parlament, парламент
NewsMaker

Lipsește semnătura „de aur”. Platforma DA și PAS cer convocarea de urgență a ședinței parlamentului

Deputații Platformei Demnitate și Adevăr (DA) și cei ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au semnat cererea de convocare a ședinței plenare a parlamentului. De asemenea, parlamentarii au semnat moțiunea simplă împotriva activității Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Cele două fracțiuni mai au nevoie de o singură semnătură pentru convocarea ședinței legislativului.

Deputații Platformei DA insistă asupra convocării urgente a ședinței plenare a parlamentului în cadrul căreia să fie înaintată moțiunea simplă împotriva activității Ministerului Afacerilor Interne, în contextul reținerii celor patru moldoveni de către structurile de forță de la Tiraspol.

Potrivit unui comunicat publicat de Platforma DA, lipsește un singur vot pentru convocarea ședinței plenare a legislativului. Deputatul Dinu Plîngău spune că a încercat să discute cu deputații din PD: 

„I-am îndemnat, după care chiar i-am rugat să ne convocăm la parlament pentru a face tot posibilul să scoatem din temnițe persoanele răpite. Nu am obținut nimic de la ei și am început să-l caut pe deputatul Denis Ulanov care e membru al Biroului Permanent, pentru a-l ruga să semneze cererea pentru a ne convoca și a discuta cu MAI și SIS despre situația delicată. Nu pot da de el și presupun că doar din cauza înțelegerilor recente dintre Dodon și Șor în contextul prezidențialelor pentru unul și tergiversării unor dosare pentru altul”.

 

***

Amintim că președintele Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică Alexandru Jizdan și vicepremierul pentru Reintegrare Cristina Lesnic au anunțat că, pe 7 și 8 octombrie, ar fi fost răpiți de către structurile de forță din Transnistria patru cetățeni ai Republicii Moldova, 

La scurt timp după ce președintele Igor Dodon a scris pe pagina sa de Facebook că a discutat la telefon despre acest subiect cu Vadim Krasnoselski, autoritățile din stânga Nistrului au anunțat că două dintre persoanele reținute au fost eliberate. Informația a fost confirmată ulterior și de Ministerul Afacerilor Interne de la Chișinău.

Pe 9 octombrie, Procuratura a confirmat că doi dintre cei patru moldoveni reținuți de structurile de forță transnistrene rămân în detenție, fără să ofere detalii despre aceștia.

Asociația Promo-LEX susține că unul dintre aceștia, Adrian Glijin, este acuzat de „trădare de patrie” și riscă până la 20 de ani de închisoare.

În urma acestuia caz, Platforma DA a anunțat că va înainta o moțiune de cenzură contra activității MAI și că va colecta semnături pentru convocarea ședinței parlamentului. PAS a anunțat că va susține inițiativa.

Deputaţii nu s-au întrunit în ședințe plenare de circa o lună. Potrivit regulamentului parlamentului, Biroul Permanent se convoacă la cererea preşedintelui legislativului sau a cel puţin o treime dintre membrii săi. Biroul propune Parlamentului data convocării şedinţelor plenare.

Pe de altă parte, ministrul Afacerilor Interne Pavel Voicu este în prezent în spital, în secția de reanimare, după ce s-a reinfectat cu COVID-19. De asemenea, a fost internat în spital din cauza infecției deputatul PSRM Vlad Bătrîncea.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: