Impact Days Moldova. În Chișinău s-a desfășurat primul Business Summit al Economiei Sociale

În Chișinău s-a desfășurat prima ediție a conferinței Impact Days Moldova, dedicată businessului social, economiei verzi și impact businessului. NM vă povestește ce s-a discutat în Moldova despre businessul social și economia verde, cine planifică să creeze două mii de locuri de muncă și să investească 40 de milioane de Euro.

În ce a constat Impact Days Moldova

Prima ediție a conferinței Impact Days Moldova, dedicată businessului social, impact businessului, economiei verzi și antreprenoriatului local s-a desfășurat în data de 19 mai la Centrul Tekwill din Chișinău. Evenimentul a fost organizat de Eco Visio, Fundația Est-Europeană și ADV România.


Organizatorii și-au propus să reunească în cadrul evenimentului investitori, antreprenori, factori de decizie, filantropi și alți reprezentanți ai sectorului de investiții. La conferință au participat câteva sute de oameni.

În deschiderea conferinței, directorul executiv al EcoVisio, Vladimir Ternavschi, a menționat că organizația are printre sarcini nu doar protecția mediului înconjurător, dar și antreprenoriatul social. «Ne străduim să găsim nu doar motivație financiară, dar și pentru suflet. Să găsim acele zone sociale în care am putea soluționa problemele», a spus Ternavschi.

Reprezentanții EcoVisio au precizat pentru NM că acum în Moldova ar putea fi solicitat un business social în domeniul educației, turismului, protecției mediului înconjurător și în domeniul culturii.

Președintele ADV România, Angela Achiței, a precizat în cadrul conferinței că participanții la prima ediție Impact Days Moldova «scriu istorie» și «schimbă teoria economică». «Totul se măsoară în cifre: veniturile, profitul, PIB-ul. Dar nimeni nu pune accent pe creșterea calității vieții oamenilor.[…] Economia socială începe să scrie istoria sa. În UE a fost aprobat un plan de dezvoltare a economiei sociale: sunt create multe instrumente, date», a menționat Achiței.


Business social, impact business și business pe principii ESG

La prima ediție, participanților la conferință le-a fost explicată folosind drept exemplu afacerile a trei businessmeni, care este diferența dintre businessul social, impact businessul și businessul pe principii ESG (environment, social, governance).

Exemple de impact business (impact — influență asupra unei persoane) au fost oferite de fondatorul companiei Simpals, Dmitri Voloșin. El a vorbit despre câteva proiecte de impact derulate de compania sa, care au drept scop să aducă profit. Când a început pandemia de COVID-19, Simpals a lansat proiectul studii.md. «Agende virtuale în care părinții și elevii puteau vedea temele pentru acasă și notele », a precizat Voloșin. Potrivit lui, acest proiect deocamdată nu aduce venit.

Un alt proiect este platforma pentru achiziții de stat Achizitii.md,
Care, potrivit lui Voloșin, este deja profitabil. «Acest proiect se mișcă înainte. A fost eradicată foarte multă corupție», susține Voloșin.

Cel de-al treilea proiect al său este platforma sporter.md, care organizează curse sportive.

Oleg Uzun, specialist al Departamentului Management de Mediu al ProCredit Bank a povestit în cadrul evenimentului ce înseamnă business pe principii ESG. Potrivit acestuia, într-un anumit moment managementul băncii a decis să găsească soluții pentru a dezvolta afacerea «altfel»: să trateze mai bine proprii angajați, clienți și mediul înconjurător.

Uzun a explicat detaliat sistemul legat de protecția mediului înconjurător. Banca, de exemplu, a redus maximal volumul hârtiei folosite, a început să utilizeze mai des semnătura digitală. În cinci ani a redus consumul anual de hârtie de la două tone la o tonă. Mai mult, banca a redus consumul de benzină de la 13 mii de litri la șase mii după ce a optat pentru mașini hibrid și electrice. Instituția a mai reușit să facă o economie anuală de 300 de mii de KWh.


Uzun a mai povestit că banca aplică un program de îmbunătățire a relațiilor cu angajații. Aceștia se dresează între ei la per tu și nu cu dvs. Pentru angajați sunt organizate diferite training-uri.
Banca își ajută clienții să obțină finanțare pentru proiectele din domeniul economiei «verzi».

Despre afaceri sociale a povestit fondatoarea companiei Edujoc, Victoria Novac-Hîncu. Ea și-a început afacerea în cadrul unui atelier pentru jucării, după care a inițiat propria linie de producere a jucăriilor educaționale.

Când a început producerea, s-a confruntat cu trei probleme: sistemul de învățământ depășit de timp, lipsa materialelor didactice și consumul excesiv de către copii a smartphonelor.

Atunci, Edujoc și-a propus două obiective sociale: să reducă dependența copiilor de telefon și să dezvolte gândirea critică a copiilor prin organizarea unor cursuri gratuite pentru cei mici.

În cadrul conferinței, pe lângă povestirile businessmenilor despre afacerile sociale, au fost expuse spre vânzare produsele companiilor sociale, prezentate în cadrul Impact Days Moldova.

Fondatoarea companiei Magic Wood, Lia Daniliuc, a menționat că a început să producă jucării de lemn după ce a născut un copil: mai întâi pentru el, iar ulterior spre vânzare. Lia Daniliuc este arhitect și pictor, iar soțului ei îi place să lucreze lemnul. «Utilizăm doar lemnul, iar pe toate jucăriile noastre se poate picta», a menționat pentru NM Lia Daniliuc.

Alături de ea, și-a expus lucrările «Atelierul social» din Tiraspol. Genți, accesorii și alte lucruri necesare sunt cusute de către femeile care au ajuns în dificultate și care provin din familii defavorizate. Pentru o parte din produsele sale, compania folosește materie primă reciclată.


Primul fond de investiții pentru businessul social

În încheierea Impact Days Moldova, celor prezenți la conferință le-a fost prezentat fondul de investiții Impact Fund Moldova. Banii Fondului vor fi investiți în afaceri sociale și de impact prin investiții directe în capital propriu, credite și consultanță.

În timpul prezentării fondului, au fost menționate patru direcții de perspectivă pentru dezvoltarea businessului: agricultura ecologică, IT, vinificația și energia alternativă.

Reprezentantul fondului, Artur Munteanu, a anunțat că fondul va avea un capital de 40 de milioane de Euro, bani ce vor fi investiți în dezvoltarea a 10-12 întreprinderi mici și mijlocii, axate pe crearea locurilor de muncă, export, dezvoltarea energiei alternative, dar și în întreprinderile conduse de femei.

Investițiile în capital propriu vor varia de la câteva mii de euro până la câteva milioane. De asemenea, întreprinderile sociale vor putea contracta credite cu dobândă redusă sau fără dobândă. Acesta va fi primul fond din Moldova care va funcționa în baza experienței internaționale a fondurilor de impact și va crea o finanțare de alternativă pentru businessul social și cel verde.

Deși fondul planifică să facă investiții în Moldova, managerii acestuia nu exclud finanțarea proiectelor din regiune, de exemplu, a afacerilor din România sau Polonia. Potrivit prognozelor, datorită banilor oferiți de Impact Fund Moldova vor fi create 2 mii de locuri de muncă.

* Acest proiect este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Asociația Businessului European și centrul Contact; este organizat în cadrul proiectului Collaborate for Impact, finanțat de Uniunea Europeană și realizat de EVPA și cinci parteneri din țările Parteneriatului Estic; co-finanțat de IM Swedish Development Partner, Fondul European pentru Sud-Estul Europei, PNUD Moldova și organizat inclusiv cu sprijinul proiectului Future Technologies Project, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Articol de parteneriat

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj: NM

Gutnic a depus denunț la CNA împotriva lui Ceban. Primarul, acuzat de „abuz de putere”

Fosta viceprimară a capitalei, Irina Gutnic, a depus un denunț la Centrul Național Anticorupție (CNA) împotriva primarului general Ion Ceban, pe care îl acuză de „abuz de putere”. Totodată, Gutnic a anunțat că pregătește și o acțiune în instanță.

„Este vorba despre o dispoziție a primarului general, care a fost adoptată fără respectarea cadrului legal. Am făcut-o și o fac nu din supărare, frustrare sau trădare, o fac din motiv pentru că legea trebuie respectată, nu încălcată. Se pregătește și cererea către instanța de judecată”, a anunțat Irina Gutnic.   

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Primăriei Chișinău. Consiliera primarului și purtătoarea de cuvânt a formațiunii MAN, Natalia Ixari, nu a răspuns solicitării până la publicarea știrii.

Amintim că, pe 11 mai, Ion Ceban a revocat-o pe Irina Gutnic din funcția de viceprimar al municipiului Chișinău, fără a explica motivele deciziei.

Două zile mai târziu, pe 13 mai, Gutnic a organizat o conferință de presă în care a calificat dispoziția semnată de Ceban drept ilegală și a anunțat că o va contesta în instanță. Tot atunci, ea a declarat că va depune un denunț pentru abuz de putere.

În cadrul conferinței, fosta viceprimară a lansat mai multe acuzații la adresa lui Ion Ceban și a activității Primăriei Chișinău. Potrivit acesteia, instituția ar fi fost transformată într-un „mecanism de PR politic”, iar angajații ar fi supuși unei „terori administrative” și unor presiuni politice.

Gutnic a criticat și decizia privind crearea Blocului „Alternativa” pentru alegerile parlamentare din 2025. Ea a declarat că proiectul nu ar fi fost consultat cu membrii MAN și l-a calificat drept „un proiect anti-valori europene”, care ar fi compromis imaginea formațiunii. Gaik Vartanean, președintele fracțiunii parlamentare „Alternativa”, a respins acuzațiile: „Prima dată aud așa ceva”.

Pe 13 mai, Ion Ceban a respins acuzațiile lansate de Irina Gutnic. Edilul a scris pe rețele că ieșirea publică a Irinei Gutnic ar reprezenta o reacție a „unei doamne supărate că nu mai are funcție”.

Pe 14 mai, Irina Gutnic și-a depus cererea de plecare din Mișcarea Alternativa Națională (MAN).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Rachetele antigrindină care au rănit trei persoane în Glodeni și Râșcani aveau defecțiuni tehnice. Rezultatele anchetei

Rachetele antigrindină găsite la sol și care au explodat în raioanele Glodeni și Râșcani, rănind trei persoane printre care doi copii, aveau defecțiuni tehnice încă din momentul lansării. Motorul nu a pornit după lansare, rachetele s-au abătut de la traiectorie, iar sistemul de autodistrugere nu a funcționat. Precizările au fost făcute pentru IPN de Serviciul Antigrindină, în baza concluziilor Comisiei Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice.

Potrivit constatărilor, cele două rachete de tip „Loza-7″, fabricate în Bulgaria, au fost lansate în iulie 2025 de la unitatea specială Fălești. Motorul rachetelor nu a pornit după lansare din cauza unei funcționări nestandard a produsului. Fragmentele găsite în satul Petrunea, raionul Glodeni, și în extravilanul satului Corlăteni, raionul Râșcani, au detonat după ce au fost supuse unor intervenții mecanice și expuse la foc deschis de persoanele care le-au găsit.

Comisia a propus transmiterea materialelor investigației către uzina producătoare pentru o analiză detaliată și înlocuirea celor două rachete defecte din contul companiei producătoare.

Amintim că pe 9 mai, doi minori de 10 și 11 ani au găsit în satul Petrunea, raionul Glodeni, un obiect asemănător unei rachete antigrindină. Copiii au dat foc obiectului, iar acesta a explodat. În urma incidentului, minorii au suferit traumatisme și au fost transportați de urgență la Spitalul din Bălți, în stare gravă. A doua zi, pe 10 mai, în satul Corlăteni, raionul Râșcani, un băiat de 18 ani a suferit traumatisme la mâna stângă în urma unei explozii produse în apropierea unei stâne de oi, unde fusese depistată o componentă a unei rachete antigrindină.

Pe 11 mai, Serviciul Antigrindină al Ministerului Agriculturii a instituit o comisie de anchetă, convocând și producătorul rachetelor. IGSU a recomandat cetățenilor să nu atingă, să nu miște și să nu aprindă obiecte necunoscute găsite la sol și să apeleze imediat la 112 în cazul depistării unui obiect suspect.

IGSU a recomandat cetățenilor să nu atingă, să nu miște și să nu transporte obiecte necunoscute, indiferent de forma sau starea acestora. De asemenea, aceștia nu trebuie să încerce să le desfacă, să le lovească sau să le aprindă. Totodată, Inspectoratul a recomandat cetățenilor să le explice copiilor despre pericolul pe care îl prezintă obiectele explozive. Potrivit IGSU, în cazul depistării unui obiect suspect, persoanele trebuie să se îndepărteze imediat și să nu permită accesul altor persoane în zonă. De asemenea, trebuie să apeleze Serviciul 112 pentru a anunța descoperirea obiectului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Maia Sandu, după atacul asupra Kievului și încălcarea spațiului aerian al Moldovei: „Presiunea asupra Rusiei nu trebuie să slăbească”

Președinta Maia Sandu a condamnat atacul masiv al Federației Ruse asupra Kievului și noul caz de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova. Într-un mesaj publicat pe X, șefa statului a spus că acțiunile Rusiei nu indică că ar intenționa să înceteze agresiunea militară împotriva Ucrainei și că presiunea asupra acesteia „nu trebuie să slăbească”.

1 560 de drone de la miezul nopții — unul dintre cele mai lungi și masive atacuri rusești asupra Ucrainei. Spațiul aerian al Moldovei a fost încălcat. Rusia nu încearcă să pună capăt războiului; își continuă seria de crime. Presiunea asupra Rusiei nu trebuie să slăbească”, a menționat Maia Sandu.

Amintim că, în noaptea de 13 spre 14 mai, trupele ruse au atacat Kievul. Conform celui mai recent bilanț, 8 persoane au fost ucise, iar 45 de oameni, inclusiv 2 copii, au fost răniți.

De asemenea, în după amiaza zilei de 13 mai, o dronă a survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, pe fondul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Aparatul de zbor a traversat țara din raionul Ocnița până în zona Giurgiulești. Din cauza incidentului, autoritățile au închis spațiul aerian în nordul și centrul țării.

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat incidentul, calificându-l drept „o încălcare inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale” a Republicii Moldova.

Moldova Digital Summit 2026 aduce în prim-plan viitorul afacerilor în era inteligenței artificiale

Evenimentul aduce împreună companii tech, bănci, IMM-uri, startup-uri, investitori și furnizori de soluții digitale

Moldova Digital Summit 2026 va reuni lideri din tehnologie, sectorul financiar, mediul de afaceri, startup-uri, investitori și factori de decizie pentru a discuta direct despre cum pot fi folosite inteligența artificială, automatizarea și datele în business. La această ediție, o atenție deosebită este acordată agendei de business pentru toate tipurile de companii, construită pentru întreprinderile care vor să treacă de la discuții generale despre digitalizare la soluții aplicate. 

Ediția din acest an va avea loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău și pornește de la o realitate clară: transformarea digitală nu mai este doar un proiect IT. Este o condiție pentru companiile care vor să fie mai eficiente, mai competitive și mai pregătite pentru piețele regionale și internaționale

Ana Chirița, Directoare de Proiecte Strategice, Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC: „Industria TIC din Republica Moldova demonstrează maturitate, capacitate de export și relevanță regională. Depășirea pragului de 1 miliard USD cifră de afaceri agregată de către rezidenții MITP confirmă că tehnologia a devenit unul dintre motoarele reale ale economiei și poate transforma toate sectoarele. La Moldova Digital Summit 2026 conectăm ecosistemul digital cu mediul de afaceri, sectorul financiar, investitorii și industriile care au nevoie de soluții aplicate pentru a deveni mai competitive și pregătite pentru viitor. Lideri regionali și locali în tehnologie vor prezenta soluții concrete pentru operațiunile companiilor, indiferent de dimensiunea acestora.”

Sesiunile de pe agenda de business vor fi susținute de companii internaționale de referință, precum Mastercard, IBM, Oracle, Samsung, Palo Alto Networks, Salesforce, UiPath, alături de companii cu expertiză solidă pe piața locală, inclusiv Orange Moldova, Orange Systems, DAAC System Integrator, EBS Integrator, Paynet, Sirius, FineGuide și altele. Împreună, acestea vor aduce în discuție soluții aplicate pentru AI, automatizare, contabilitate, HR, securitate cibernetică și transformare digitală în companii.

Agenda de business: AI și automatizarea devin instrumente de business, nu doar tehnologii de suport

Prima sesiune, Digital Transformation Roadmap, va aborda pașii concreți prin care IMM-urile pot să treacă  mai rapid de la procese manuale la operațiuni digitale. Discuțiile vor porni de la problemele reale  întâlnite frecvent în companii: postări care nu generează vânzări, dependența de Excel și dificultatea de a măsura rezultatele. Programul va include subiecte precum inteligența artificială integrată în Marketing, automatizarea și CRM-urile pentru marketing, vânzări, generare de lead-uri și urmărirea potențialilor clienți. Vor fi prezentate și soluții practice pentru contabilitate, plăți, analiză de date, ERP, cloud, tablouri de bord și raportare.

De la banking digital la banking bazat pe AI

Sesiunea „De la servicii bancare digitale la servicii bancare bazate pe inteligență artificială” va analiza modul în care sectorul financiar poate folosi inteligența artificială pentru servicii digitale mai sigure și mai rapide. Discuțiile vor mai aborda securitatea cibernetică, alinierea la standardele europene și rolul datelor bine organizate în implementarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială. Agenda va include și tema automatizării inteligente a proceselor, abordând felul în care instituțiile financiare pot accelera luarea deciziilor și pot oferi servicii mai rapide și mai relevante pentru clienți. De asemenea, sesiunea va explica și rolul unei infrastructuri moderne de plăți, inclusiv SEPA/MIA, în conectarea companiilor din Moldova la piețele externe și la modele globale de business.

Contabilitatea –  instrument strategic de business

Sesiunea „Contabilitatea de zi cu zi, transformată în instrument strategic pentru afaceri cu ajutorul inteligenței artificiale” va aduce în discuție o realitate pe care o trăiesc multe companii: contabilitatea consumă încă mult timp, implică multă muncă manuală și, de multe ori, oferă informații prea târziu pentru a sprijini decizii rapide. Discuțiile vor arată cum soluții de contabilitate în cloud și instrumente de automatizare pot reduce munca repetitivă și pot oferi companiilor acces mai rapid la datele lor financiare. O altă temă importantă va fi trecerea de la contabilitate la inteligență financiară.  Sesiunea va include și soluții practice pentru automatizarea facturilor, recunoașterea documentelor, raportare asistată de tehnologie, tablouri de bord și analiză financiară.

Resursele umane și și creștere organizațională susținută de inteligența artificială

Sesiunea va aborda modul în care inteligența artificială schimbă procesele de resurse umane   provocările valabile pentru toate industriile: proces lung de recrutare, dificultăți în identificarea candidaților potriviți pentru rolurile disponibile și fluctuația mare de personal. Discuțiile vor pune accentul de modul în care analiza datelor pot ajuta companiile să înțeleagă mai bine echipele, să identifice riscurile interne și să ia decizii mai rapide. Sesiunea va aborda subiectul  soluțiilor de învățare în module scurte și instruire integrată în companii, precum și modul în care AI poate susține redefinirea rolurilor, echipele hibride și creșterea organizațională.

Operațiuni și transformare digitală: de ce eșuează proiectele și cum pot fi reparate

Sesiunea „Operațiuni și transformare digitală” va explica de ce multe proiecte de transformare digitală nu aduc rezultatele așteptate, chiar dacă există bugete, tehnologii și intenții bune. Un prim subiect va viza reziliența companiilor în fața atacurilor cibernetice amplificate de inteligența artificială și rolul soluțiilor moderne de protecție în asigurarea continuității operaționale. Sesiunea va aborda, de asemenea, adoptarea internă a inteligenței artificiale, securitatea cibernetică drept factor de dezvoltare a businessului și utilizarea datelor pentru decizii mai bune, planificări mai clară și eficiență operațională.

De la digitalizare la reorganizarea completă a afacerii

Mesajul central al Moldova Digital Summit 2026 este clar: pentru a rămâne competitive, companiile trebuie să adopte mai rapid inteligența artificială, automatizarea și instrumentele digitale în activitatea lor de zi cu zi.

Inteligența artificială este un instrument deja folosit de companiile care vor să crească, să devină mai eficiente, să reducă pierderile operaționale, să intre pe piețe externe și să ia decizii bazate pe date. În acest context, Moldova Digital Summit 2026 devine o platformă de dialog între tehnologie, finanțe și economia reală, cu accent pe soluții digitale aplicate, relevante și ușor de implementat în companii.

Despre Moldova Digital Summit 2026

Moldova Digital Summit este principalul eveniment dedicat transformării digitale din Republica Moldova. Ediția 2026 are loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău, și este organizată sub patronajul Guvernului Republicii Moldova de către ATIC, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park și Tekwill.

Parteneri Strategici: Uniunea Europeană | Cooperarea Germană pentru Dezvoltare | Guvernul Italiei | Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) | Agenția de Investiții din Moldova | Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF) | Programul Innovate Moldova | Suedia | Regatul Unit | Elveția | Helvetas Moldova | Proiectul OPTIM | UN Women | UNICEF | Agenția Servicii Publice | Consiliul Nordic de Miniștri

Partener Diamond: Mastercard

Partener Gold: Orange Moldova

Parteneri Silver: IBM | Reliable Solutions Distributor | Provision | Palo Alto Networks | Mekanys | Salesforce | International Media Support (IMS) | Amazon Web Services | Dorna | Chateau Cojusna

Parteneri Media: AGORA | Bani.md | Diez | Forbes Moldova | FOX CO | NewsMaker | Point.md | Radio Noroc | Realitatea | Realitatea FM | Realitatea TV | rupor.md | Simpals | Știri.md | Vocea Basarabiei | The List

Parteneri de comunitate: Startup Moldova | Business Voice | Floral Soul | AmCham Moldova | Technovator

screenshot

Manifestație cu icoană și baloane la penitenciarul nr. 13 în susținerea lui Guțul: „Poporul găgăuz azi vă felicită”

La penitenciarul nr. 13 din Chișinău, în care este deținută bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, a avut loc o „acțiune de susținere și solidaritate”. Potrivit Canal 5, afiliat fugarului Ilan Șor, manifestația a fost organizată în contextul împlinirii a trei ani de la alegerea Evgheniei Guțul în funcția de bașcan al Găgăuziei.

La porțile penitenciarului, manifestanții au venit cu baloane, o icoană, dar și mai multe pancarte: „Pentru bașcan, pentru autonomie, pentru Găgăuzia!”, „Jos mâinile de pe Găgăuzia!”, „Guțul este bașcanul nostru”.

„Evghenia Alexandrovna, noi, locuitorii Găgăuziei, am venit azi pentru a vă felicita cu data adoptării respectului. (…) Autonomia Găgăuziei se ține ca și dumneavoastră cum vă țineți în acești pereți, în cea mai îngrozitoare închisoare din Republica Moldova. (…) V-au închis fiindcă ați devenit bașcan al Găgăuziei. (…) Poporul găgăuz vă așteaptă, crede și astăzi vă felicită. (…) Una dintre cerințe, care răsună în fiecare zi, este „libertate pentru bașcanul Găgăuziei”, a spus un manifestant.

Între timp, pe rețelele de socializare ale Evgheniei Guțul a fost postat un mesaj în numele acesteia, menționându-se că a fost transmis prin intermediul avocaților. Astfel, ea a menționat că pe 14 mai 2023 a obținut „o victorie convingătoare și remarcabilă”. „A fost o victorie a poporului găgăuz. (…) Încă din primele zile de activitate am demonstrat că știm nu doar să promitem, ci și să obținem rezultate concrete. (…) Ulterior au urmat reținerea ilegală, o urmărire penală motivată politic și încercarea de a mă lipsi, de fapt, de posibilitatea de a-mi exercita mandatul încredințat de poporul Găgăuziei. (…) Echipa noastră trece prin încercări dificile și a păstrat lucrul cel mai important – încrederea oamenilor și dorința de a lupta pentru viitorul Găgăuziei”, a adăugat Guțul.

Evghenia Guțul, de la consilier de partid la bașcan

Evghenia Guțul, necunoscută până atunci publicului larg, a fost aleasă în funcția de bașcan la alegerile din 14 mai 2023. Presa locală a scris că, din iunie 2018, a lucrat în calitate de „consilier” la Partidul „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Peste o lună a fost angajată secretară. Ea a câștigat scrutinul din Găgăuzia cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, precum și echipa politicianului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și care a susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu, care trebuia să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul. Șefa statului declara că nu se grăbește să o desemneze pe Guțul în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, preciza Sandu.

De ce a fost condamnată Guțul

Pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis aplicarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”.

Cele două au fost recunoscute vinovate de două capete de acuzare: acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complici. 

Pe lângă închisoare, în privința Evgheniei Guțul, instanța a dispus confiscarea sumei de peste 40,9 milioane de lei (40.905.637 de lei) din contul acesteia. În privința Svetlanei Popan, instanța a dispus confiscarea a peste 9,7 milioane de lei (9.748.425 de lei). Ambele au fost private de dreptul de a exercita activități legate de organizare contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și de dreptul de a fi membre ale partidelor politice, pe un termen de 5 ani. 

De asemenea, conform Procuraturii Anticorupție, instanța a dispus confiscarea în folosul statului a corpurilor delicte ridicate în cadrul perchezițiilor: mijloace financiare în sumă de aproximativ 5,8 milioane de lei și 2 telefoane mobile.

Guțul și Popan nu își recunosc vina. Acestea au contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău.

Curtea de Apel va decide pe 28 mai soarta lui Guțul

Curtea de Apel va pronunța pe 28 mai 2026 decizia în dosarul Evgheniei Guțul și al Svetlanei Popan, după ce pe 19 martie au fost încheiate pledoariile și inculpatele au avut ultimul cuvânt.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: