Maia Sandu

Maia Sandu, la Comrat: „Găgăuzia a beneficiat de proiecte susținute de partenerii noștri. Spune cineva mulțumesc?”

Șefa statului Maia Sandu susține că Găgăuzia a beneficiat și continuă să beneficieze de proiecte susținute de partenerii de dezvoltare ai Moldovei. Cu toate acestea, potrivit președintei, conducătorii Găgăuziei „uită să spună mulțumesc pentru aceste lucruri”. Maia Sandu consideră aceasta o „lipsă de informare obiectivă” care duce „la o manipulare a cetățenilor”. Prin urmare, ea a venit cu un îndemn către tinerii din regiune să ajute autoritățile Moldovei la combaterea dezinformării. Maia Sandu a adăugat că știe că „nu este o opinie bună în Găgăuzia despre conducerea țării”. „Pe de altă parte e și problema că noi comunicăm prea puțin, în special cu tinerii și asta este o bilă neagră pentru noi”, a spus președinta. 

În cadrul forumului de la Comrat, șefa statului a îndemnat tinerii din regiune să ajute autoritățile Moldovei la combaterea dezinformării.

„Ce puteți face dumneavoastră? Este să ne ajutați să combatem dezinformarea. Să informăm mai bine tinerii, cetățenii, ce înseamnă Uniunea Europeană și de ce este important ca Republica Moldova să ajungă stat membru al UE, pentru că din păcate este foarte multă dezinformare. Să luăm exemplul Găgăuziei, Găgăuzia a beneficiat și continuă să beneficieze de proiecte importante susținute de partenerii noștri de dezvoltare, de Guvernul Statelor Unite ale Americii, de Uniunea Europeană, de Marea Britanie, din partea la foarte mulți parteneri, țări democratice care vor ca Republica Moldova să reușească. Spune cineva mulțumesc pentru aceste ajutoare? Inclusiv conducătorii Găgăuziei uită să spună mulțumesc pentru aceste lucruri, care sunt foarte importante pentru cetățenii țării, pentru cetățenii din Găgăuzia”, a comunicat șefa statului.

„De ce uită? E bună întrebarea”, a continuat Maia Sandu.

„Această dezinformare sau această lipsă de informare obiectivă conduce la o manipulare a cetățenilor. Cetățenii de aici nu știu cu adevărat cine îi ajută să aibă apă potabilă la robinet, cine investește în proiecte de canalizare, cine a reparat drumurile. Am venit pe un drum foarte bun, de la Chișinău până aici la Comrat și mă bucur pentru că asta înseamnă că oamenii de aici, din Găgăuzia, pot să călătorească mai ușor. Sunt multe, multe, lucruri care se întâmplă, dar nu se comunică corect despre aceste lucruri. Iată voi tinerii care sunteți interesați să trăiți într-o țară dezvoltată, într-o țară unde există armonie puteți fi o forță foarte importantă în combaterea dezinformării”, a adăugat Maia Sandu.

Șefa statului a fost întrebată, în cadrul forumului, cum crede ce părere are tineretul din Găgăuzia față de președintă.

„Nu știu ce crede tot tineretul. Există niște sondaje de opinie în baza cărora putem să judecăm. Există niște discuții pe care le-am avut, de exemplu am fost la Universitatea de la Comrat și am avut o discuție foarte bună acolo. Am avut o discuție cu niște tineri cu care am plantat copaci în primăvară. Unii dintre ei mi-au spus că sunt foarte suprinși să mă cunoască pentru că din ce au auzit ei la televizor, lucrurile stau altfel sau cel puțin la televizor aici în Găgăuzia despre mine se vorbește altfel și au fost suprinși să mă cunoască altfel”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că știe că „nu este o opinie bună despre conducerea țării, în general, aici în Găgăuzia”.

„Nu toți, dar ca să vorbim despre majorități. Cred că într-o anumită măsură aceasta este și o problemă de dezinformare pentru că există o campanie serioasă de dezinformare aici. Pe de altă parte e și problema că noi comunicăm prea puțin, în special cu tinerii și asta este o bilă neagră pentru noi”, a conchis Maia Sandu.

UPDATE: Bașcanul Găgăuziei Irina Vlah susține că șefa statului „este informată foarte rău”. „Aici, situația este absolut diferită din punctul meu de vedere. (…) Oamenii se uită normal la valorile europene, oamenii apreciază principiile care sunt în Europa. Când nouă ni se spune că suntem împotriva la aceasta, stați puțin dar cine ne-a întrebat? Dimpotrivă, eu ca bașcan al Găgăuziei mereu vorbesc despre aceasta”, a spus Vlah, jurnaliștilor din regiune.

De menționat că începând cu 30 iunie și timp de trei zile, la Comrat se desfășoară un forum dedicat tinerilor. La eveniment participă mai mulți ambasadori, dar și bașcanul Irina Vlah.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: