Cum businessul devine soluție pentru problemele locale: 3 istorii când antreprenorii schimbă Moldova din interior

Într-o perioadă în care încrederea în sistem e șubredă, economia e instabilă și tot mai mulți oameni pleacă, există și un alt fel de antreprenoriat – acela care rămâne. Și mai mult decât atât, creează soluții acolo unde alții văd doar probleme. În Moldova, afacerile sociale și cele cu impact în comunitate cresc – încet, dar sigur. Iată trei povești care arată că, uneori, businessul poate fi exact ce are nevoie o societate ca să-și revină.

1. Jucării cu sens: „EduJoc” – educație prin joacă pentru copii de la 0 la 99 de ani

Victoria Novac, fondatoarea „EduJoc” și familia sa, au transformat o pasiune pentru educație și joacă într-o afacere socială autentică. Produc jucării educative din lemn, cu grijă față de copii și natură. Dar impactul nu se oprește aici: atelierul oferă locuri de muncă pentru persoane în etate, oferind acestora oportunitatea unei bătrâneți demne.

2. Bucate cu gust de speranță: „Floare de cireș” – oportunități de carieră pentru tineri

În satul Răzeni, întreprinderea socială „Floare de cireș” oferă servicii de catering pentru serbări și evenimente oficiale. Fondată de Sergiu Gurău, această afacere nu doar susține economic comunitatea, ci oferă formare profesională și locuri de muncă pentru tinerii din categorii vulnerabile, în special persoane cu dizabilități. Este una dintre cele mai cunoscute inițiative de economie socială din Moldova și prima afacere socială de inserție. 

3. Sate care inspiră: „EcoVillage Moldova” – educație ecologică din grădina casei

În Rîșcova, EcoVillage Moldova creează o realitate alternativă – una în care sustenabilitatea, educația ecologică și traiul simplu sunt stil de viață, nu slogan. Aici se organizează ateliere, se primesc turiști din Moldova și de peste hotare, se creează traininguri care formează o nouă generație de lideri locali orientați spre soluții verzi și comunitare. Fiecare colțișor din complexul turistic e un spațiu de învățare și descoperire a practicilor ecologice – de la iarba din grădină și până la materialele de construcție folosite. Ba mai mult, alături de EcoVillage Moldova localnicii de asemenea au învățat cum să facă găzduiască sustenabil turiștii interesați să descopere Moldova. 

Ce mai avem de învățat din Europa despre economie socială și afaceri responsabile

Comparativ cu Moldova, în Uniunea Europeană, economia socială nu e un trend, ci o strategie concretă. Peste 13 milioane de persoane deja lucrează în întreprinderi sociale. Conform Comisiei Europene, există aproximativ 2,8 milioane de întreprinderi ale economiei sociale în UE, reprezentând 10% din totalul afacerilor.

De asemenea, Comisia Europeană recunoaște economia socială ca un element esențial în tranziția verde și digitală. În acest sens, a fost publicat un plan de acțiune care identifică 14 domenii de acțiune și 30 de măsuri specifice pentru a sprijini această tranziție.

În ceea ce privește Republica Moldova, aceasta începe să urmeze acest drum, făcând pași mici, dar siguri, în direcția dezvoltării economiei sociale.

Impact Days 2025 – locul unde se întâlnesc antreprenorii care schimbă lumea

Deja al 3-lea an la rând AO EcoVisio (HUBul Antreprenorilor Sociali) împreună cu partenerii organizează conferința Impact Days – cel mai mare eveniment din Moldova dedicat economiei sociale, sustenabilității și antreprenoriatului responsabil. Anul acesta evenimentul va avea loc pe 16–17 mai, în Chișinău, la Artcor. 

Peste 150 de participanți – antreprenori, manageri, activiști, finanțatori vor participa la eveniment. Te așteaptă ateliere, workshopuri, networking și conexiuni cu oameni noi. Aici înveți, colaborezi și îți dai seama că nu ești singur în procesul de a construi un business cu impact real.

Vino la Impact Days 2025 pe 16 și 17 mai, în Chișinău. Ne vedem acolo, căci că viitorul nu se construiește de unul singur – ci în comunitate.

Detalii și bilete: https://bit.ly/ImpactDays2025-MD 

Pentru mai multe oportunități din domeniul economiei sociale urmărește pagina de facebook, instagram sau telegram a organizației.

***

Impact Days este un business summit european, dedicat Economiei Sociale & Verde, care are loc deja al treilea an în Moldova. Scopul evenimentului este de a crea punți de comunicare și colaborare între oamenii implicați într-un ecosistem, pentru a împărtăși și multiplica practici sustenabile și cu impact în afaceri.

Organizatori: AO EcoVisio, HUB-ul Antreprenorilor Sociali, Platforma pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Social în Moldova

Acest eveniment este finanțat de Uniunea Europeană, prin Impact Europe în cadrul proiectului „Collaborate for Impact”, co-finanțat în cadrul proiectului ”Impact Space” implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu EcoVisio, EBA Moldova și AOPD din resursele financiare oferite de Suedia;  de asemenea co-finanțat de IM Swedish Development Partner și EVZ Foundation.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ZdG

Judecătoria Orhei a anulat decizia CEC privind excluderea candidatului lui Costiuc la Primăria Orhei⚡️⚡️⚡️

Judecătoria Orhei a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) prin care Victor Perțu, candidatul Partidului „Democrația Acasă”, fusese exclus din cursa pentru funcția de primar al municipiului Orhei. Decizia a fost pronunțată pe 7 mai, cu doar zece zile înainte de scrutin. NewsMaker a solicitat o reacție de la CEC, însă până la publicarea știrii nu a primit un răspuns.

Pe 2 mai, CEC a admis contestația depusă de candidatul PAS Sergiu Stanciu și a anulat înregistrarea lui Victor Perțu în cursa pentru Primăria Orhei. Pe 7 mai, instanța a decis, însă, să anuleze hotărârea Comisiei, după ce a constatat că sesizarea a fost „admisă peste termen”.

Amintim, cazul a provocat un conflict de competență între instanță și Curtea de Apel Centru și a ajuns inclusiv la Curtea Supremă de Justiție, care a stabilit că litigiul trebuie examinat de Judecătoria Orhei.

În prima sa reacție, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat că formațiunea a „câștigat procesul cu CEC”.

„Instanța de judecată Orhei a anulat decizia abuzivă a Comisiei Electorale Centrale prin care Partidul „Democrația Acasă” și candidatul Victor Perțu am fost eliminați din cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Orhei. (…) Din acest moment, domnul Perțu este practic restabilit în drepturi”, a transmis Costiuc.

Hotărârea este cu drept de apel la Curtea de Apel Nord în termen de trei zile de la adoptarea hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Orheiului Central.

***

Amintim că, pe 2 mai, Comisia Electorală Centrală (CEC) a admis sesizarea depusă de Sergiu Stanciu, candidatul PAS la Primăria Orhei, și a anulat înregistrarea lui Victor Perțu, desemnat de Partidul „Democrația Acasă”, în calitate de concurent electoral.

CEC a motivat decizia prin faptul că Perțu ar fi avut „o implicare activă” în activitățile fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional. De asemenea, CEC a constatat că „activitatea actuală a Partidului „Democrația Acasă” de fapt reprezintă o continuare a activității formațiunii politice declarate neconstituționale, inclusiv a partidelor politice care sunt suspectate că ar fi succesoare ale formațiunii respective”. Mai mult, CEC a menționat că „traseismul politic al candidatului și suprapunerea resurselor umane între aceste formațiuni sugerează existența unor elemente de bloc electoral camuflat” între Partidul „Democrația Acasă” și Partidul „Șor”.

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat atunci decizia drept una „politică, nu juridică” și a acuzat PAS că ar sta în spatele acesteia. El a anunțat că formațiunea va contesta hotărârea în instanță.

Excluderea lui Victor Perțu din cursa electorală a provocat reacții și în rândul altor politicieni. În spațiul public au apărut apeluri la boicotarea alegerilor din Orhei și solicitări de sesizare a instituțiilor internaționale. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Costiuc cere excluderea unui candidat din cursa pentru Primăria Orhei: „Demonstrăm că este omul lui Șor”

Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, îi cere Comisiei Electorale Centrale (CEC) să o scoată din cursa pentru Primăria Orhei pe candidata independentă Diana Memeț. Politicianul a depus o contestație, în acest sens, pe 7 mai. Parlamentarul susține că ar deține „dovezi” că Memeț „este omul lui Șor”.

„Vrem să vedem cu o să acționeze instituțiile statului – CEC, SIS și alții – în raport cu Diana Memeț care nici nu ascunde că reprezintă echipa lui Șor de aici de la Orhei. Și mai este un candidat. Aveți răbdare, pregătim contestația”, a declarat Costiuc.

Totodată, acesta i-a îndemnat public pe locuitorii din Orhei să boicoteze alegerile locale noi din 17 mai: „Haideți să ne mobilizăm toți locuitorii din Orhei, să nu iasă nimeni la vot. Să scoată 3-4%, atât cât au aceștia de la PAS. Boicotăm total. Boicot total alegerilor”.

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Diana Memeț. Aceasta a declarat că a văzut mesajul lui Costiuc și că va reveni cu un comentariu, însă până la publicarea știrii nu a oferit o reacție.

Pe 5 mai, candidata a publicat însă un videoclip pe pagina sa de Facebook, în care respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi „candidatul ascuns al unui partid”.

„Diana Memeț este candidat independent – fără culoare de partid, fără agende ascunse, fără comenzi politice. Nu execută agenda nimănui. Aceste bârfe sunt lansate de contracandidați care nu au nici program solid, nici argumente convingătoare. Când nu ai ce spune despre tine, începi să vorbești urât despre ceilalți. Diana Memeț vine să repare drumuri și grădinițe, nu să facă politică”, declara aceasta.

Cine este Diana Memeț?

În prezent lector la Universitatea Tehnică a Moldovei, Diana Memeț candidează independent pentru funcția de primar al municipiului Orhei. Ea a exercitat pentru scurt timp funcția de primar interimar al orașului Orhei în 2019, după ce Ilan Șor a renunțat la mandatul de edil pentru a deveni deputat. La acel moment, Memeț era viceprimar al municipiului, scrie ZdG.

Obligațiunile de primar le-am desemnat adjunctului meu, un bun profesionist, care cunoaște toate problemele orașului nostru, dar, cel mai important, știe cum să le rezolve – Diana Memeț”, anunța fugarul condamnat Ilan Șor pe 12 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă.

Într-o investigație publicată de ZdG în 2022 se menționa că Diana Memeț, pe atunci șefă a Direcției Administrare Publică din cadrul Consiliului Raional Orhei, făcea parte din structura partidului „Șor” – declarat între timp neconstituțional – și era implicată în activități de mobilizare electorală.

***

Locuitorii municipiului Orhei sunt așteptați la urne pe 17 mai, pentru pentru a-și alege un nou primar. În cursa electorală au rămas opt candidați, după ce doi dintre cei 10 pretendenți înregistrați inițial au fost excluși sau s-au retras din competiție. Este vorba despre Victor Perțu, candidatul Partidului „Democrația Acasă” (detalii – AICI), și Dumitru Melnic, candidatul Partidului Comuniștilor (detalii – AICI).

Alegerile locale noi sunt organizate după demisia fostei primare Tatiana Cociu. Reamintim, aceasta a renunțat la mandat în decembrie 2025, la o zi după ce Ilan Șor – refugiat în Rusia – a declarat că își retrage proiectele sociale din Moldova și sprijinul politic pentru primarii afiliați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Centrul pentru Jurnalism Independent Moldova

Jurnalistele NewsMaker, Ecaterina Dubasova și Olga Gnatcova, premiate la concursul Tulip Press Awards

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova au anunțat rezultatele concursului Tulip Press Awards, ediția 2026. Premiul la categoria „presa online” a fost obținut de jurnalistele NewsMaker Ecaterina Dubasova și Olga Gnatcova. La concurs, acestea au prezentat un longread despre represiunile din regiunea transnistreană. Menționăm că materialele participanților la concurs au trebuit să reflecte tematica drepturilor omului în Republica Moldova.

Pe 7 mai, Centrul pentru Jurnalism Independent și Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova au decernat Premiile Tulip Press Awards 2026. Potrivit Centrului, câștigătorii celei de-a șasea ediții a competiției sunt:

Secțiunea Presa online/Presa scrisă

  • Liliana Botnariuc, Rise.md
  • Ecaterina Dubasova/Olga Gnatcova, NewsMaker
  • Natalia Zvariș, SP

Secțiunea Video

  • Cristina Roșca, Suntpărinte.md
  • Natalia Strogoteanu, Cu Sens
  • Eugenia Apostu, Jurnal TV/REL

Jurnalistele NewsMaker Ecaterina Dubasova și Olga Gnatcova au participat la concurs cu materialul: „La închisoare – pentru „insulte”, amendă – pentru childfree: cum a copiat Transnistria legile rusești și ce poate face Chișinăul”. Textul poate fi citit AICI.

NewsMaker

Amintim că, pe 2 martie 2026, Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Moldova, a lansat cea de-a VI-a ediție a concursului Tulip Press Awards. Concursul a cuprins două secțiuni: video și presa online/presa scrisă. Pentru ambele secțiuni, jurnaliștii au trebuit să expedieze două materiale jurnalistice, realizate și publicate în perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026. Acestea au trebuit să reflecte tematica drepturilor omului în Republica Moldova. Se menționa că jurnaliștii care, la edițiile anterioare, au obținut cel puțin două trofee Tulip Press Awards, nu sunt eligibili să participe în competiție. Totodată, Centrul a menționat că, în rezultatul jurizării, vor fi oferite câte trei premii pentru fiecare din cele două secțiuni, iar valoarea unui premiu este de 300 de euro.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Tezele universitare din Moldova, sub control antiplagiat: a fost anunțată platforma care le va verifica

Toate tezele de licență și de master din Republica Moldova vor fi verificate cu ajutorul platformei Sistemantiplagiat.ro. Aceasta va identifica eventualele similitudini cu alte lucrări sau surse disponibile în baze de date academice și pe internet. Tezele vor fi verificate obligatoriu înainte de susținere, iar conducătorul de teză va emite o decizie argumentată privind originalitatea lucrării. Ulterior, după depunerea lucrării, aceasta va fi analizată atât în limba în care a fost redactată, cât și în limba engleză. Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației și Cercetării, care a precizat că doar lucrările care vor parcurge toate etapele de verificare vor fi admise la susținerea finală.

Pe 7 mai, Ministerul Educației a anunțat că, potrivit noilor reguli, toate tezele de licență și cele de master vor fi verificate obligatoriu înainte de susținere cu ajutorul platformei Sistemantiplagiat.ro.

„Aceasta este un instrument digital care compară textele și identifică eventualele similitudini cu alte lucrări sau surse disponibile în baze de date academice și pe internet. După introducerea în uz a softului, verificarea lucrărilor la antiplagiat va deveni o etapă obligatorie în procesul de elaborare și evaluare a tezelor. Într-o primă fază, fiecare student va primi un raport de similitudine înainte de depunerea finală a tezei, pentru a putea corecta eventualele probleme de citare sau parafrazare. După depunerea lucrării, aceasta va fi analizată atât în limba în care a fost redactată teza (română sau rusă), cât și în limba engleză, pentru a putea fi identificate inclusiv traducerile fără indicarea sursei sau preluările din alte limbi”, a precizat Ministerul Educației.

Potrivit secretarului de stat la Ministerul Educației, Adriana Cazacu, rapoartele generate nu sunt interpretate automat. „Ele sunt analizate de conducătorul de teză, care emite o decizie argumentată privind originalitatea lucrării. În situațiile în care sunt depășite anumite praguri tehnice sau apar suspiciuni, analiza este realizată suplimentar de o comisie formată din trei cadre didactice”, a menționat Cazacu.

Ministerul a adăugat că rapoartele de similitudine conțin mai mulți indicatori tehnici, precum coeficienții de similitudine, sursele identificate și eventuale avertismente tehnice. „Acești indicatori nu înseamnă automat plagiat, ci un indicator pentru o evaluare mai atentă. Decizia finală se bazează pe o analiză calitativă, care ține cont de context, de modul în care sunt citate sursele și de contribuția intelectuală reală a autorului”, a comunicat Ministerul.

Potrivit secretarului de stat, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială este permisă în activitatea academică, dar trebuie să fie transparentă și responsabilă. „Studenții sunt obligați să declare utilizarea acestor instrumente atunci când aceasta depășește funcțiile auxiliare, cum ar fi corectarea lingvistică sau formatarea. Generarea conținutului fără o contribuție proprie semnificativă este incompatibilă cu normele de integritate academică”, a mai spus Cazacu.

Ministerul a adăugat că doar lucrările care vor parcurge toate etapele de verificare și vor dispune de o rezoluție corespunzătoare vor fi admise la susținerea finală, în fața comisiei de examene. 

***

O investigație realizată de jurnaliștii de la Diez, publicată pe 23 aprilie 2026, a arătat că mai multe pagini de Facebook și site-uri web oferă studenților, contra cost, „ajutor” la scrierea tezelor de licență sau masterat. Potrivit jurnaliștilor, aproximativ 9.000 de lei costă astăzi o teză de licență făcută de la zero. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că vor fi sesizate organele de drept și organizate audieri publice. Totodată, el a spus că, începând din acest an, toate tezele de licență și master vor fi verificate printr-un soft specializat. Detalii AICI.

Pe 5 mai, la Parlament au fost desfășurate audieri. În cadrul acestora, ministrul Dan Perciun a anunțat că Republica Moldova ar putea introduce sancțiuni pentru frauda academică până la sfârșitul lunii iulie. Modificările ar putea viza atât Codul contravențional, cât și Codul penal, pentru a sancționa inclusiv vânzarea și cumpărarea tezelor de licență și master. Perciun consideră că sancțiunile analizate – de aproximativ 1000 de lei – sunt prea mici. Totodată, el a anunțat că, începând din acest an, toate lucrările de licență și master vor fi verificate printr-un soft antiplagiat, pentru care statul va achita aproximativ 35 de mii de euro. Perciun a mai spus că va participa personal, împreună cu colegi din Minister, la susținerea tezelor de master și licență, pentru a vedea din interior cum decurg lucrurile. Detalii AICI.

Pe 6 mai, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat că tezele universitare vor fi verificate cu ajutorul unui soft antiplagiat achiziționat din România. Întrebat de jurnaliștii de la Diez, ministrul a precizat că softul „mai puțin” va detecta textele generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Anul viitor, însă, Dan Perciun spune că ar urma să fie introduse mecanisme suplimentare pentru a acoperi și zona conținutului generat de AI.

Primele cireșe au apărut la Piața Centrală: cât costă un kilogram

Primele cireșe au apărut pe tarabele de la Piața Centrală din Chișinău, însă prețul acestora nu sunt pentru fiecare buzunar. Pentru un kilogram, comercianții cer 350 de lei.

Și alte fructe de sezon se vând la prețuri ridicate. Un kilogram de căpșune moldovenești costă de la 130 de lei, în timp ce căpșunele de import se vând cu 75-80 de lei kilogramul. Afinele au același preț ca cireșele – 350 de lei kilogramul.

Pe de altă parte, fructele exotice se vând la prețuri mai mici. Kiwi costă 55 de lei kilogramul, iar bananele – 35 de lei kilogramul.

Cumpărătorii spun că prețul cireșelor este, deocamdată, „exagerat”. „Să stea acolo până o să le cumpăr eu”, a comentat un internaut la imaginile cu prețurile fructelor, publicate de Piața Centrală pe 7 mai.

Î.M „Piața Centrală” / Facebook/ 7 mai

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: