Impact Days Moldova. În Chișinău s-a desfășurat primul Business Summit al Economiei Sociale

În Chișinău s-a desfășurat prima ediție a conferinței Impact Days Moldova, dedicată businessului social, economiei verzi și impact businessului. NM vă povestește ce s-a discutat în Moldova despre businessul social și economia verde, cine planifică să creeze două mii de locuri de muncă și să investească 40 de milioane de Euro.

În ce a constat Impact Days Moldova

Prima ediție a conferinței Impact Days Moldova, dedicată businessului social, impact businessului, economiei verzi și antreprenoriatului local s-a desfășurat în data de 19 mai la Centrul Tekwill din Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Eco Visio, Fundația Est-Europeană și ADV România.


Organizatorii și-au propus să reunească în cadrul evenimentului investitori, antreprenori, factori de decizie, filantropi și alți reprezentanți ai sectorului de investiții. La conferință au participat câteva sute de oameni.

În deschiderea conferinței, directorul executiv al EcoVisio, Vladimir Ternavschi, a menționat că organizația are printre sarcini nu doar protecția mediului înconjurător, dar și antreprenoriatul social. «Ne străduim să găsim nu doar motivație financiară, dar și pentru suflet. Să găsim acele zone sociale în care am putea soluționa problemele», a spus Ternavschi.

Reprezentanții EcoVisio au precizat pentru NM că acum în Moldova ar putea fi solicitat un business social în domeniul educației, turismului, protecției mediului înconjurător și în domeniul culturii.

Președintele ADV România, Angela Achiței, a precizat în cadrul conferinței că participanții la prima ediție Impact Days Moldova «scriu istorie» și «schimbă teoria economică». «Totul se măsoară în cifre: veniturile, profitul, PIB-ul. Dar nimeni nu pune accent pe creșterea calității vieții oamenilor.[…] Economia socială începe să scrie istoria sa. În UE a fost aprobat un plan de dezvoltare a economiei sociale: sunt create multe instrumente, date», a menționat Achiței.


Business social, impact business și business pe principii ESG

La prima ediție, participanților la conferință le-a fost explicată folosind drept exemplu afacerile a trei businessmeni, care este diferența dintre businessul social, impact businessul și businessul pe principii ESG (environment, social, governance).

Exemple de impact business (impact — influență asupra unei persoane) au fost oferite de fondatorul companiei Simpals, Dmitri Voloșin. El a vorbit despre câteva proiecte de impact derulate de compania sa, care au drept scop să aducă profit. Când a început pandemia de COVID-19, Simpals a lansat proiectul studii.md. «Agende virtuale în care părinții și elevii puteau vedea temele pentru acasă și notele », a precizat Voloșin. Potrivit lui, acest proiect deocamdată nu aduce venit.

Un alt proiect este platforma pentru achiziții de stat Achizitii.md,
Care, potrivit lui Voloșin, este deja profitabil. «Acest proiect se mișcă înainte. A fost eradicată foarte multă corupție», susține Voloșin.

Cel de-al treilea proiect al său este platforma sporter.md, care organizează curse sportive.

Oleg Uzun, specialist al Departamentului Management de Mediu al ProCredit Bank a povestit în cadrul evenimentului ce înseamnă business pe principii ESG. Potrivit acestuia, într-un anumit moment managementul băncii a decis să găsească soluții pentru a dezvolta afacerea «altfel»: să trateze mai bine proprii angajați, clienți și mediul înconjurător.

Uzun a explicat detaliat sistemul legat de protecția mediului înconjurător. Banca, de exemplu, a redus maximal volumul hârtiei folosite, a început să utilizeze mai des semnătura digitală. În cinci ani a redus consumul anual de hârtie de la două tone la o tonă. Mai mult, banca a redus consumul de benzină de la 13 mii de litri la șase mii după ce a optat pentru mașini hibrid și electrice. Instituția a mai reușit să facă o economie anuală de 300 de mii de KWh.


Uzun a mai povestit că banca aplică un program de îmbunătățire a relațiilor cu angajații. Aceștia se dresează între ei la per tu și nu cu dvs. Pentru angajați sunt organizate diferite training-uri.
Banca își ajută clienții să obțină finanțare pentru proiectele din domeniul economiei «verzi».

Despre afaceri sociale a povestit fondatoarea companiei Edujoc, Victoria Novac-Hîncu. Ea și-a început afacerea în cadrul unui atelier pentru jucării, după care a inițiat propria linie de producere a jucăriilor educaționale.

Când a început producerea, s-a confruntat cu trei probleme: sistemul de învățământ depășit de timp, lipsa materialelor didactice și consumul excesiv de către copii a smartphonelor.

Atunci, Edujoc și-a propus două obiective sociale: să reducă dependența copiilor de telefon și să dezvolte gândirea critică a copiilor prin organizarea unor cursuri gratuite pentru cei mici.

În cadrul conferinței, pe lângă povestirile businessmenilor despre afacerile sociale, au fost expuse spre vânzare produsele companiilor sociale, prezentate în cadrul Impact Days Moldova.

Fondatoarea companiei Magic Wood, Lia Daniliuc, a menționat că a început să producă jucării de lemn după ce a născut un copil: mai întâi pentru el, iar ulterior spre vânzare. Lia Daniliuc este arhitect și pictor, iar soțului ei îi place să lucreze lemnul. «Utilizăm doar lemnul, iar pe toate jucăriile noastre se poate picta», a menționat pentru NM Lia Daniliuc.

Alături de ea, și-a expus lucrările «Atelierul social» din Tiraspol. Genți, accesorii și alte lucruri necesare sunt cusute de către femeile care au ajuns în dificultate și care provin din familii defavorizate. Pentru o parte din produsele sale, compania folosește materie primă reciclată.


Primul fond de investiții pentru businessul social

În încheierea Impact Days Moldova, celor prezenți la conferință le-a fost prezentat fondul de investiții Impact Fund Moldova. Banii Fondului vor fi investiți în afaceri sociale și de impact prin investiții directe în capital propriu, credite și consultanță.

În timpul prezentării fondului, au fost menționate patru direcții de perspectivă pentru dezvoltarea businessului: agricultura ecologică, IT, vinificația și energia alternativă.

Reprezentantul fondului, Artur Munteanu, a anunțat că fondul va avea un capital de 40 de milioane de Euro, bani ce vor fi investiți în dezvoltarea a 10-12 întreprinderi mici și mijlocii, axate pe crearea locurilor de muncă, export, dezvoltarea energiei alternative, dar și în întreprinderile conduse de femei.

Investițiile în capital propriu vor varia de la câteva mii de euro până la câteva milioane. De asemenea, întreprinderile sociale vor putea contracta credite cu dobândă redusă sau fără dobândă. Acesta va fi primul fond din Moldova care va funcționa în baza experienței internaționale a fondurilor de impact și va crea o finanțare de alternativă pentru businessul social și cel verde.

Deși fondul planifică să facă investiții în Moldova, managerii acestuia nu exclud finanțarea proiectelor din regiune, de exemplu, a afacerilor din România sau Polonia. Potrivit prognozelor, datorită banilor oferiți de Impact Fund Moldova vor fi create 2 mii de locuri de muncă.

* Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Asociația Businessului European și centrul Contact; este organizat în cadrul proiectului Collaborate for Impact, finanțat de Uniunea Europeană și realizat de EVPA și cinci parteneri din țările Parteneriatului Estic; co-finanțat de IM Swedish Development Partner, Fondul European pentru Sud-Estul Europei, PNUD Moldova și organizat inclusiv cu sprijinul proiectului Future Technologies Project, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Articol de parteneriat

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Grosu, deranjat de întrebarea unei jurnaliste, a numit-o „simpatizantă” lui Tkaciuk. Apoi și-a cerut scuze (VIDEO)

Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), i-a spus jurnalistei TV8 Natalia Ghețu că ar fi „simpatizantă” a ex-deputatul comunist Mark Tkaciuk. S-a întâmplat în timpul unor declarații de presă din 19 iunie, după ce jurnalista i-a cerut un comentariu în legătură cu o afirmația a lui Tkaciuk despre Maria Acbaș, care în trecut s-a regăsit pe listele partidului condus de politician la alegerile parlamentare din 2021, iar în această toamnă va candida din partea PAS. Ulterior, Grosu a prezentat scuze publice jurnalistei, menționând că incidentul de azi „nu îl caracterizează” și că l-ar regreta.

Natalia Ghețu a publicat o secvență video din timpul unor declarații făcute de Igor Grosu pentru presă, la care a participat și ea. Aceasta a solicitat liderului PAS un comentariu în legătură cu antreprenoarea Maria Acbaș, despre care recent s-a anunțat că va candida la alegerile parlamentare din toamnă pe listele PAS, deși la scrutinul din 2021 a concurat din partea Partidului „Congresul Civic”, condus de ex-deputatul comunist Mark Tkaciuk. Mai exact, jurnalista i-a cerut să comenteze afirmația lui Tkaciuk în care a menționat că Acbaș „va reveni la valorile „Congresului civic”, după ce s-a aflat că va candida la parlamentare din partea PAS.

Vădit iritat, Igor Grosu i-a spus jurnalistei „Dacă dvs sunteți o simpatizantă a acestei conserve rusești rămâne să continuați să-i face apologie”.

Natalia Ghețu i-a atras atenția să nu facă astfel remarci în raport cu jurnaliștii care-i pun întrebări. Politicianul a ignorat-o însă a ignorat-o și a preluat întrebări din partea altor reprezentanți ai presei.

Ulterior, Igor Grosu a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care i-a cerut scuze Nataliei Ghețu pentru ieșirea sa.

Îmi cer scuze pentru ieșirea de azi la întrebarea jurnalistei Natalia Ghețu, înainte de ședința Parlamentului. Eu am respectat, respect și apreciez munca jurnaliștilor corecți, tocmai de aceea îmi cer scuze. Incidentul de azi nu mă reprezintă și îmi pare rău”, a spus liderul PAS.

Amintim că, pe 16 iunie, într-o conferință de presă, Igor Grosu a anunțat că pe listele PAS pentru alegerile parlamentare din toamnă se vor regăsi maestrul Nicolae Botgros, fostul ministru al Muncii, Marcel Spătari, jurnalistul Constantin Cheianu și antreprenoarea Maria Acbaș. Acesta a îndemnat și alte personalități să se alăture formațiunii sale.

Vestea că Acbaș va candida din partea PAS a provocat un val de reacții negative, întrucât aceasta a fost în trecut membră a „Congresului Civic” – formațiune cu viziuni pro-ruse, iar în 2021 a concurat la parlamentare din partea acestui partid. Cu o declarație la subiect a venit și liderul „Congresului Civic”, Mark Tkaciuk.

Nimeni nu se îndoiește că, în orice moment critic sau de criză pentru PAS, ea, în calitate de deputat al Parlamentului, va alege fără îndoială partea dreaptă a istoriei și va reveni la originile statutare ale Congresului Civic”, a spus el.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Concurs pentru funcția de judecător, cu un singur candidat: CSM invită publicul să-și spună părerea

Un singur candidat s-a înscris la concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. Într-o notă informativă publicată pe 19 iunie, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

„Această etapă este importantă pentru a asigura un proces corect, transparent și bazat pe participarea publicului”, precizează CSM.

Judecător din 2011, Ion Malanciuc este cunoscut pentru instrumentarea unor dosare de rezonanță, printre care și cauza denumită generic „kuliok”, în care este vizat fostul președinte și liderul socialiștilor Igor Dodon.

În scrisoarea de motivare, magistratul a precizat că participă la concurs „dintr-o convingere profundă privind rolul esențial al Curții Constituționale în arhitectura statului de drept”.

„În contextul unor provocări majore pentru ordinea constituțională, este esențial ca în componența Curții să se regăsească judecători cu o viziune clară asupra valorilor constituționale, cu integritate ireproşabilă şi cu o solidă experiență juridică. Sunt motivat să contribui, prin experiența mea judiciară şi academică, la consolidarea autorității Curții Constituționale ca instituție fundamentală în garantarea supremației Constituției. Cred cu tărie că echilibrul, obiectivitatea şi angajamentul meu față de principiile constituționale pot aduce valoare adăugată activității Curții şi pot servi interesului public”, a declarat Ion Malanciuc.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu, în vizită la Comrat. A discutat cu un grup de profesori și a mers un liceu (FOTO)

Președinta Maia Sandu a întreprins pe 19 iunie o deplasare de lucru în Găgăuzia. Șefa statului a fost la Comrat, unde a discutat cu un grup de profesori despre predarea limbii găgăuze și a vizitat Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” – singura școală cu predare în română din oraș.

Maia Sandu, însoțită de Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a participat la o discuție cu un grup de cadre didactice despre modul în care poate fi îmbunătățită predarea găgăuzei – inclusă de UNESCO în lista limbilor în pericol de dispariție – în instituțiile din autonomie. „În cadrul discuției a fost anunțat și un nou program de formare pentru profesorii care predau limba găgăuză în grădinițe”, a menționat președinta într-o postare pe Facebook.

Facebook/Maia Sandu

Șefa statului a vizitat și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din oraș.

Liceul este un exemplu de instituție modernă, cu condiții excelente pentru elevi și profesori, și a fost renovat cu sprijinul guvernului României și cu susținere de la bugetul de stat”, a precizat ea.

Facebook/Maia Sandu

Captură video

Krasnoselski, la 33 de ani de la luptele de la Tighina: Transnistria e gata de reconciliere, Moldova – nu

Cetățenii din stânga Nistrului își doresc reconcilierea cu Chișinăul, „fără tensiuni și lozinci ostile”, a declarat liderul nerecunoscut de la Tiraspol, după o ceremonie dedicată celor 33 de ani de la începutul luptelor de la Tighina. Potrivit lui Krasnoselski, pe malul drept nu ar exista aceeași deschidere.

„Se vede asta. S-au adunat mulți oameni astăzi, dar nimeni nu răspândește ură față de vecinul său sau față de oameni de orice naționalitate. Așa ceva nu avem. Dar reconcilierea este o construcție în care trebuie să se împace ambele părți. Eu văd această disponibilitate în Transnistria. Dar în Moldova ea nu există”, a declarat liderul nerecunoscut de la Tiraspol.

Precizăm că pe 19 iunie s-au împlinit 33 de ani de la începutul luptelor de la Tighina — unul dintre cele mai sângeroase episoade ale războiului de pe Nistru din 1992, când forțele de la Chișinău s-au confruntat cu cele din stânga Nistrului, sprijinite de Armata a 14-a a Federației Ruse care staționează ilegal în regiunea transnistreană.

La Chișinău, deputații au ținut, astăzi, un minut de reculegere în memoria victimelor conflictului. „Noi păstrăm permanent această zi ca o zi neagră pentru Republica Moldova”, a declarat deputatul PAS, Boris Morcoci, în plen.

Se estimează că, în urma luptelor de la Tighina, și-au pierdut viața aproximativ 200 de militari și civili moldoveni, iar alți 300 au fost răniți.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
zdg.md

Panglica Sf. Gheorghe rămâne interzisă în Găgăuzia. CSJ a respins recursul Adunării Populare

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul Adunării Populare a Găgăuziei, menținând astfel interzicerea folosirii panglicii Sfântului Gheorghe în regiune. Decizia vine după ce, în aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul de atunci au permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii, însă Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat această hotărâre în instanță și prevederea a fost anulată.

Potrivit CSJ, pe 6 mai 2022, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a contestat în instanță o parte din legea adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie 2022. Oficiul a cerut anularea prevederilor care permit folosirea panglicii Sfântului Gheorghe și care o declară „simbol al gloriei militare”, calificându-le drept ilegale.

Pe 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Comrat a admis acțiunea Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și a anulat ca ilegale prevederile din Legea UTA Găgăuzia din 29 aprilie 2022 care permiteau utilizarea panglicii Sfântului Gheorghe și declarau panglica „simbol al gloriei militare”. Instanța a constatat că Adunarea Populară a Găgăuziei a permis ilegal aplicarea și purtarea panglicii pe teritoriul regiunii, deși aceasta este interzisă.

La 13 decembrie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a contestat hotărârea Curții de Apel Comrat din 15 noiembrie 2022, depunând un recurs prin care a solicitat anularea integrală a deciziei instanței.

Pe 18 iunie 2025, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a decis să respingă recursul depus de Adunarea Populară a Găgăuziei, declarându-l inadmisibil.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Pe 14 aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru interzicerea „simbolurilor agresiunii militare”, inclusiv a panglicii Sfântului Gheorghe. Astfel, începând cu 20 aprilie 2022, pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. Persoanele fizice care sfidează legea pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă de la 9000 la 18 000 de lei iar, cele juridice – amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.

Iar pe 29 aprilie 2022, Adunarea Populară a Găgăuziei a votat un proiect de lege prin care urma să fie permisă utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii. Proiectul urma să fie promulgat de bașcana de atunci, Irina Vlah. Pe 3 mai, Vlah a semnat legea.

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, declara că poliția nu va face excepții pentru Găgăuzia și că vor fi aplicate amenzi persoanelor care nu se vor conforma, întrucât legea adoptată la nivel național prevalează asupra celei adoptate de legislativul local.

Pe 8 mai, Curtea de Apel Comrat a suspendat funcționarea legii adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei pe 29 aprilie. Instanța a dispus suspendarea hotărârii până la examinarea cauzei în fond.

În seara zilei de 8 mai, Adunarea Populară a Găgăuziei a emis o nouă decizie, prin care a permis utilizarea panglicii Sf. Gheorghe pe teritoriul regiunii pe 9 mai

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: