de pe strada Dokuceaev.

În contextul alertei cu bombă de la Complexul Memorial „Eternitate”, Primăria Chișinău a menționat că oamenii legii au fost sesizați „după ce un bărbat ar fi amplasat sub un scaun o cutie cu material suspect”.

„Angajații Secției tehnico-explozivă a poliției au intervenit imediat. Ambele locații au fost verificate, conform protocoalelor, nefiind identificate obiecte explozive sau care prezintă risc pentru cetățeni”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului General al Poliției.

Instituția a adăugat că se examinează mai multe versiuni în baza materialelor acumulate. „Una dintre ele fiind înscenarea și comunicarea intenționată a acestor cazuri pentru a debusola și a perturba activitatea organelor de drept, dar și a crea panică în rândul cetățenilor. Colegii noștri documentează ambele cazuri, iar persoanele vinovate urmează să fie identificate și pedepsite conform legii”, au adăugat reprezentanții Inspectoratului.

Primăria Municipiului Chișinău
NewsMaker

Potrivit legislației, persoanele care efectuează apeluri false riscă o amendă cuprinsă între 27.500 și 42.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității între 180 și 240 de ore sau până la doi ani de închisoare.

Agricultură

Producătorii agricoli cer declararea stării de urgență în agricultură din cauza înghețurilor târzii de primăvară și a grindinei, care au distrus până la 100% din recolta de fructe.

Potrivit estimărilor asociației Moldova Fruct, pentru refacerea livezilor afectate sunt necesare investiții de circa 835 de milioane de lei, ceea ce pune în pericol viabilitatea producătorilor și exportul. Într-o scrisoare adresată premierului și ministrului Agriculturii, agricultorii solicită evaluarea pagubelor, crearea unui fond de compensații și simplificarea procedurilor fiscale.

Guvernul a răspuns că va acorda ajutor fermierilor doar după evaluarea pagubelor cauzate de înghețurile de primăvară.


Demisia judecătorilor

Alți zece judecători și-au depus cererile de demisie. Acestea vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii. În luna mai, alți 20 de judecători ai Curții de Apel Chișinău au părăsit sistemul judecătoresc. Iar de la începutul Vetting-ului, aproximativ 140 dintre cei 450–500 de judecători au plecat din sistem, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu, exprimându-și speranța că cei plecați vor fi înlocuiți de «forțe noi, tinere».

Între timp, deputatul PAS Vasile Grădinaru, care a fost recent copleșit de emoții în cadrul unei ședințe a Parlamentului, a povestit că visează să devină judecător și speră în continuare să-și schimbe cariera.


Ceban vs PAS

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a acuzat PAS că își «maschează campania electorală» sub sloganul Moldova poate, folosind un program guvernamental finanțat cu 5 milioane de lei din buget.

«Guvernarea a atârnat deja bannere cu slogane și promisiuni în toată țara, în timp ce licitația pentru implementarea programului nici nu s-a încheiat», a scris Ceban. El a declarat că ziarele electorale au fost distribuite înainte de finalizarea licitației și că în acestea sunt prezentate proiecte realizate de primăria Chișinău, cu care guvernarea se laudă.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a numit acuzațiile lui Ceban «un circ», subliniind că «Moldova poate, dar primarul — nu».


De la Biroul de Reintegrare — în Turcia și SUA

Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, va deveni ambasador al Moldovei în Turcia. Candidatura sa a fost aprobată de comisia parlamentară de profil. El a numit această numire o «revenire» în Ministerul de Externe și a menționat că, în cei trei ani și jumătate în actuala funcție, a reușit «să mențină stabilitatea» și «să evite provocările». Cine va prelua funcția sa în Guvern nu se știe deocamdată.

Actualul ambasador în Turcia și fost vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, va deveni ambasadorul Moldovei în SUA. Și candidatura acestuia a fost aprobată de aceeași comisie parlamentară.


Guțul: înghețarea activelor

Autoritățile au înghețat activele bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, și ale altor patru persoane asociate cu Ilan Șor. Măsura a fost luată în baza sancțiunilor internaționale. Decizia privind înghețarea poate fi contestată în termen de 30 de zile.

Procesul de judecată în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, se apropie de final. Probele au fost prezentate, inculpații au fost audiați, iar verdictul urmează să fie pronunțat în curând.

Din acest motiv, NM a decis să adune toate informațiile despre acest caz și să le prezinte într-un nou episod din NM_explains it all — «Guțul a fost la Moscova „la plimbare“? Pentru ce este de fapt judecată bașcana Găgăuziei?»


Imobiliare: prețurile

Prețurile la locuințele din Chișinău continuă să crească, și tot mai accelerat: doar în primul trimestru al acestui an, ele au crescut cu 18%. NM a analizat cauzele acestei evoluții și dacă există premise pentru o scumpire în continuare a apartamentelor.


Ziua orașului la Bălți: pe banii cui?

Pentru organizarea a două concerte dedicate Zilei orașului Bălți s-au cheltuit aproximativ 840 de mii de lei, dintre care în jur de 200 de mii au fost alocați de către primărie, iar restul — de sponsori. Potrivit primarului Alexandr Petkov, chiria scenei și onorariile artiștilor au fost achitate de fostul primar și lider al «Partidului Nostru», Renato Usatîi.

La concerte, pe lângă interpreții moldoveni, au participat formația Boney M și Valerii Meladze.


Test în loc de BAC

Începând cu 2026, absolvenții liceelor cu predare în limba rusă vor putea înlocui examenul de bacalaureat la limba română cu un test standardizat de tip TOEFL, Cambridge sau IELTS și vor primi nota «10» din oficiu.

Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, în Republica Moldova va fi introdusă o nouă metodologie de evaluare a cunoștințelor de limba română, conform sistemului european comun de referință.


Permise de conducere: cine va rămâne fără ele?

Agenția Servicii Publice a anulat sute de permise de conducere după ce a verificat înregistrările video ale examenelor practice și a descoperit cazuri în care examinatorii au ignorat greșelile și au dat calificativul «admis» în ciuda unor abateri grave. Șoferii în cauză au fost chemați pentru explicații.


Podcast științific NM

De ce unele familii renunță la mașini, cum arată câinele ideal pentru britanici, cum influențează odihna ascensiunea în carieră și pot oare condimentele să ne ajute să mâncăm mai puțin. Despre aceste și alte subiecte din știință și tehnologie — în noul episod al podcastului NewsMaker «Cum ți se pare asta?».

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: