Judecătorii din Moldova continuă să fie numiți în două etape: prima dată, pe o perioadă de probă de cinci ani, iar a doua – până aceștia ating vârsta de 65 de ani. În anul 2020, mandatele a 43 de judecători, care au fost numiți pe un termen de cinci ani, au fost prelungite. Cererile altor cinci au fost respinse. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a comunicat această informație pentru NM prin intermediul platformei Vreauinfo.md
CSM a comunicat că în anul 2020, au fost prelungite mandatele a 43 de judecători. Cererile altor cinci magistrați au fost respinse. Trei cereri din acestea au fost respinse de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În alte două cazuri, foștii judecători au primit aprobarea CSM pentru prelungirea mandatului, însă președintele țării a refuzat să le prelungească. Ambii foști judecători s-au adresat către Consiliul Superior al Magistraturii cu solicitarea de a propune în mod repetat candidaturile lor președintelui țării, însă CSM a refuzat.
Menționăm că printre cei cărora CSM nu le-a prelungit mandatul este Mihai Murguleț, fost magistrat la Judecătoria sectorului Ciocana. Numele lui Mihai Murguleț a devenit cunoscut în vara anului 2019, când el s-a adresat către CSM și a comunicat despre presiunile din sistemul judecătoresc. În luna aprilie 2020, el nu a acumulat numărul necesar de voturi ale membrilor CSM pentru ca mandatul său să fie prelungit. Motivându-și decizia, CSM a menționat că în anul 2019, pe numele judecătorului au parvenit 56 de plângeri, 22 dintre acestea fiind respinse, iar în cazul celorlalte nu există o hotărâre a Colegiului Disciplinar.
CSM a respins și candidatura lui Veniamin Chihai, magistrat din Chișinău, dar și cea a Alinei Balan, judecătoare din Orhei. De notat că la fel ca și Murguleț, Chihai a activat la Judecătoria sectorului Ciocana. În vara anului 2020, el a redus cu 1925 de zile termenul de arest al lui Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. Reamintim că în anul 2012, Moscalciuc a fost condamnat la 19 ani privațiune de libertate pentru șantaj și organizarea unei grupări criminale.
Inga Gorlenco, judecătoare la Judecătoria Cahul și Nicolae Pasecinic, magistrat la Judecătoria sectorului Botanica, au susținut concursul la CSM. Însă candidaturile lor au fost respinse de președintele de atunci Igor Dodon. După aceasta, Anatol Pahopol, președintele interimar al CSM, i-a expediat lui Dodon o scrisoare în care a solicitat prelungirea mandatelor lui Gorlenco și Pasecinic. Însă alți membri ai CSM au fost împotriva acestei decizii, susținând că Pahopol a scris scrisoarea fără acordul lor.
Ulterior, Gorlenco s-a adresat către CSM cu solicitarea de a propune președintelui țării în mod repetat prelungirea mandatului său. Ea a menționat că toate suspiciunile în privința candidaturii sale au apărut din cauza că pe numele ei au parvenit câteva plângeri anonime. Răspunzând la întrebările membrilor CSM, Gorlenco a presupus că în spatele acestor plângeri ar putea fi cineva dintre colegii săi de la Judecătoria Cahul, pentru a o împiedica să preia conducerea Judecătoriei Cahul. În timpul votării, ea nu a acumulat numărul necesar de voturi.
Și Nicolae Pasecinic a solicitat CSM să propună în mod repetat candidatura sa președintelui. Dar nici el nu a acumulat numărul necesar de voturi ale membrilor CSM. Una dintre membrele CSM a anunțat public că Pasecinic a fost acuzat în una dintre plângeri de „analfabetism juridic”. Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției” a publicat la 21 ianuarie declarația lui Pasecinic, care susține că atacurile asupra sa și demiterea sa au fost regizate de doi membri ai CSM, cu rudele cărora a avut difergențe la serviciu.
Reamintim că partenerii externi ai Moldovei au declarat de nenumărate ori că perioada de probă de cinci ani poate fi utilizată pentru a intimida judecătorii și au recomandat să se renunțe la „practica de probă”. Din anul 2017, Ministerul Justiției încearcă să introducă acest amendament la Constituție, însă deocamdată, încercările n-au avut niciun rezultat. Ultima încercare de acest gen a Minsiterului Justiției a fost anul trecut. În luna septembrie 2020, Curtea Constituțională (CC) a emis un aviz parțial negativ la proiect și a solicitat opinia Comisiei de la Veneția (CV). CV a avizat pozitiv proiectul, iar la 3 decembrie 2020, CC a aprobat amendamentele. Proiectul de amendamente la Constituție trebuie să fie aprobat de parlament.
***
Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. «Juriștii pentru Drepturile Omului» și este parte a proiectului «Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova» (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice.
Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
Material de parteneriat
