Mandatele a cinci judecători nu au fost prelungite. Cine sunt ei?

Nadejda Coptu
| 10 martie, 2021
16:05

Justiție

Judecătorii din Moldova continuă să fie numiți în două etape: prima dată, pe o perioadă de probă de cinci ani, iar a doua – până aceștia ating vârsta de 65 de ani. În anul 2020, mandatele a 43 de judecători, care au fost numiți pe un termen de cinci ani, au fost prelungite. Cererile altor cinci au fost respinse. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a comunicat această informație pentru NM prin intermediul platformei Vreauinfo.md

CSM a comunicat că în anul 2020, au fost prelungite mandatele a 43 de judecători. Cererile altor cinci magistrați au fost respinse. Trei cereri din acestea au fost respinse de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În alte două cazuri, foștii judecători au primit aprobarea CSM pentru prelungirea mandatului, însă președintele țării a refuzat să le prelungească. Ambii foști judecători s-au adresat către Consiliul Superior al Magistraturii cu solicitarea de a propune în mod repetat candidaturile lor președintelui țării, însă CSM a refuzat.

Menționăm că printre cei cărora CSM nu le-a prelungit mandatul este Mihai Murguleț, fost magistrat la Judecătoria sectorului Ciocana. Numele lui Mihai Murguleț a devenit cunoscut în vara anului 2019, când el s-a adresat către CSM și a comunicat despre presiunile din sistemul judecătoresc. În luna aprilie 2020, el nu a acumulat numărul necesar de voturi ale membrilor CSM pentru ca mandatul său să fie prelungit. Motivându-și decizia, CSM a menționat că în anul 2019, pe numele judecătorului au parvenit 56 de plângeri, 22 dintre acestea fiind respinse, iar în cazul celorlalte nu există o hotărâre a Colegiului Disciplinar.

CSM a respins și candidatura lui Veniamin Chihai, magistrat din Chișinău, dar și cea a Alinei Balan, judecătoare din Orhei. De notat că la fel ca și Murguleț, Chihai a activat la Judecătoria sectorului Ciocana. În vara anului 2020, el a redus cu 1925 de zile termenul de arest al lui Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. Reamintim că în anul 2012, Moscalciuc a fost condamnat la 19 ani privațiune de libertate pentru șantaj și organizarea unei grupări criminale.

Inga Gorlenco, judecătoare la Judecătoria Cahul și Nicolae Pasecinic, magistrat la Judecătoria sectorului Botanica, au susținut concursul la CSM. Însă candidaturile lor au fost respinse de președintele de atunci Igor Dodon. După aceasta, Anatol Pahopol, președintele interimar al CSM, i-a expediat lui Dodon o scrisoare în care a solicitat prelungirea mandatelor lui Gorlenco și Pasecinic. Însă alți membri ai CSM au fost împotriva acestei decizii, susținând că Pahopol a scris scrisoarea fără acordul lor.

Ulterior, Gorlenco s-a adresat către CSM cu solicitarea de a propune președintelui țării în mod repetat prelungirea mandatului său. Ea a menționat că toate suspiciunile în privința candidaturii sale au apărut din cauza că pe numele ei au parvenit câteva plângeri anonime. Răspunzând la întrebările membrilor CSM, Gorlenco a presupus că în spatele acestor plângeri ar putea fi cineva dintre colegii săi de la Judecătoria Cahul, pentru a o împiedica să preia conducerea Judecătoriei Cahul. În timpul votării, ea nu a acumulat numărul necesar de voturi.

Și Nicolae Pasecinic a solicitat CSM să propună în mod repetat candidatura sa președintelui. Dar nici el nu a acumulat numărul necesar de voturi ale membrilor CSM. Una dintre membrele CSM a anunțat public că Pasecinic a fost acuzat în una dintre plângeri de „analfabetism juridic”. Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” a publicat la 21 ianuarie declarația lui Pasecinic, care susține că atacurile asupra sa și demiterea sa au fost regizate de doi membri ai CSM, cu rudele cărora a avut difergențe la serviciu.

Reamintim că partenerii externi ai Moldovei au declarat de nenumărate ori că perioada de probă de cinci ani poate fi utilizată pentru a intimida judecătorii și au recomandat să se renunțe la „practica de probă”. Din anul 2017, Ministerul Justiției încearcă să introducă acest amendament la Constituție, însă deocamdată, încercările n-au avut niciun rezultat. Ultima încercare de acest gen a Minsiterului Justiției a fost anul trecut. În luna septembrie 2020, Curtea Constituțională (CC) a emis un aviz parțial negativ la proiect și a solicitat opinia Comisiei de la Veneția (CV). CV a avizat pozitiv proiectul, iar la 3 decembrie 2020, CC a aprobat amendamentele. Proiectul de amendamente la Constituție trebuie să fie aprobat de parlament.

***

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. «Juriștii pentru Drepturile Omului» și este parte a proiectului «Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova» (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.

Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Material de parteneriat

Știri similare

Viață

Guvernul dă undă verde unei companii din Constanța să investească €24 mln în Portul Internațional Liber Giurgiulești

Justiție

Nesterovschi își vrea înapoi salariul de deputat. A atacat Parlamentul în judecată

Video

(VIDEO) 13 ani de pușcărie pentru Tauber/ Deputații, mulțumiți de ei/ Salariu de €1.000 „este o realitate”

Știri NewsMaker
| 11 iulie, 2025
19:09

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
Subiectele ediției:
— Exerciții de combatere a atacurilor cibernetice, desfășurate la Chișinău
— Avocații din Moldova intră în grevă
— Explicația lui Radu Marian despre salariul mediu din capitală
— Danemarca oferă 7 mln de euro penru apărarea Moldovei
— Pompierii moldoveni merg în Grecia pentru a lupta cu flăcările
— Iunie 2025, cea mai sângeroasă lună a războiului din Ucraina
— Cazacii ruși cer sprijin pentru Tiraspol. Reacția Chișinăului
— Procurorii cer condamnarea Marinei Tauber la 13 ani de închisoare
— Volieră panoramică pentru lei și surprize tropicale la Zoo
— Percheziții la adiministrația publică locală din Taraclia
— Carp: deputații fugari Nesterovschi și Lozovan au părăsit Moldova
— Comisia Europeană, despre interdicția Schengen aplicată lui Ceban
— Sunau în numele băncii și furau banii de pe conturi
— Viitorii deputați, îndemnați să mențină cursul european al țării
— Dodon, Vlah și Tarlev, din nou în Rusia
— Final de mandat: deputații evită să-și dea note, preferă verdictul cetățenilor
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Justiție

Avocații intră în grevă generală: „Asistăm la preluarea controlului politic”. Ce îi nemulțumește

Ecaterina Arvintii
| 11 iulie, 2025
18:21

Avocații din Republica Moldova intră în grevă generală, începând cu 15 iulie, în semn de protest față de modificările aduse Legii cu privire la avocatură. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi de membrii Consiliului Uniunii Avocaților, care s-au întrunit în ședința extraordinară pe 11 iulie.

Greva va fi menținută până la desfășurarea Congresului extraordinar al avocaților, programat pentru 25 iulie. Pe durata protestului, avocații și avocații stagiari nu vor acorda asistență juridică, iar absența de la activitățile profesionale va fi considerată justificată.

Decizia vine după ce Parlamentul a votat, pe 10 iulie, modificări la Legea cu privire la avocatură. Potrivit președintelui Uniunii Avocaților, Dorin Popescu, proiectul a fost supus votului „în mod clandestin”, fără consultarea în prealabil a avocaților și fără respectarea procedurilor legale. Potrivit acestuia, amendamentele incluse „afectează grav funcționarea avocaturii ca profesie liberă și independentă”.

„Asistăm la un proces de erodare a statului de drept, prin preluarea de către stat (dar în realitate, de anumite persoane) a controlului politic asupra profesiei de avocat”, a scris Popescu pe rețelele de socializare.

În acest context, Consiliul Uniunii Avocaților face apel către președinta Maia Sandu să nu promulge această lege.

Potrivit deciziei Consiliului, în cadrul Congresului extraordinar din 25 iulie, avocații urmează să dezbată exclusiv subiectul „ingerinței în independența, libertatea și autonomia profesiei, prin acceptarea și votarea amendamentului respectiv”.

Deocamdată, autoritățile nu comentat oficial greva anunțată de Uniunea Avocaților din Republica Moldova și nici acuzațiile și îngrijorările exprimate de reprezentanții profesiei.

Cabinetul Avocatului Denis Terioșchin/Facebook

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

avocați, grevă generală, modificări, Parlament, top, uniunea avocaților

Știri similare

Viață

Investiție de peste €500.000 în construcția unui depozit modern pentru semințe la Bălți

Mihaela Conovali
| 11 iulie, 2025
17:06

La Bălți se construiește un depozit modern pentru păstrarea semințelor, cu o investiție ce depășește jumătate de milion de euro. Noua hală, cu o suprafață de 1200 m², va permite stocarea semințelor în toate fazele de prelucrare. Lucrările sunt programate să se finalizeze la începutul toamnei 2025. Informațiile au fost comunicate pe 11 iulie de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Ministerul a anunțat că depozitul este construit la Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, filiala Bălți. Investiția în construcție se ridică la 514 mii de euro și este realizată prin proiectul „Livada Moldovei”, gestionat de minister. „Livada Moldovei” este o linie de creditare oferită de Banca Europeană de Investiții Guvernului Republicii Moldova.

„Noua hală, cu o suprafață de 1200 m², va permite stocarea semințelor în toate fazele de prelucrare și va fi dotată cu un cântar rutier instalat pe structură de beton armat, pentru o gestionare logistică eficientă. Proiectul a fost lansat ca răspuns la uzura avansată a infrastructurii existente, care nu mai asigură condiții corespunzătoare de umiditate, protecție fitosanitară și manipulare mecanizată”, au comunicat reprezentanții ministerului, adăugând că lucrările urmează să fie finalizate la începutul toamnei 2025.

Ministerul a declarat că „infrastructura modernizată va contribui la sporirea capacității naționale de producere și păstrare a semințelor certificate, adaptate condițiilor pedoclimatice locale”.

Bălți, depozit, semințe

Știri similare

Viață

Moldova, vizată de BBC într-un articol despre „blocarea tranzitului ucrainenilor deportați de Rusia”. Cum explică Poliția de Frontieră

Ecaterina Arvintii
| 11 iulie, 2025
17:05

Republica Moldova este menționată într-o investigație realizată de BBC, care documentează situația a zeci de cetățeni ucraineni deportați de autoritățile ruse și blocați, de mai bine de o lună, la frontiera dintre Rusia și Georgia. Potrivit sursei citate, aceștia sunt cazați în condiții precare, într-un subsol fără lumină naturală și fără suficiente locuri de dormit. Singura rută disponibilă pentru revenirea în Ucraina – prin Georgia și Republica Moldova – ar fi fost suspendată la începutul lunii iulie. Contactată de NM, Poliția de Frontieră a precizat că accesul străinilor pe teritoriul Moldovei este evaluat individual la punctele de trecere, iar instituția nu adoptă din timp decizii generale privind interdicțiile de intrare.

Potrivit BBC, majoritatea ucrainenilor blocați la frontiera dintre Rusia și Georgia sunt foști deținuți transferați forțat de autoritățile ruse din teritoriile ucrainene ocupate, în special din regiunile Herson și Nikolaev.

În luna iunie, aproximativ 30 de persoane au reușit să părăsească subsolul unde erau adăpostiți: au zburat din Georgia spre Moldova, iar de aici au fost transportați cu autocarul până în Odesa. Aceasta era singura rută de repatriere disponibilă, însă acum este închisă pe termen nedeterminat, după ce Moldova ar fi refuzat să le permită accesul pe teritoriul său.

Avocata unei organizații care apără drepturile deținuților din Ucraina, Anna Skripka, susține că motivul a fost apariția a patru persoane care dețineau „pașapoarte albe” – un document eliberat de ambasada Ucrainei care oferă dreptul de a reveni în țară. Aceștia au plecat din Georgia, dar nu au ajuns niciodată la Odesa.

„Persoanele care aterizau în Moldova erau urcate de polițiști într-un autobuz, dar de acolo mergeau pe cont propriu. Unii nu au mai ajuns. Aici a fost problema. Nu aveau dreptul să rămână în Moldova, nu aveau alte documente în afară de permisul de întoarcere în Ucraina. În Ucraina, nu în Moldova”, a explicat ea.

Apărătorii drepturilor omului susțin că în centrele de detenție temporară din Rusia ar mai fi aproximativ 800 de ucraineni care urmează să fie deportați. Potrivit BBC, autoritățile ucrainene sunt în curs de negocieri cu autoritățile Republicii Moldova, prin intermediul consulatelor.

Reacția Poliției de Frontieră: fiecare persoană este supusă evaluării

Contactată de NM pentru o reacție, Poliția de Frontieră a precizat că „nu adoptă din timp decizii generale de interzicere a intrării în Republica Moldova pentru anumite categorii de cetățeni străini”.

„Fiecare persoană este supusă unei evaluări individuale în momentul prezentării la frontieră, în conformitate cu legislația națională aplicabilă”, a precizat instituția.

Potrivit IGPF, pentru a intra în Republica Moldova, inclusiv în scop de tranzit, cetățenii străini trebuie să întrunească anumite condiții prevăzute de legislație. Printre acestea se numără:

•⁠ deținerea unui document de călătorie valabil;
•⁠ ⁠justificarea clară a scopului și condițiilor șederii (inclusiv tranzitului);
•⁠ ⁠mijloace financiare suficiente;
•⁠ ⁠lipsa oricăror interdicții sau alerte relevante;
•⁠ ⁠inexistența unor riscuri pentru securitatea națională, ordinea publică sau sănătatea publică.

„Verificarea acestor criterii se face individual pentru fiecare străin, nu în mod colectiv sau pe baza unei presupuse apartenențe de grup. Decizia de autorizare a intrării este luată în momentul trecerii frontierei, de către polițistul de frontieră, în baza evaluării documentelor prezentate și a situației de fapt constatate”, a mai precizat Poliția de Frontieră.

IGPF reiterează că își „desfășoară activitatea în conformitate cu principiile legalității, proporționalității și tratamentului echitabil, asigurând respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane în cadrul competențelor ce îi revin”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!

bbc, Moldova, top, tranzit blocat, ucraina, ucraineni deportați, ucraineni deportați de Rusia

Știri similare

Politică

Ministrul Apărării din Danemarca a anunțat deschiderea, la Chișinău, a Agenției de Apărare Daneză și o donație de €7 mln

Ana-Maria Dolghii
| 11 iulie, 2025
17:04

Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, a avut întrevedere cu omologul său Anatolie Nosatîi și premierul Dorin Recean. Oficialul străin a anunțat că Danemarca va acorda Republicii Moldova 7 milioane de euro în următorii patru ani, pentru fortificarea capacităților, iar în noiembrie Agenția de Apărare Daneză își va începe activitatea în țara noastră.

Prima vizită în R. Moldoa a unui ministru danez al Apărării

Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, se află la Chișinău la invitația omologului său din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi. Aceasta este prima vizită a unui ministru al Apărării al Danemarcei în țara noastră.

În cadrul vizitei, Anatolie Nosatîi și Troels Lund Poulsen au avut o întrevedere.

Într-o conferință de presă comună, Anatolie Nosatîi a menționat că a discutat cu omologul său despre Memorandumul de înțelegere privind cooperarea în domeniul apărării, care l-am semnat recent, dar și Programul Pace și Stabilitate pentru anii 2025-2028, de care vor beneficia militarii țării noastre. „Aceste documente reflectă angajamentul nostru clar de a întări parteneriatul și de moderniza Armata Națională”, a spus Anatolie Nosatîi.

Potrivit lui, prin intermediul Programului Pace și Stabilitate, militarii Armatei Naționale vor beneficia de echipamente moderne, inclusiv simulatoare necesare pentru un proces de instruire „eficient”, în conformitate cu standardele internaționale. „În baza aceluiași program, Academia militară „Alexandru cel Bun” a primit experiență pentru îmbunătățirea experienței de învățămând militar și am discutat despre extinderea acestui sprijin care să contribuie la formarea unor cadre militare moderne și bine pregătite”, a spus el.

Ministrul Nosatîi a mai menționat că discuțiile au vizat posibilitatea extinderii cooperării bilaterale prin noi ințiative și proiecte, inclusiv disponibilitatea de a desemna un atașat militar pentru țara noastră. „Apreciem deschiderea manifestată în acest sens, care reprezintă un pas important spre aprofundarea dialogului strategic”, a adăugat acesta.

La rândul său, Troels Lund Poulsen a comunicat că Danermarca va acorda Republicii Moldova un sprijin de 7 milioane de euro în următorii patru ani. Banii sunt destinați consolidării capacităților de apărare.

„Această nouă cooperare cimentată astfel reprezintă într-adevăr un pas mare înainte către fortificarea mai multor elemente și, printre acestea, au fost mai multe menționate de dl. ministrul al Apărării al Republicii Moldova. Dar pe lângă acestea vreau să pun accentul pe fortificarea capacităților de apărare în Republica Moldova, pe fortificarea rezilienței în acest domeniu. Și vreau să profit de această ocazie pentru a anunța că Agenția de Apărare Daneză urmează să-și înceapă aici activitatea, la 1 noiembrie”, a adăugat el.

Întâlnire cu Dorin Recean

Troels Lund Poulsen a avut și o întâlnire cu prim-ministrul Dorin Recean.

Potrivit unui comunicat al Guvernului de la Chișinău, premierul a mulțumit autorităților daneze pentru sprijinul acordat țării noastre în parcursul european și a accentuat buna colaborare în domenii precum eficiența energetică, consolidarea capacităților de securitate și protejarea proceselor electorale împotriva interferențelor străine.

„Integrarea europeană este unică direcție spre pace și bunăstare pentru fiecare moldovean”, a spus șeful Executivului.

Potrivit sursei citate, oficialii au mai discutat despre „rolul activ” pe care Danemarca îl va avea în calitate de deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, în a doua jumătate a anului 2025. De asemenea, premierul Dorin Recean a salutat angajamentul guvernului danez de a promova o agendă axată pe securitate, având ca prioritate conceptul „O Europă sigură”.