Maib își reinventează stilul de activitate demarând un proces de Transformare Agile în bancă

Ca parte a strategiei actualizate, maib s-a angajat într-o Transformare Agile, un proiect care-și propune schimbarea organizațională și culturală pe termen lung, care să contribuie la îmbunătățirea semnificativă a activității operaționale. Modelul operațional agil se bazează pe o structură organizațională pe orizontală, în opoziție cu cea tradițională ierarhică.

Transformarea organizațională va genera crearea unei noi structuri și de noi procese, în jurul cărora echipe mici, agile își vor putea atinge propriile obiective, în corespundere cu strategia băncii. Conform noii culturi, centrul de comandă pentru luarea deciziilor și responsabilitatea pentru rezultatul final va aparține echipelor care vor lucra aproape de clienți. Creșterea vitezei de realizare a schimbării printr-un model operațional simplificat, a capacității de adaptare și de a răspunde mai bine necesităților clienților, creșterea productivității, a gradului de implicare a angajaților, transformarea în angajator de primă alegere și, nu în cele din urmă, creșterea capacității de a oferi acționarilor dividende mai mari – sunt doar câteva dintre rezultatele scontate ca urmare a implementării transformării.

Diverse studii susțin că peste 60% dintre organizații se pregătesc să devină sau sunt deja Agile, băncile având al doilea cel mai mare ritm de transformare. Multe bănci de top din regiune și din Europa au implementat cu succes Transformarea Agile. Companiile care au implementat corect noul model operațional se bucură în prezent de un nivel mult mai înalt de centricitate pe client, de o îmbunătățire a performanței operaționale, de o viteză mai mare a managementului schimbării, în timp devenind inovatori de top, înregistrând o creștere înaltă a gradului de implicare a angajaților și sporindu-și eficiența.

Conform planului proiectului, Transformarea Agile a maib urmează să fie implementată în mai multe etape, inițial cuprinzând principalele linii de business, iar ulterior – fiind extinsă către celelalte arii ale băncii, pentru a asigura transformarea integrală Agile. Implementarea pe etape oferă oportunitatea de a testa, a învăța rapid și de a asigura succesul general al transformării. Maib se va centra prioritar pe implementarea Agile în domeniile Retail, IMM și IT, care sunt esențiale într-o piață în dezvoltare rapidă. În procesul implementării Agile, maib este asistată de una dintre companiile de top de consultanță, iar primele echipe vor lucra deja Agile până în tremestrul II, 2022. Maib este prima bancă din Moldova care a inițiat procesul de transformare Agile.

Giorgi Shagidze, CEO maib, a declarat:

„Transformarea Agile este un proiect ambițios, unic pentru o organizație de amploarea și complexitatea maib. Necesitatea unei transformări Agile este argumentată de conjunctura industriei în schimbare, în care centrarea pe client și digitalizarea sunt cheia pentru a menține poziția de lider pe piață și pentru a obține valoare adăugată. Proiectul va avea ca rezultat schimbarea fundamentală a manierei de lucru și va genera o schimbare culturală simțitoare, contribuind la formarea unui model de gândire necesar pentru a atinge viteza și flexibilitatea dorite pentru realizarea obiectivelor. Suntem cu toții extrem de încântați de transformare și pregătiți să facem schimbarea care va oferi avantaje mulți ani înainte”.

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, deținând 31,1% din activele sectorului bancar și având o cotă de 34,3% din credite, conform situației din 30 septembrie 2021. Peste un sfert din creditele ipotecare acordate în Republica Moldova sunt oferite de maib. Banca deservește peste 35% din populația țării și este unul dintre cei mai mari angajatori din republică. Maib este recunoscută pe larg pentru calitatea deservirii și produsele inovative, fiind declarată „Cea mai bună bancă în Moldova” de publicația The Banker. Din 2018, cel mai mare acţionar al băncii este un consorţiu care include Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup de gestionare a activelor în ţările baltice şi Horizon Capital, un fond de investiţii privat axat pe pieţele emergente din Europa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md/imagine simbol

Un operator TV, amendat cu 100 000 de lei pentru retransmiterea prea multor canale în limba rusă

Consiliul Audiovizualului (CA) a sancționat compania TV-BOX, care ia în locațiune rețeaua StarNet, cu o amendă de 100 000 de lei, după ce a constatat mai multe încălcări privind retransmiterea serviciilor media audiovizuale. Decizia a fost aprobată unanim în ședința de astăzi, 27 mai.

Potrivit CA, sancțiunea a fost aplicată pentru nerespectarea prevederilor articolului 55 din Codul serviciilor media audiovizuale, care reglementează oferta de servicii media retransmise.

Controlul a fost dispus în aprilie și a vizat toți distribuitorii de servicii media, în conformitate cu Planul de acțiuni al instituției pentru anul curent. În perioada 4–5 mai, reprezentanții autorității au verificat activitatea companiilor TV-BOX, Orange Moldova, ARAX-IMPEX, Moldtelecom și Moldcell.

În cazul TV-BOX, inspectorii au constatat că operatorul a modificat oferta de servicii media aprobată de Consiliul Audiovizualului într-o proporție mai mare de 10% din numărul total al serviciilor retransmise.

De asemenea, compania nu a respectat limita legală privind serviciile de televiziune cu coloană sonoră într-o altă limbă decât româna. Potrivit CA, TV-BOX retransmite 89 de servicii media în limba rusă, ceea ce reprezintă 42,8% din totalul canalelor incluse în ofertă, peste plafonul legal de 30%.

O altă încălcare constatată vizează poziționarea serviciilor „must carry”. Deși distribuitorul oferă prioritate postului generalist al furnizorului public național, acesta nu plasează serviciile obligatorii pe primele poziții în lista de preselectare automată a canalelor retransmise.

CA a precizat că distribuitorii Orange Moldova, ARAX-IMPEX, Moldtelecom și Moldcell nu au admis abateri de la prevederile legale.

Amintim că TV-BOX a mai fost sancționat anterior pentru încălcări similare. În noiembrie și decembrie 2025, compania a primit amenzi de 20 000 și, respectiv, 50 000 de lei pentru nerespectarea obligației de a plasa serviciile „must carry” pe primele poziții din listă.

Ozerov, o nouă vizită în Găgăuzia: Au fost abordate toate temele care ne interesau

Ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a efectuat o nouă vizită în autonomia găgăuză, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii locale și a vizitat Comrat. În cadrul deplasării, diplomatul a mers la Biblioteca pentru copii din municipiu, instituție căreia i-a donat peste 50 de volume de literatură pentru copii, primite din Moscova, potrivit Canal 5.

Potrivit ambasadorului, vizita are un caracter de informare și dialog cu regiunea.

Scopul actualei vizite în Găgăuzia a fost, în primul rând, să mă întâlnesc cu vechi prieteni, să văd cum trăiește Găgăuzia și cu ce respiră, dar și să transmit în dar bibliotecii orășenești cărți noi, pe care le-am primit de la Moscova. De asemenea, m-am informat despre situația curentă din regiune”, a declarat Ozerov.

Diplomatul a precizat că discuțiile purtate la Comrat au acoperit mai multe domenii.

„Am discutat practic întregul spectru de chestiuni legate de viața și activitatea Găgăuziei, situația politică, economică și socială, precum și starea din sfera religioasă. În esență, au fost abordate toate temele care ne interesau”, a adăugat ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova.

Ozerov a mai menționat că astfel de deplasări nu sunt un caz singular, subliniind că și alți diplomați efectuează vizite în autonomie.

„Nu sunt singurul care vine aici, vin mulți ambasadori. Eu sunt doar unul dintre ei”, a spus el.

În cadrul vizitei, Ozerov a avut întrevederi și cu reprezentanți ai conducerii executive a Găgăuziei, discutând situația generală a regiunii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
presedinte.md

Ex-președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, vizită la Chișinău: Maia Sandu i-a înmânat „Ordinul Republicii”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere, la Chișinău, cu fosta președintă a Georgiei, Salome Zurabișvili. Cu această ocazie, șefa statului i-a înmânat „Ordinul Republicii”, distincție conferită pe 26 mai 2025, de Ziua Independenței Georgiei.

Potrivit instituției prezidențiale, distincția a fost înmânată „pentru apărarea valorilor democratice, păstrarea și promovarea demnității cetățeanului, a drepturilor omului și a păcii, precum și pentru lupta consecventă pentru viitorul european al Georgiei”.

presedinte.md

În cadrul întrevederii, șefa statului a adresat felicitări poporului georgian cu prilejul Zilei Independenței, marcată pe 26 mai. „Moldova este solidară cu poporul georgian — îi susține lupta pentru suveranitate și democrație și îi este alături în speranța unui viitor european”, a comunicat Maia Sandu.

Menționăm că, pe 26 mai 2026, mii de oameni au protestat în Georgia față de politicile Guvernului pe care îl acuză că a îndepărtat țara de perspectiva de integrare europeană. Manifestațiile au fost organizate de partidele de opoziție și reprezentanți ai societății civile în ziua în care a fost marcată Ziua Independenței, relatează Euronews.

***

Salome Zurabișvili a deținut funcția de președinte al Georgiei între 2018 și 2024, devenind una dintre cele mai influente figuri ale mișcării pro-democratice din țară, în ciuda atribuțiilor limitate conferite de Constituție.

Pe parcursul mandatului, s-a aflat într-un conflict deschis cu partidul de guvernământ, Visul Georgian, care a încercat fără succes să o demită prin două proceduri de impeachment. Zurabișvili a criticat dur măsurile considerate antidemocratice, precum legea „agenților străini”, inspirată de legislația rusă, suspendarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și rezultatul alegerilor parlamentare din 2024, pe care a refuzat să îl recunoască. După învestirea succesorului său, Mikheil Kavelașvili, pe 29 decembrie 2024, Zurabișvili a declarat că se consideră în continuare liderul legitim al țării și a cerut organizarea de alegeri libere.

În mai multe declarații, ea a făcut paralele între situația politică din Georgia și cea din Republica Moldova. Zurabișvili a lăudat mobilizarea diasporei moldovenești în alegerile din 2024 și a vorbit despre importanța unui front comun pro-european format din Georgia, Moldova și Ucraina. La rândul său, președinta Maia Sandu și-a exprimat în repetate rânduri solidaritatea cu cetățenii georgieni și cu Salome Zurabișvili, în special în timpul protestelor pro-europene reprimate violent de autoritățile de la Tbilisi. Sandu a condamnat public intervențiile împotriva demonstranților și a susținut lupta pentru democrație a poporului georgian.

Amintim că Salome Zurabișvili a efectuat o vizită la Chișinău și în 2022, în calitate de președintă, unde a discutat cu Maia Sandu despre aspirațiile europene comune și provocările de securitate din regiune.

screenshot

Ministerul Culturii taie din lista lui Usatîi: doar 4 din cei 17 artiști ruși, propuși să cânte absolvenților, sunt recomandați

Ministerul Culturii a recomandat evoluția a patru artiști ruși din lista celor 17 propuși de deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, pentru a evolua la un festival în Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute pe 27 mai de ministrul Culturii, Cristian Jardan. Potrivit acestuia, cei patru artiști „pot veni fără nicio problemă”, însă pentru ceilalți ministerul nu introduce interdicții, dar nici nu „garantează că ei vor putea intra în Republica Moldova”.

Pe 26 mai, Usatîi a anunțat că planifică să organizeze, pe 9 iunie 2026, un festival al absolvenților și s-a adresat Ministerului Culturii pentru a cere acordul pentru evoluția a 17 artiști: Leonid Agutin, Basta, t.A.T.u., DJ Smash, Ruki Vverh, Zivert, Guf, Egor Kreed, Alexander Serov, Maxim Galkin, Liusya Cebotina, Dmitri Malikov, Igor Nikolayev, Irina Krug, Michele Serova, Leningrad și DJ Rumer.

Pe 27 mai, ministrul Culturii a ținut să precizeze că instituția sa nu introduce interdicții pentru artiști. „Noi, de fapt, ce facem, recomandăm sau nu recomandăm evoluția unor artiști, în special din Federația Rusă și statele CSI, care susțin războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Vreau să apreciez faptul că domnul Usatîi a venit cu această solicitare. (…) Lista a fost examinată inclusiv de Serviciul de Informații și Securitate, inclusiv de noi. Din această listă, noi am recomandat patru artiști ruși care pot veni fără nicio problemă. Pentru restul, noi nu garantăm că ei vor putea intra în Republica Moldova și nu recomandăm organizarea de concerte cu participarea lor”, a spus Jardan, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Întrebat care sunt cele patru persoane, ministrul a spus: „Galkin. (…) Mă tem să nu greșesc, Zivert, o doamnă Serova și un Dj”.

În context, Jardan a spus că, urmare a circularei emise de către Ministerul Culturii la începutul anului, în adresa instituției au fost până acum 49 de solicitări de artiști, preponderent din Federația Rusă, din Kazahstan și alte țări. „Dintre care, 27 nu au fost recomandați. Toate avizele sunt consultate cu Serviciul de Informații și Securitate”, a precizat oficialul.

***

Amintim că, pe 24 februarie 2026, Ministerul Culturii a anunțat că instituțiile publice de cultură din subordine, precum și companiile de impresariat, trebuie să informeze dacă intenționează să invite artiști din străinătate, în special din statele CSI, la evenimentele organizate în Republica Moldova. Ministerul a precizat că le-a transmis o circulară prin care le-a solicitat acest lucru.

Fiecare solicitare a instituțiilor publice de cultură de a invita artiști – în special din statele CSI sau din țări condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată – va fi verificată și avizată, preciza Cristian Jardan. Totodată, menționa că despre procedură vor fi informate și companiile publice și private care organizează evenimente.

Cum văd cetățenii Republicii Moldova soluționarea conflictului transnistrean? Sondaj iData

Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin reintegrarea completă a regiunii transnistrene sub controlul Chișinăului. Datele reies dintr-un sondaj realizat de compania sociologică iData și prezentat miercuri, 27 mai.

Potrivit cercetării, 44,2% dintre respondenți consideră că cea mai bună soluție pentru conflictul transnistrean este reintegrarea totală a regiunii. Totodată, 17,9% dintre participanți susțin menținerea situației actuale, iar 12,4% sunt de acord cu acordarea unui statut special de autonomie regiunii transnistrene, în cadrul Republicii Moldova. Doar 8,4% dintre respondenți pledează pentru independența deplină a regiunii, în timp ce 15,5% au declarat că nu pot oferi un răspuns clar.

Sondajul arată și un sprijin larg pentru mai multe măsuri legate de reintegrarea regiunii. Astfel, 83% dintre respondenți susțin introducerea predării în limba română în Transnistria. De asemenea, 76% se pronunță pentru retragerea trupelor și armamentului rusesc din regiune, iar același procent consideră important ca locuitorii din stânga Nistrului să aibă acces egal la serviciile publice oferite de stat.

Potrivit sondajului, 75% dintre respondenți susțin aplicarea acelorași reguli fiscale în regiunea transnistreană ca în restul țării, 74% sunt de acord cu trecerea completă la moneda națională, iar 72% sprijină integrarea instituțiilor locale în sistemul administrativ al Republicii Moldova. Totodată, 71% dintre participanții la studiu susțin crearea unui fond special destinat dezvoltării infrastructurii din regiune.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de 3,1%.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: