Impact Days Moldova. În Chișinău s-a desfășurat primul Business Summit al Economiei Sociale

În Chișinău s-a desfășurat prima ediție a conferinței Impact Days Moldova, dedicată businessului social, economiei verzi și impact businessului. NM vă povestește ce s-a discutat în Moldova despre businessul social și economia verde, cine planifică să creeze două mii de locuri de muncă și să investească 40 de milioane de Euro.

În ce a constat Impact Days Moldova

Prima ediție a conferinței Impact Days Moldova, dedicată businessului social, impact businessului, economiei verzi și antreprenoriatului local s-a desfășurat în data de 19 mai la Centrul Tekwill din Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Eco Visio, Fundația Est-Europeană și ADV România.


Organizatorii și-au propus să reunească în cadrul evenimentului investitori, antreprenori, factori de decizie, filantropi și alți reprezentanți ai sectorului de investiții. La conferință au participat câteva sute de oameni.

În deschiderea conferinței, directorul executiv al EcoVisio, Vladimir Ternavschi, a menționat că organizația are printre sarcini nu doar protecția mediului înconjurător, dar și antreprenoriatul social. «Ne străduim să găsim nu doar motivație financiară, dar și pentru suflet. Să găsim acele zone sociale în care am putea soluționa problemele», a spus Ternavschi.

Reprezentanții EcoVisio au precizat pentru NM că acum în Moldova ar putea fi solicitat un business social în domeniul educației, turismului, protecției mediului înconjurător și în domeniul culturii.

Președintele ADV România, Angela Achiței, a precizat în cadrul conferinței că participanții la prima ediție Impact Days Moldova «scriu istorie» și «schimbă teoria economică». «Totul se măsoară în cifre: veniturile, profitul, PIB-ul. Dar nimeni nu pune accent pe creșterea calității vieții oamenilor.[…] Economia socială începe să scrie istoria sa. În UE a fost aprobat un plan de dezvoltare a economiei sociale: sunt create multe instrumente, date», a menționat Achiței.


Business social, impact business și business pe principii ESG

La prima ediție, participanților la conferință le-a fost explicată folosind drept exemplu afacerile a trei businessmeni, care este diferența dintre businessul social, impact businessul și businessul pe principii ESG (environment, social, governance).

Exemple de impact business (impact — influență asupra unei persoane) au fost oferite de fondatorul companiei Simpals, Dmitri Voloșin. El a vorbit despre câteva proiecte de impact derulate de compania sa, care au drept scop să aducă profit. Când a început pandemia de COVID-19, Simpals a lansat proiectul studii.md. «Agende virtuale în care părinții și elevii puteau vedea temele pentru acasă și notele », a precizat Voloșin. Potrivit lui, acest proiect deocamdată nu aduce venit.

Un alt proiect este platforma pentru achiziții de stat Achizitii.md,
Care, potrivit lui Voloșin, este deja profitabil. «Acest proiect se mișcă înainte. A fost eradicată foarte multă corupție», susține Voloșin.

Cel de-al treilea proiect al său este platforma sporter.md, care organizează curse sportive.

Oleg Uzun, specialist al Departamentului Management de Mediu al ProCredit Bank a povestit în cadrul evenimentului ce înseamnă business pe principii ESG. Potrivit acestuia, într-un anumit moment managementul băncii a decis să găsească soluții pentru a dezvolta afacerea «altfel»: să trateze mai bine proprii angajați, clienți și mediul înconjurător.

Uzun a explicat detaliat sistemul legat de protecția mediului înconjurător. Banca, de exemplu, a redus maximal volumul hârtiei folosite, a început să utilizeze mai des semnătura digitală. În cinci ani a redus consumul anual de hârtie de la două tone la o tonă. Mai mult, banca a redus consumul de benzină de la 13 mii de litri la șase mii după ce a optat pentru mașini hibrid și electrice. Instituția a mai reușit să facă o economie anuală de 300 de mii de KWh.


Uzun a mai povestit că banca aplică un program de îmbunătățire a relațiilor cu angajații. Aceștia se dresează între ei la per tu și nu cu dvs. Pentru angajați sunt organizate diferite training-uri.
Banca își ajută clienții să obțină finanțare pentru proiectele din domeniul economiei «verzi».

Despre afaceri sociale a povestit fondatoarea companiei Edujoc, Victoria Novac-Hîncu. Ea și-a început afacerea în cadrul unui atelier pentru jucării, după care a inițiat propria linie de producere a jucăriilor educaționale.

Când a început producerea, s-a confruntat cu trei probleme: sistemul de învățământ depășit de timp, lipsa materialelor didactice și consumul excesiv de către copii a smartphonelor.

Atunci, Edujoc și-a propus două obiective sociale: să reducă dependența copiilor de telefon și să dezvolte gândirea critică a copiilor prin organizarea unor cursuri gratuite pentru cei mici.

În cadrul conferinței, pe lângă povestirile businessmenilor despre afacerile sociale, au fost expuse spre vânzare produsele companiilor sociale, prezentate în cadrul Impact Days Moldova.

Fondatoarea companiei Magic Wood, Lia Daniliuc, a menționat că a început să producă jucării de lemn după ce a născut un copil: mai întâi pentru el, iar ulterior spre vânzare. Lia Daniliuc este arhitect și pictor, iar soțului ei îi place să lucreze lemnul. «Utilizăm doar lemnul, iar pe toate jucăriile noastre se poate picta», a menționat pentru NM Lia Daniliuc.

Alături de ea, și-a expus lucrările «Atelierul social» din Tiraspol. Genți, accesorii și alte lucruri necesare sunt cusute de către femeile care au ajuns în dificultate și care provin din familii defavorizate. Pentru o parte din produsele sale, compania folosește materie primă reciclată.


Primul fond de investiții pentru businessul social

În încheierea Impact Days Moldova, celor prezenți la conferință le-a fost prezentat fondul de investiții Impact Fund Moldova. Banii Fondului vor fi investiți în afaceri sociale și de impact prin investiții directe în capital propriu, credite și consultanță.

În timpul prezentării fondului, au fost menționate patru direcții de perspectivă pentru dezvoltarea businessului: agricultura ecologică, IT, vinificația și energia alternativă.

Reprezentantul fondului, Artur Munteanu, a anunțat că fondul va avea un capital de 40 de milioane de Euro, bani ce vor fi investiți în dezvoltarea a 10-12 întreprinderi mici și mijlocii, axate pe crearea locurilor de muncă, export, dezvoltarea energiei alternative, dar și în întreprinderile conduse de femei.

Investițiile în capital propriu vor varia de la câteva mii de euro până la câteva milioane. De asemenea, întreprinderile sociale vor putea contracta credite cu dobândă redusă sau fără dobândă. Acesta va fi primul fond din Moldova care va funcționa în baza experienței internaționale a fondurilor de impact și va crea o finanțare de alternativă pentru businessul social și cel verde.

Deși fondul planifică să facă investiții în Moldova, managerii acestuia nu exclud finanțarea proiectelor din regiune, de exemplu, a afacerilor din România sau Polonia. Potrivit prognozelor, datorită banilor oferiți de Impact Fund Moldova vor fi create 2 mii de locuri de muncă.

* Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Asociația Businessului European și centrul Contact; este organizat în cadrul proiectului Collaborate for Impact, finanțat de Uniunea Europeană și realizat de EVPA și cinci parteneri din țările Parteneriatului Estic; co-finanțat de IM Swedish Development Partner, Fondul European pentru Sud-Estul Europei, PNUD Moldova și organizat inclusiv cu sprijinul proiectului Future Technologies Project, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Articol de parteneriat

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN/foto simbol

Proprietar de fermă din Glodeni, reținut: poliția a pornit o cauză penală pentru răpirea unei persoane

Proprietarul unei ferme din raionul Glodeni a fost reținut și plasat în arest pentru 30 de zile. Acesta este bănuit că a agresat un bărbat de 29 de ani, care a sesizat poliția. Informațiile au fost comunicate pe 15 martie de Inspectoratul General al Poliției (IGP), care a precizat că pe caz a fost pornită o cauză penală pentru răpirea unei persoane. Menționăm că, înainte de aceasta, în spațiul public au apărut mai multe informații privind eventuale ilegalități la ferma din nordul țării.

Pe 15 martie, jurnalistul Dumitru Pelin a scris că un tânăr ar fi fost ținut în captivitate la o stână, dintr-un sat din nordul țării, de către un fermier și supus unor bătăi repetate. În urmă cu câteva zile, violențele s-ar fi intensificat, tânărul fiind legat de o mașină și târât. Ulterior, acesta ar fi fost amenințat cu moartea, folosindu-se un obiect și i-a fost retezată o ureche. Potrivit jurnalistului, nu ar fi fost primul episod la această stână. În urmă cu câteva luni, alți muncitori, originari dintr-un sat din raionul Telenești, ar fi fugit de la stână după ce ar fi fost și ei bătuți.

Ce spune IGP

„În contextul informațiilor apărute în spațiul public cu privire la un caz de agresiune și lipsire ilegală de libertate, Poliția informează că, la 12 martie curent, un bărbat de 29 de ani ne-a sesizat despre faptul că a fost agresat de proprietarul unei ferme din raionul Glodeni”, a declarat Inspectoratul.

Potrivit IGP, oamenii legii au reținut în scurt timp bărbatul de 57 de ani, bănuit de comiterea infracțiunii. Persoana a fost plasată în arest pentru 30 de zile.

„Pe caz a fost pornită o cauză penală pentru răpirea unei persoane. Polițiștii continuă investigațiile și acțiunile de urmărire penală pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și acumularea probatoriului”, a adăugat instituția.

Tudor Mardei | NewsMaker

Alertă de mediu pe bazinul râului Nistru? Premierul a convocat o ședință de Guvern pentru 15 martie

Premierul a convocat o ședință de Guvern pentru a examina propunerea de instituire a stării de alertă de mediu pe bazinul râului Nistru. Ședința va avea loc pe 15 martie, iar starea de alertă ar putea fi instituită pentru o perioadă de 15 zile. Anunțul a fost făcut de Alexandru Munteanu. Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, în paralel, ca măsură de precauție, autoritățile au decis aplicarea unor restricții privind utilizarea apei din Nistru pentru localitățile aflate pe segmentul râului dintre Rezina și Dubăsari.

„Am convocat azi, la ora 15:00, o ședință de Guvern pentru a examina propunerea de instituire a stării de alertă de mediu pe bazinul râului Nistru pentru o perioadă de 15 zile. Venim astăzi cu această decizie pentru a ne asigura că prevenim orice risc la adresa sănătății populației”, se arată într-un mesaj al premierului, postat pe Facebook.

Potrivit lui Munteanu, din cauza undei continue de poluare cu produse petroliere, a riscului de extindere a poluării, dar și a depășirii nivelului de contaminanți în zona de Nord a râului Nistru, este necesară mobilizarea rapidă a resurselor. „Instituțiile responsabile vor continua să monitorizeze situația, să intervină în zonele afectate, informeze populația și să ofere recomandările necesare”, a adăugat oficialul.

Centrul Național de Management al Crizelor a declarat că, pe 15 martie, a avut loc o ședință a celulei de coordonare. „Autoritățile responsabile au analizat evoluția situației și impactul poluării apei din râul Nistru. Având în vedere unda continuă de poluare cu produse petroliere, apărute în urma atacului Rusiei asupra Centralei hidroelectrice de la Novodnistrovsk, și necesitatea de a acționa suplimentar pentru a limita contaminarea râului, a fost propusă instituirea stării de alertă”, a adăugat Centrul.

Potrivit Centrului, monitorizarea permanentă a calității apei, prin prelevarea și analiza probelor în mai multe puncte de pe cursul râului, indică variații ale concentrațiilor detectate, precum și indicatori măriți în zona de Nord a râului Nistru: „Din acest motiv, sunt necesare măsuri suplimentare și urgente de limitare și eliminare a substanței petroliere, dar și excluderea riscului de contaminare a sistemelor de aprovizionare cu apă din râul Nistru”.

Conform Centrului, în paralel, ca măsură de precauție, autoritățile au decis aplicarea unor restricții privind utilizarea apei din Nistru pentru localitățile aflate pe segmentul râului dintre Rezina și Dubăsari.

„Menționăm că ieri, 14 martie, a fost sistată activitatea stației de captare a apei la Cosăuți, precum și în localitatea Naslavcea, raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei. Autoritățile publice locale din localitățile riverane vizate vor asigura, în următoarele 48 de ore, utilizarea surselor alternative de apă, fără captarea apei din râul Nistru. De asemenea, acestea vor informa locuitorii că este interzisă utilizarea apei din Nistru pentru consum casnic și pentru adăparea animalelor. Aceste măsuri au caracter strict preventiv și vor fi revizuite în funcție de rezultatele analizelor care sunt efectuate zilnic”, a declarat Centrul.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la partea ucraineană pentru a clarifica originea și impactul scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, autoritățile de la Kiev au declarat că poluarea Nistrului cu produse petroliere ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

screenshot

„La această etapă, nu există riscuri pentru capitală”: Apă-Canal Chișinău a instalat baraje pe Nistru

La această etapă, nu există riscuri pentru alimentarea municipiului Chișinău cu apă potabilă. În același timp, pentru a preveni o eventuală situație critică în apropierea stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă, „Apă-Canal Chișinău” a instalat două baraje de protecție. Informațiile au fost comunicate pe 15 martie de către reprezentanții întreprinderii.

Reprezentanții întreprinderii „Apă-Canal Chișinău” au anunțat că, în contextul situației de pe râul Nistru și pentru a preveni o eventuală situație critică în apropierea stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă, au fost instalate două baraje de protecție pe cursul apei. „Este vorba despre un baraj cu lungimea de 50 de metri și altul de 60 de metri, menite să oprească eventualele pete de petrol sau alte impurități care ar putea ajunge în zona de captare a apei”, au comunicat reprezentanții întreprinderii.

Potrivit „Apă-Canal Chișinău”, specialiștii întreprinderii prelevează probe de apă din oră în oră și monitorizează situația în regim non-stop, pentru a asigura un control permanent al calității apei. „La această etapă, potrivit datelor disponibile, nu există riscuri pentru alimentarea municipiului Chișinău cu apă potabilă”, au declarat reprezentanții întreprinderii.

Anterior, primarul capitalei declara că stația Apă Canal de captare de la Vadul lui Vodă este una dintre cele mai importante surse de apă din Republica Moldova – captează zilnic între 190.000 și 200.000 metri cubi în 24 de ore.

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la partea ucraineană pentru a clarifica originea și impactul scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, autoritățile de la Kiev au declarat că poluarea Nistrului cu produse petroliere ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă.

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

„Spuneți-i lui Zelenski să încheie un acord, Putin este gata”. Trump l-a criticat din nou pe președintele Ucrainei

Președintele american, Donald Trump, a declarat că în calea unui acord de pace între Rusia și Ucraina stă refuzul președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, de a accepta un compromis. Declarațiile au fost făcute într-un interviu telefonic pentru NBC News, relatează Meduza.

„Sunt surprins că Zelenski nu vrea să încheie un acord. Spuneți-i lui Zelenski să încheie un acord, pentru că Putin este gata să încheie un acord. Este mult mai greu să negociezi cu Zelenski”, a declarat Trump, răspunzând la o întrebare despre criticile unor lideri occidentali în legătură cu ridicarea temporară a sancțiunilor asupra petrolului rus din cauza închiderii strâmtorii Ormuz.

Trump a adăugat că, de îndată ce criza petrolieră se va încheia, sancțiunile introduse după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 „vor fi reintroduse”. „Vreau ca lumea să aibă petrol. Vreau să existe petrol”, a spus el.

***

Potrivit sursei citate, ultima rundă de negocieri dintre Rusia, Ucraina și SUA a avut loc la Geneva în perioada 17-18 februarie. Se aștepta ca părțile să se întâlnească din nou la începutul lunii martie în Abu Dhabi, însă pe 28 februarie SUA și Israelul au început un război împotriva Iranului, care a afectat și țările din Golful Persic.

După aceasta, Zelenski a declarat că Kievul este pregătit pentru o nouă rundă de negocieri, însă locul întâlnirii nu a fost încă stabilit. Potrivit spuselor sale, următoarea întâlnire fusese planificată pentru 18-19 martie, însă partea americană a declarat că este dispusă să se întâlnească doar pe teritoriul SUA, deoarece războiul din Orientul Mijlociu îi interzice să părăsească țara. Delegația ucraineană a confirmat că este pregătită să ajungă la Miami sau Washington, însă partea rusă a refuzat și a propus ca alternativă Turcia sau Elveția. Această variantă a fost refuzată de americani.

Strâmtoarea Ormuz este principala rută mondială de livrare a petrolului din Orientul Mijlociu, prin care trece și până la 20% din exportul mondial de gaze naturale lichefiate (GNL) transportate pe mare. În prezent, aceasta este practic închisă: navele care încearcă să treacă prin strâmtoare sunt atacate. Prețul petrolului Brent a depășit deja pragul de 100 de dolari pe baril, urcând până la 120. În contextul acestei crize, Trump a permis temporar achizițiile de petrol rusesc aflat pe mare și încărcat pe nave până pe 12 martie.

Facebook/Federația de Trântă

Încă un aur pentru Moldova la Europenele U23: Vitalie Eriomenco a devenit campion

Luptătorul de stil greco-roman, Vitalie Eriomenco, a obținut medalia de aur la Campionatul European de lupte U-23, care are loc în Serbia. Informația a fost comunicată de Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova în seara zilei de 14 martie. Aceasta este a doua medalie de aur obținută de luptătorii din Republica Moldova la acest campionat.

Comitetul a anunțat că Vitalie Eriomenco a devenit campion european U23. În finala categoriei de greutate 63 kg, el l-a învins pe rusul Dordzhi Shungurtsikov. Până în finală, Vitalie Eriomenco a trecut de francezul Lucas Lo Grasso, azerul Ilkin Gurbanov și georgianul Rati Khozrevanidze.

Potrivit Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale, Vitalie Eriomenco l-a învins pe Dorszhi Shungurtsikov cu scorul 6-2. „Aceasta este a doua medalie de aur cucerită de luptătorii noștri la europene din Serbia, după cea obținută de Alexandr Gaidarlî în concursul de lupte libere”, a precizat Centrul Sportiv. Amintim că, zilele trecute, luptătorul de stil liber Alexandr Gaidarlî a obținut medalia de aur la categoria de până la 70 kg, după ce l-a învins în finală pe rusul Mahomed Emi Elteemirov, cu scorul de 3-1.

Menționăm că Vitalie Eriomenco este originar din satul Ucrainca, raionul Căușeni. În 2025, el a devenit, de asemenea, campion european la categoria U23, iar în 2024 a obținut titlul de campion mondial la aceeași categorie de vârstă.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: