Impact Days Moldova. În Chișinău s-a desfășurat primul Business Summit al Economiei Sociale

În Chișinău s-a desfășurat prima ediție a conferinței Impact Days Moldova, dedicată businessului social, economiei verzi și impact businessului. NM vă povestește ce s-a discutat în Moldova despre businessul social și economia verde, cine planifică să creeze două mii de locuri de muncă și să investească 40 de milioane de Euro.

În ce a constat Impact Days Moldova

Prima ediție a conferinței Impact Days Moldova, dedicată businessului social, impact businessului, economiei verzi și antreprenoriatului local s-a desfășurat în data de 19 mai la Centrul Tekwill din Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Eco Visio, Fundația Est-Europeană și ADV România.


Organizatorii și-au propus să reunească în cadrul evenimentului investitori, antreprenori, factori de decizie, filantropi și alți reprezentanți ai sectorului de investiții. La conferință au participat câteva sute de oameni.

În deschiderea conferinței, directorul executiv al EcoVisio, Vladimir Ternavschi, a menționat că organizația are printre sarcini nu doar protecția mediului înconjurător, dar și antreprenoriatul social. «Ne străduim să găsim nu doar motivație financiară, dar și pentru suflet. Să găsim acele zone sociale în care am putea soluționa problemele», a spus Ternavschi.

Reprezentanții EcoVisio au precizat pentru NM că acum în Moldova ar putea fi solicitat un business social în domeniul educației, turismului, protecției mediului înconjurător și în domeniul culturii.

Președintele ADV România, Angela Achiței, a precizat în cadrul conferinței că participanții la prima ediție Impact Days Moldova «scriu istorie» și «schimbă teoria economică». «Totul se măsoară în cifre: veniturile, profitul, PIB-ul. Dar nimeni nu pune accent pe creșterea calității vieții oamenilor.[…] Economia socială începe să scrie istoria sa. În UE a fost aprobat un plan de dezvoltare a economiei sociale: sunt create multe instrumente, date», a menționat Achiței.


Business social, impact business și business pe principii ESG

La prima ediție, participanților la conferință le-a fost explicată folosind drept exemplu afacerile a trei businessmeni, care este diferența dintre businessul social, impact businessul și businessul pe principii ESG (environment, social, governance).

Exemple de impact business (impact — influență asupra unei persoane) au fost oferite de fondatorul companiei Simpals, Dmitri Voloșin. El a vorbit despre câteva proiecte de impact derulate de compania sa, care au drept scop să aducă profit. Când a început pandemia de COVID-19, Simpals a lansat proiectul studii.md. «Agende virtuale în care părinții și elevii puteau vedea temele pentru acasă și notele », a precizat Voloșin. Potrivit lui, acest proiect deocamdată nu aduce venit.

Un alt proiect este platforma pentru achiziții de stat Achizitii.md,
Care, potrivit lui Voloșin, este deja profitabil. «Acest proiect se mișcă înainte. A fost eradicată foarte multă corupție», susține Voloșin.

Cel de-al treilea proiect al său este platforma sporter.md, care organizează curse sportive.

Oleg Uzun, specialist al Departamentului Management de Mediu al ProCredit Bank a povestit în cadrul evenimentului ce înseamnă business pe principii ESG. Potrivit acestuia, într-un anumit moment managementul băncii a decis să găsească soluții pentru a dezvolta afacerea «altfel»: să trateze mai bine proprii angajați, clienți și mediul înconjurător.

Uzun a explicat detaliat sistemul legat de protecția mediului înconjurător. Banca, de exemplu, a redus maximal volumul hârtiei folosite, a început să utilizeze mai des semnătura digitală. În cinci ani a redus consumul anual de hârtie de la două tone la o tonă. Mai mult, banca a redus consumul de benzină de la 13 mii de litri la șase mii după ce a optat pentru mașini hibrid și electrice. Instituția a mai reușit să facă o economie anuală de 300 de mii de KWh.


Uzun a mai povestit că banca aplică un program de îmbunătățire a relațiilor cu angajații. Aceștia se dresează între ei la per tu și nu cu dvs. Pentru angajați sunt organizate diferite training-uri.
Banca își ajută clienții să obțină finanțare pentru proiectele din domeniul economiei «verzi».

Despre afaceri sociale a povestit fondatoarea companiei Edujoc, Victoria Novac-Hîncu. Ea și-a început afacerea în cadrul unui atelier pentru jucării, după care a inițiat propria linie de producere a jucăriilor educaționale.

Când a început producerea, s-a confruntat cu trei probleme: sistemul de învățământ depășit de timp, lipsa materialelor didactice și consumul excesiv de către copii a smartphonelor.

Atunci, Edujoc și-a propus două obiective sociale: să reducă dependența copiilor de telefon și să dezvolte gândirea critică a copiilor prin organizarea unor cursuri gratuite pentru cei mici.

În cadrul conferinței, pe lângă povestirile businessmenilor despre afacerile sociale, au fost expuse spre vânzare produsele companiilor sociale, prezentate în cadrul Impact Days Moldova.

Fondatoarea companiei Magic Wood, Lia Daniliuc, a menționat că a început să producă jucării de lemn după ce a născut un copil: mai întâi pentru el, iar ulterior spre vânzare. Lia Daniliuc este arhitect și pictor, iar soțului ei îi place să lucreze lemnul. «Utilizăm doar lemnul, iar pe toate jucăriile noastre se poate picta», a menționat pentru NM Lia Daniliuc.

Alături de ea, și-a expus lucrările «Atelierul social» din Tiraspol. Genți, accesorii și alte lucruri necesare sunt cusute de către femeile care au ajuns în dificultate și care provin din familii defavorizate. Pentru o parte din produsele sale, compania folosește materie primă reciclată.


Primul fond de investiții pentru businessul social

În încheierea Impact Days Moldova, celor prezenți la conferință le-a fost prezentat fondul de investiții Impact Fund Moldova. Banii Fondului vor fi investiți în afaceri sociale și de impact prin investiții directe în capital propriu, credite și consultanță.

În timpul prezentării fondului, au fost menționate patru direcții de perspectivă pentru dezvoltarea businessului: agricultura ecologică, IT, vinificația și energia alternativă.

Reprezentantul fondului, Artur Munteanu, a anunțat că fondul va avea un capital de 40 de milioane de Euro, bani ce vor fi investiți în dezvoltarea a 10-12 întreprinderi mici și mijlocii, axate pe crearea locurilor de muncă, export, dezvoltarea energiei alternative, dar și în întreprinderile conduse de femei.

Investițiile în capital propriu vor varia de la câteva mii de euro până la câteva milioane. De asemenea, întreprinderile sociale vor putea contracta credite cu dobândă redusă sau fără dobândă. Acesta va fi primul fond din Moldova care va funcționa în baza experienței internaționale a fondurilor de impact și va crea o finanțare de alternativă pentru businessul social și cel verde.

Deși fondul planifică să facă investiții în Moldova, managerii acestuia nu exclud finanțarea proiectelor din regiune, de exemplu, a afacerilor din România sau Polonia. Potrivit prognozelor, datorită banilor oferiți de Impact Fund Moldova vor fi create 2 mii de locuri de muncă.

* Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Asociația Businessului European și centrul Contact; este organizat în cadrul proiectului Collaborate for Impact, finanțat de Uniunea Europeană și realizat de EVPA și cinci parteneri din țările Parteneriatului Estic; co-finanțat de IM Swedish Development Partner, Fondul European pentru Sud-Estul Europei, PNUD Moldova și organizat inclusiv cu sprijinul proiectului Future Technologies Project, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Articol de parteneriat

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Raport StratCom: sprijinul pentru aderarea la UE crește, dar rămâne la 8% în Găgăuzia și Taraclia

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a crescut în ultimii doi ani și a ajuns la 57%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în nordul țării, arată Indexul Rezilienței Informaționale Naționale, publicat pe 4 noiembrie de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom).

La nivel național, sprijinul pentru aderare a crescut cu cinci puncte procentuale față de 2024, când era de 52%. Media națională „ascunde”, însă, diferențe „importante” între regiuni, precizează StratCom. În regiunea Centru, 73% dintre locuitori susțin aderarea, iar în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia sprijinul este de 8%. În nordul țării, ponderea celor care susțin aderarea a urcat de la 37% în 2025 la 53% în 2026.

„Atitudinile față de integrarea europeană sunt strâns legate de încrederea în instituții și de sursele de informare. Cetățenii care au încredere în mass media din Federația Rusă manifestă, în general, un sprijin mai redus față de aderarea la UE”, susține StratCom.

Totodată, 62% dintre respondenți consideră că beneficiile aderării la UE justifică dificultățile reformelor de preaderare, față de 50% în 2024.

Raportul publicat pe 4 noiembrie urmărește cum a evoluat reziliența societății în fața manipulării informaționale și a ingerințelor străine. Indexul analizează percepțiile și atitudinile cetățenilor în cinci domenii – integrare europeană, coeziune socială, reziliență economică, apărare și securitate națională. Pentru a compara rezultatele, datele au fost colectate în lunile aprilie și mai ale fiecărui an din perioada 2024–2026.

***

Amintim, Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, statutul de țări candidate la UE în iunie 2022. Ambele țări au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. În 2026, atât Moldova, cât și Ucraina, au deschis patru dintre cele șase clustere de negociere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Val de frig, așteptat în Republica Moldova: temperaturile vor coborî până la -5°C

În Republica Moldova, în nopțile de 8 și 9 noiembrie, temperaturile vor scădea până la -5°C. Informația a fost comunicată pentru NewsMaker de reprezentanta Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu, Iia Verșinina.

Potrivit reprezentantei instituției, începând cu 5 noiembrie și până pe 9 noiembrie, nu vor fi precipitații sau vor fi nesemnificative. Doar pe 10 și 11 noiembrie, pe alocuri, se vor înregistra ploi slabe.

Pe 5 noiembrie, ziua, temperaturile vor fi cuprinse între +5 și +10 grade. Pe 7 noiembrie, acestea vor fi între +3 și +8 grade. Până pe 8 noiembrie, temperaturile nocturne vor fi în jurul valorii de zero grade. În nopțile de 8 și 9 noiembrie, acestea vor oscila între -5 și 0 grade Celsius. Ulterior, a adăugat reprezentanta Autorității de Meteorologie, temperaturile vor crește ușor. Până pe 10 și 11 noiembrie, temperatura diurne vor ajunge până la +6 și, respectiv, +11 grade.

Întrebată dacă răcirea este cauzată de pătrunderea unei mase de aer polar, reprezentanta Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu a spus că este o situație standard pentru această perioadă a anului. „Este un val de frig, da”, a adăugat ea.

(VIDEO) Krasnoselski, decorat de Putin cu Ordinul de Onoare. Pentru ce „merite”

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a primit pe 4 noiembrie Ordinul de Onoare din partea președintelui rus Vladimir Putin. La ceremonie, Putin a spus că distincția i-a fost acordată pentru „consolidarea legăturilor” cu Rusia și pentru dezvoltarea regiunii „în condițiile unor presiuni externe”.

Anunțul a fost publicat pe site-ul oficial al președintelui rus. În discursul său, Putin a spus că Moscova apreciază eforturile celor care contribuie la consolidarea legăturilor umanitare, de afaceri și interumane cu Rusia.

„Ordinul de Onoare îi va fi înmânat astăzi lui Vadim Nikolaevici Krasnoselski, președintele Republicii Moldovenești Nistrene. În pofida condițiilor dificile și a tentativelor de presiune externă, republica se dezvoltă constant sub conducerea sa. Locuitorii ei, de diferite naționalități, își apără împreună drepturile și interesele, apără adevărul istoric și păstrează limba rusă”, a declarat Putin.

Al doilea mandat al lui Vadim Krasnoselski expiră în decembrie 2026. Scrutinul pentru alegerea liderului de facto al regiunii transnistrene nu este recunoscut de autoritățile de la Chișinău. Printre candidați se numără Vitalii Neagu, șeful „executivului” de la Tiraspol și posibilul succesor al lui Krasnoselski. În cursă s-a înscris și „deputatul” local Vadim Cravciuc, căruia președinta Maia Sandu i-a retras anterior cetățenia Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Gândul Mâței încheie turneul național „Prieteni de Drum” cu un concert grandios la Chișinău Arena

Anul 2026 este unul special pentru Gândul Mâței – trupa marchează 30 de ani de activitate pe scena rock. Cu această ocazie, muzicienii au pornit într-un turneu național intitulat „Prieteni de Drum”, care a adus împreună orașe, generații de ascultători și oameni care, de-a lungul anilor, au devenit parte din povestea trupei.

Turneul a debutat cu un concert FENOMEN într-un cadru intim și simbolic, la Teatrul Fără Nume – un loc special pentru trupă, legat de primele pagini ale istoriei sale și de începuturile parcursului artistic. Ulterior, muzicienii au pornit la drum prin țară, susținând alte cinci concerte de succes la Soroca, Comrat, Ungheni, Bălți și Orhei, unde au întâlnit fanii trupei din diferite colțuri ale Moldovei.

Punctul culminant al turneului va fi marele concert din 19 noiembrie, la Chișinău Arena. Pe scenă vor răsuna piesele care au devenit de mult timp emblematice pentru Gândul Mâței și sunt cunoscute de mai multe generații de ascultători, dar și compoziții complet noi, pe care trupa le va prezenta în premieră publicului.

Atmosfera serii va fi completată de prieteni ai trupei și artiști invitați, care li se vor alătura muzicienilor pe aceeași scenă:

  • L’Encore
  • The Motans
  • GUZ
  • Lilian Severin (Snails)

Concertul final promite să fie un eveniment muzical de amploare, cu un concept scenic inedit, momente speciale, hituri îndrăgite și piese noi. Este o ocazie de a-i asculta pe Gândul Mâței live și de a sărbători împreună cu trupa trei decenii de muzică, creație și spectacole.

Concertul va avea loc pe 19 noiembrie, la Chișinău Arena. Biletele sunt disponibile pe site-ul livetickets.md.

Facebook/Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova

Moldova a semnat un protocol cu China pentru exportul cireșelor proaspete pe piața chineză

Republica Moldova și China au semnat un protocol privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete pe piața chineză. Documentul a fost semnat la Shanghai. Informația a fost comunicată pe 4 noiembrie de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Potrivit directorului Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), odată cu semnarea acestui protocol, „cireșele proaspete moldovenești își deschid drumul spre piața Chinei”.  

Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, pe 4 noiembrie, la Shanghai, a avut loc cea de-a IX-a reuniune a Comisiei interguvernamentale moldo-chineze de colaborare comercial-economică. Reuniunea a fost prezidată de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, Claudiu Năsui, și de viceministrul Comerțului al Republicii Populare Chineze și reprezentant adjunct al Chinei pentru comerțul internațional, Ling Ji.

Ministerul a declarat că un subiect important l-a constituit facilitarea accesului produselor moldovenești pe piața chineză. „Părțile au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete și au convenit să definitiveze procedura de semnare a protocolului privind cerințele fitosanitare pentru exportul mierii de albine din Republica Moldova în China, precum și să consolideze cooperarea pentru promovarea altor produse agricole și alimentare moldovenești”, a comunicat Ministerul Dezvoltării Economice.

Potrivit Ministerului, în 2025, China s-a situat pe locul al doilea în clasamentul partenerilor comerciali ai Republicii Moldova la nivel mondial, deținând o pondere de 10,2% în comerțul exterior total al Republicii Moldova.

„Cireșele proaspete moldovenești își deschid drumul spre piața Chinei. Deschiderea acestei piețe reprezintă un rezultat important pentru țara noastră și o oportunitate reală de dezvoltare pentru producătorii moldoveni. Este un pas care va contribui la creșterea exporturilor, consolidarea afacerilor locale și valorificarea muncii fermierilor noștri. Mă bucur că, împreună cu colegii din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, am contribuit la asigurarea îndeplinirii cerințelor și la pregătirea Protocolului privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete din Republica Moldova în Republica Populară Chineză care a fost semnat oficial”, a reacționat fostul director al ANSA și fostul ministru al Agriculturii Radu Musteața, în prezent director al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). 

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: