Impact Days Moldova. În Chișinău s-a desfășurat primul Business Summit al Economiei Sociale

În Chișinău s-a desfășurat prima ediție a conferinței Impact Days Moldova, dedicată businessului social, economiei verzi și impact businessului. NM vă povestește ce s-a discutat în Moldova despre businessul social și economia verde, cine planifică să creeze două mii de locuri de muncă și să investească 40 de milioane de Euro.

În ce a constat Impact Days Moldova

Prima ediție a conferinței Impact Days Moldova, dedicată businessului social, impact businessului, economiei verzi și antreprenoriatului local s-a desfășurat în data de 19 mai la Centrul Tekwill din Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Eco Visio, Fundația Est-Europeană și ADV România.


Organizatorii și-au propus să reunească în cadrul evenimentului investitori, antreprenori, factori de decizie, filantropi și alți reprezentanți ai sectorului de investiții. La conferință au participat câteva sute de oameni.

În deschiderea conferinței, directorul executiv al EcoVisio, Vladimir Ternavschi, a menționat că organizația are printre sarcini nu doar protecția mediului înconjurător, dar și antreprenoriatul social. «Ne străduim să găsim nu doar motivație financiară, dar și pentru suflet. Să găsim acele zone sociale în care am putea soluționa problemele», a spus Ternavschi.

Reprezentanții EcoVisio au precizat pentru NM că acum în Moldova ar putea fi solicitat un business social în domeniul educației, turismului, protecției mediului înconjurător și în domeniul culturii.

Președintele ADV România, Angela Achiței, a precizat în cadrul conferinței că participanții la prima ediție Impact Days Moldova «scriu istorie» și «schimbă teoria economică». «Totul se măsoară în cifre: veniturile, profitul, PIB-ul. Dar nimeni nu pune accent pe creșterea calității vieții oamenilor.[…] Economia socială începe să scrie istoria sa. În UE a fost aprobat un plan de dezvoltare a economiei sociale: sunt create multe instrumente, date», a menționat Achiței.


Business social, impact business și business pe principii ESG

La prima ediție, participanților la conferință le-a fost explicată folosind drept exemplu afacerile a trei businessmeni, care este diferența dintre businessul social, impact businessul și businessul pe principii ESG (environment, social, governance).

Exemple de impact business (impact — influență asupra unei persoane) au fost oferite de fondatorul companiei Simpals, Dmitri Voloșin. El a vorbit despre câteva proiecte de impact derulate de compania sa, care au drept scop să aducă profit. Când a început pandemia de COVID-19, Simpals a lansat proiectul studii.md. «Agende virtuale în care părinții și elevii puteau vedea temele pentru acasă și notele », a precizat Voloșin. Potrivit lui, acest proiect deocamdată nu aduce venit.

Un alt proiect este platforma pentru achiziții de stat Achizitii.md,
Care, potrivit lui Voloșin, este deja profitabil. «Acest proiect se mișcă înainte. A fost eradicată foarte multă corupție», susține Voloșin.

Cel de-al treilea proiect al său este platforma sporter.md, care organizează curse sportive.

Oleg Uzun, specialist al Departamentului Management de Mediu al ProCredit Bank a povestit în cadrul evenimentului ce înseamnă business pe principii ESG. Potrivit acestuia, într-un anumit moment managementul băncii a decis să găsească soluții pentru a dezvolta afacerea «altfel»: să trateze mai bine proprii angajați, clienți și mediul înconjurător.

Uzun a explicat detaliat sistemul legat de protecția mediului înconjurător. Banca, de exemplu, a redus maximal volumul hârtiei folosite, a început să utilizeze mai des semnătura digitală. În cinci ani a redus consumul anual de hârtie de la două tone la o tonă. Mai mult, banca a redus consumul de benzină de la 13 mii de litri la șase mii după ce a optat pentru mașini hibrid și electrice. Instituția a mai reușit să facă o economie anuală de 300 de mii de KWh.


Uzun a mai povestit că banca aplică un program de îmbunătățire a relațiilor cu angajații. Aceștia se dresează între ei la per tu și nu cu dvs. Pentru angajați sunt organizate diferite training-uri.
Banca își ajută clienții să obțină finanțare pentru proiectele din domeniul economiei «verzi».

Despre afaceri sociale a povestit fondatoarea companiei Edujoc, Victoria Novac-Hîncu. Ea și-a început afacerea în cadrul unui atelier pentru jucării, după care a inițiat propria linie de producere a jucăriilor educaționale.

Când a început producerea, s-a confruntat cu trei probleme: sistemul de învățământ depășit de timp, lipsa materialelor didactice și consumul excesiv de către copii a smartphonelor.

Atunci, Edujoc și-a propus două obiective sociale: să reducă dependența copiilor de telefon și să dezvolte gândirea critică a copiilor prin organizarea unor cursuri gratuite pentru cei mici.

În cadrul conferinței, pe lângă povestirile businessmenilor despre afacerile sociale, au fost expuse spre vânzare produsele companiilor sociale, prezentate în cadrul Impact Days Moldova.

Fondatoarea companiei Magic Wood, Lia Daniliuc, a menționat că a început să producă jucării de lemn după ce a născut un copil: mai întâi pentru el, iar ulterior spre vânzare. Lia Daniliuc este arhitect și pictor, iar soțului ei îi place să lucreze lemnul. «Utilizăm doar lemnul, iar pe toate jucăriile noastre se poate picta», a menționat pentru NM Lia Daniliuc.

Alături de ea, și-a expus lucrările «Atelierul social» din Tiraspol. Genți, accesorii și alte lucruri necesare sunt cusute de către femeile care au ajuns în dificultate și care provin din familii defavorizate. Pentru o parte din produsele sale, compania folosește materie primă reciclată.


Primul fond de investiții pentru businessul social

În încheierea Impact Days Moldova, celor prezenți la conferință le-a fost prezentat fondul de investiții Impact Fund Moldova. Banii Fondului vor fi investiți în afaceri sociale și de impact prin investiții directe în capital propriu, credite și consultanță.

În timpul prezentării fondului, au fost menționate patru direcții de perspectivă pentru dezvoltarea businessului: agricultura ecologică, IT, vinificația și energia alternativă.

Reprezentantul fondului, Artur Munteanu, a anunțat că fondul va avea un capital de 40 de milioane de Euro, bani ce vor fi investiți în dezvoltarea a 10-12 întreprinderi mici și mijlocii, axate pe crearea locurilor de muncă, export, dezvoltarea energiei alternative, dar și în întreprinderile conduse de femei.

Investițiile în capital propriu vor varia de la câteva mii de euro până la câteva milioane. De asemenea, întreprinderile sociale vor putea contracta credite cu dobândă redusă sau fără dobândă. Acesta va fi primul fond din Moldova care va funcționa în baza experienței internaționale a fondurilor de impact și va crea o finanțare de alternativă pentru businessul social și cel verde.

Deși fondul planifică să facă investiții în Moldova, managerii acestuia nu exclud finanțarea proiectelor din regiune, de exemplu, a afacerilor din România sau Polonia. Potrivit prognozelor, datorită banilor oferiți de Impact Fund Moldova vor fi create 2 mii de locuri de muncă.

* Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Asociația Businessului European și centrul Contact; este organizat în cadrul proiectului Collaborate for Impact, finanțat de Uniunea Europeană și realizat de EVPA și cinci parteneri din țările Parteneriatului Estic; co-finanțat de IM Swedish Development Partner, Fondul European pentru Sud-Estul Europei, PNUD Moldova și organizat inclusiv cu sprijinul proiectului Future Technologies Project, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Articol de parteneriat

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ZdG

MAE confirmă: Ambasadorul Moldovei în Emiratele Arabe Unite este ruda fostului șef demis al MoldATSA

Ambasadorul Republicii Moldova în Emiratele Arabe Unite și Bahrain, Anatol Vangheli, este fratele vitreg al lui Dumitru Vagheli, demis de la conducerea întreprinderii de stat MoldATSA după ce ar fi falsificat informații din CV-ul cu care a participat la concursul pentru obținerea postului. Informația a fost confirmată de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), pe fondul controversei care vizează ruda diplomatului.

Anatol Vangheli este diplomat de carieră, cu aproape de 30 de ani de experiență în cadrul MAE. De-a lungul timpului, a fost ambasador în Grecia, acreditat și pentru Cipru, precum și în Israel.

Din 2024, Vangheli este ambasadorul Republicii Moldova în Emiratele Arabe Unite. În martie 2025, președinta Maia Sandu l-a numit, prin cumul, și în funcția de ambasador în Bahrain.

Amintim că MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal după o investigație a Ziarului de Gardă din 18 iunie, care a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis.

Pe fondul controversei, Roman Cojuhari a demisionat din funcția de director al Agenției Proprietății Publice. Iar deputatul PAS Radu Marian a demisionat, la sfârșitul lunii iunie, de la conducerea Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. El recunoscuse anterior că îl cunoaște pe Vangheli și i-a recomandat candidatura pentru funcția de director MoldATSA. Parlamentarul susține însă că nu a avut nicio implicare în numirea lui Vangheli.

zdg.md

Angajații rezervației „Pădurea Domnească” nu primesc salariu de 5 luni? Ministrul Mediului cere demisia directorului

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a solicitat joi, 2 iulie, demisia directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, Serghei Bucătari, după ce un control efectuat la instituție ar fi scos la iveală nereguli grave în activitatea administrativă, financiară și în realizarea planului de împădurire. În reacție, Bucătari respinge învinuirile și spune că va contesta documentul.

Gheorghe Hajder a transmis, într-o postare pe Facebook, că raportul de control indică un „management dezastruos” și un „blocaj administrativ și financiar critic” în cadrul rezervației.

Una dintre principalele abateri constatate vizează planul de împădurire. Conform raportului, doar 40% din terenurile destinate plantării au fost evaluate ca fiind într-o stare satisfăcătoare. Restul suprafețelor au fost catalogate drept nesatisfăcătoare, lucrările de plantare fiind realizate doar parțial sau deloc.

De asemenea, în urma verificărilor în teren, inspectorii au constatat lipsa a 81 540 de puieți care figurează în documente. Totodată, în apropierea satului Chetriș au fost găsiți alți 41 700 de puieți abandonați pe sol, care, potrivit ministrului, s-au uscat și au fost compromiși integral.

Raportul evidențiază și probleme financiare. Potrivit lui Hajder, rezervația înregistrează pierderi de mai mulți ani consecutiv, iar datoriile totale depășesc 4,3 milioane de lei.

Ministrul mai afirmă că angajații instituției nu și-au primit salariile de cinci luni, situație pe care o califică drept critică.

În fața acestui management defectuos și a prejudiciilor aduse statului, solicit eliberarea din funcție a directorului Rezervației „Pădurea Domnească” și inițierea măsurilor urgente de reglementare a situației”, a declarat ministrul Mediului.

De cealaltă parte, directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, Serghei Bucătari, respinge acuzațiile și afirmă că va contesta raportul, transmite Moldpres.

„Pădurea Domnească”, situată în raionul Glodeni, este cea mai mare rezervație științifică din Republica Moldova. Aria protejată se întinde pe peste 6 000 de hectare și conservă unele dintre cele mai valoroase ecosisteme forestiere și de luncă din țară, inclusiv stejari seculari, specii rare de plante și animale, precum și colonia de zimbri, unul dintre principalele obiective turistice ale rezervației.

Vladimir Andronachi – eliberat, din nou, din arest. Curtea de Apel a respins recursul procurorilor

Fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, cercetat penal în mai multe dosare penale, a fost eliberat din arest prevenit și plasat sub control judiciar. Informația fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Emil Gaitur, pentru NewsMaker.

Conform sursei citate, Judecătoria Chișinău a respins, pe 17 iunie, solicitarea procurorilor PCCOCS de prelungire a arestului preventiv și a dispus aplicarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Procurorii PCCOCS au contestat decizia la Curtea de Apel, însă instanța a respins recursul pe 30 iunie.

Amintim că Vladimir Andronachi a fost plasat în arest preventiv în septembrie 2025, fiind cercetat în mai multe cauze penale, inclusiv în dosare conexe fraudei bancare. El este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Potrivit anchetei, ex-deputatul ar fi acționat în cadrul unei organizații criminale, iar prejudiciul cauzat depășește 26 de milioane de lei.

În februarie 2026, Andronachi a mai fost eliberat din penitenciat. Ulterior, pe 24 martie, acesta a fost reținut din nou, într-o cauză privind crearea și conducerea unei organizații criminale.

Alternativa

Ion Ceban o dă în judecată pe Irina Gutnic: vrea să-și apere onoarea, demnitatea și reputația

La aproape o lună și jumătate după ce a demis-o din funcția de viceprimară a Chișinăului, Ion Ceban a acționat-o în judecată pe Irina Gutnic. Potrivit Portalului Național al Instanțelor de Judecată, dosarul, înregistrat pe 1 iulie, are ca obiect apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Potrivit portalului instanțelor, dosarul a fost repartizat și urmează să fie examinat în prima instanță.

Deocamdată, motivele care au stat la baza acțiunii în judecată nu sunt indicate în informațiile publice ale instanței.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Irinei Gutnic, însă aceasta nu a răspuns până la publicarea știrii. Consiliera primarului, Natalia Ixari, a declarat pentru NewsMaker că Ion Ceban și echipa sa vor comenta acțiunea în instanță doar după ce instanța se va pronunța, fără a oferi alte detalii.

Amintim că scandalul dintre Gutnic și Ceban a izbucnit pe 11 mai 2026. Atunci, primarul a anunțat că a semnat o dispoziție de revocare din funcție a viceprimarului, Irina Gutnic.

Pe 13 mai, Gutnic a susținut o conferință de presă în care a calificat demiterea drept ilegală și a promis că va contesta decizia în instanță. Ea l-a acuzat pe Ceban că a transformat Primăria într-un „mecanism de PR politic” și că ar supune angajații „terorii administrative”. Fosta viceprimară anunța tot atunci că va prezenta „în curând” documente despre nereguli grave privind finanțarea partidului, achiziții și utilizarea resursei administrative – lucru care nu s-a întâmplat. Gutnic și-a anunțat plecarea din Partidul MAN în aceeași zi.

În replică, pe 18 mai, primarul Ion Ceban a declarat că dezvăluirile Irinei Gutnic ar fi fost orchestrate din exterior cu scopul de a-l destitui din funcție. Potrivit edilului, Gutnic ar fi acționat la indicațiile unor forțe externe, ar fi înregistrat colegii cu microfonul ascuns și ar fi transmis materiale unor terțe părți în schimbul promisiunii că dosarele deschise împotriva sa vor fi închise. Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Lilian Carp, a respins acuzațiile și a declarat că plecările din MAN și dezvăluirile despre ilegalități sunt consecința acțiunilor lui Ceban.

Între timp, Gutnic a depus un denunț la Centrul Național Anticorupție împotriva primarului general Ion Ceban, acuzându-l de „abuz de putere” și l-a chemat pe Ceban în instanță.

NewsMaker a explicat ce consecințe ar putea avea acest conflict și de ce avantajează partidul de guvernare PAS – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
utm.md

UTM, după verificările migranților din Asia cazați în căminul său: „Nu avem vreo atribuție directă cu aceștia”

Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) spune că nu are atribuții directe în raport cu muncitorii străini cazați într-unul dintre căminele sale, după verificările efectuate de autoritatea de migrație. Instituția a precizat că a oferit spații de cazare în baza unor contracte de locațiune încheiate cu companii care recrutează forță de muncă din Asia, iar responsabilitatea privind statutul juridic și actele acestor persoane revine exclusiv angajatorilor și muncitorilor.

Într-un comunicat, Universitatea Tehnică a Moldovei a confirmat că Inspectoratul General pentru Migrație a efectuat controale într-unul dintre căminele sale în care sunt cazați muncitori străini.

Universitatea Tehnică a Moldovei a semnat contracte de locațiune cu companiile care recrutează muncitori din diverse țări din Asia și nu avem vreo atribuție directă cu aceștia. În urma verificărilor, 17 cetățeni străini au fost sancționați contravențional pentru neglijența de a nu avea asupra lor, așa cum prevede legea, cartea de rezidență, o obligație ce revine exclusiv persoanei, nu angajatorului sau instituției gazdă”, a spus UTM.

Universitatea a menționat că va continua să colaboreze cu instituțiile statului pentru respectarea cadrului legal și a subliniat că responsabilitatea privind statutul juridic și documentele muncitorilor străini aparține companiilor angajatoare cu care aceștia au încheiate contracte de muncă.

Totodată, universitatea a anunțat că va iniția o verificare internă pentru a se asigura că sunt respectate reglementările privind regimul de migrație, precum și condițiile minime de trai ale persoanelor cazate în cămin.

Amintim că, pe 2 iulie, Inspectoratul General pentru Migrație a verificat peste 300 de migranți, originari din India, Nepal, Bangladesh, Turkmenistan, Turcia, Azerbaidjan și Tadjikistan, cazați în căminul UTM. 17 dintre aceștia au fost sancționați contravențional pentru nerespectarea obligației de a avea asupra lor, în permanență, cartea de rezidență.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: