Moldindconbank a demonstrat o dată în plus că susține arta și cultura teatrală românească. O diplomă de excelență în acest sens a primit banca din partea Teatrului Național “Mihai Eminescu” pentru sprijinul oferit la organizarea Reuniunii Teatrelor Naționale Românești.
Evenimentul a ajuns la a VI-a ediție, stagiunea 100, și a fost dedicat memoriei actorului și regizorului Ion Caramitru. În perioada 15 – 29 septembrie 2021, peste 10 teatre din Republica Moldova și România și-au dat întâlnire la Chișinău și au oferit iubitorilor de artă cele mai bune piese de teatru, spectacole radiofonice, lansări de carte, expoziții și întâlniri cu actori.
Menționăm că prima ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale a avut loc în 2014. Pe parcursul anilor, a devenit o tradiție frumoasă ca Moldindconbank să contribuie la desfășurarea evenimentului cultural!
Totodată, deja de 30 de ani, Banca în calitate de sponsor general, a susținut diverse proiecte importante pentru Teatrul Național „Mihai Eminescu”: efectuarea lucrărilor de reparații, modernizarea tehnicii și echipamentului de iluminare a scenei sau montarea mai multor spectacole.
Partidul Social Democrat European (PSDE) acuză că un consilier al formațiunii, membru al Consiliului raional Hîncești și candidat la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova, ar fi fost agresat fizic de către un consilier PAS. Contactați de NM pentru un comentariu, reprezentanții PAS au menționat că poliția este cea care trebuie să facă lumină în acest caz.
„Partidul Social Democrat European își exprimă profunda îngrijorare și indignare față de incidentul sfidător de la Hîncești și cere autorităților să investigheze urgent acest caz. Violența, sub orice formă, nu are ce căuta în viața politică sau publică. Astfel de comportamente, mai ales când vin din partea unui consilier PAS, sunt absolut inacceptabile și reprezintă o sfidare directă la adresa democrației, a dialogului civilizat și a respectului între oameni”, se arată în comunicatul formațiunii.
Solicitată de NewsMaker, Diana Fetco, purtătoarea de cuvânt a IGP, a confirmat că poliția are înregistrat un asemenea caz și îl documentează sub toate aspectele legale, fiind inițiată o anchetă.
„Menționăm că prioritatea poliției este securitatea fiecărui cetățean, fără a implica aspectul politic”, a declarat aceasta.
La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Adriana Vlas, a menționat pentru NewsMaker că nu cunoaște detalii și că „așteptăm poliția să investigheze cazul și să acționeze conform”.
Marian Lupu ar putea fi propus la funcția de președinte al Parlamentului, dacă Partidul „Respect Moldova”, pe care îl conduce, va accede în viitorul Legislativ, după scrutinul din septembrie. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele formațiunii, Eugeniu Nichiforciuc, în cadrul emisiunii „Gonța Media”.
„Dacă „Respect Moldova” ajunge în Parlament, Marian Lupu o să fie propus în calitate de președinte al Parlamentului. Poate eu un pic anticepez anumite lucruri, nu am întrebat pe nimeni, dar din partea Mișcării „Respect Moldova” asta o să fie o propunere destul de decentă”, a declarat Eugeniu Nichiforciuc.
Amintim că Marian Lupu a deținut de-a lungul timpului mai multe funcții importante în conducerea Republicii Moldova, inclusiv cea de președinte al Parlamentului și președinte interimar al statului.
În 2009, Lupu a aderat la Partidul Democrat din Moldova și a devenit liderul formațiunii politice. Acesta a fost președintele PDM până în decembrie 2016, atunci când a demisionat din funcție.
În 2019, Lupu și-a suspendat calitatea de membru al PDM și s-a retras din politică, iar între anii 2019 și 2024 a fost șef al Curții de Conturi.
În martie 2025, Lupu și-a anunțat revenirea în politică, iar o lună mai târziu a fost ales președinte al Mișcării „Respect Moldova”.
Pe 18 august, Partidul „Respect Moldova” a fost înregistrat oficial de Comisia Electorală în calitate de concurent electoral pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Avocata bașcanei Găgăuziei, Natalia Bayram, a anunțat că a depus o contestație la Curtea de Apel împotriva sentinței prin care Evghenia Guțul a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, iar Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”, a primit o condamnare de 6 ani.
Potrivit apărării, citată de presa din Găgăuzia, decizia instanței „nu ar conține dovezi care să confirme vinovăția Evgheniei Guțul, iar niciun martor nu ar fi indicat direct implicarea acesteia în faptele imputate”.
„În acest caz au fost încălcate principiile fundamentale ale Convenției Europene — dreptul la un proces echitabil și dreptul ca dosarul să fie examinat de un judecător independent. Toate aceste principii au fost încălcate, iar sentința este, prin urmare, ilegală”, a declarat Natalia Bayram.
***
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Sentința a fost pronunțată pe 5 august de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis aplicarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”.
La fel, Guțul și Popan sunt obligate să achite peste 56,4 milioane de lei – bani care au fost utilizați și destinați pentru săvârșirea infracțiunilor.
Guțul se declară nevinovată și susține că sentința este „o răfuială politică”. Ea a transmis, prin avocatul său, că va contesta decizia și la lupta pentru numele și familia sa.
Precizăm că sentinţa poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile, din momentul pronunțării acesteia.
Cetățenii din stânga Nistrului cu drept de vot au participat la toate scrutinele parlamentare și prezidențiale din Republica Moldova începând cu anul 1994, însă prezența lor la urne a variat considerabil de-a lungul anilor. A oscilat, de asemenea, și numărul secțiilor de votare deschise pentru alegătorii din regiunea transnistreană, amplasate în Zona de Securitate și în localitățile apropiate, arată datele Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT).
Astfel, la primele două scrutine organizate după independență (1994 și 1996), aproximativ 9.000 de cetățeni din stânga Nistrului și-au exercitat dreptul de vot. Atunci, pentru aceștia au fost deschise 15 și, respectiv, 13 secții de votare. Între 1998 și 2009, prezența la vot a scăzut constant, fiind consemnat un minim istoric: mai puțin de 5.000 de alegători și doar 8 secții de votare – cel mai mic număr din acea perioadă.
Situația s-a schimbat la alegerile prezidențiale din 2016. Dacă în primul tur au votat mai puțini cetățeni, în turul doi – când în competiție au rămas Igor Dodon și Maia Sandu – numărul alegătorilor din stânga Nistrului a urcat la peste 17.000, aproape dublu față de primul tur. Pentru ambele tururi au fost deschise 30 de secții de votare.
În 2019, la alegerile parlamentare, s-a înregistrat un record: 36.034 de voturi și 47 de secții de votare – cel mai mare număr până în prezent. Ulterior, cifrele au început să scadă treptat.
De exemplu, în 2020, la primul tur al prezidențialelor au votat mai puțin de 15.000 de persoane. În turul doi – în care au ieșit învingători, din nou, Maia Sandu și Igor Dodon – au votat aproape de două ori mai mult – 32 de mii. Totuși, mai puțini decât în 2019. Și numărul secțiilor de votare a fost mai mic – 42 față de 47.
La alegerile parlamentare anticipate din 2021 au votat mai puțin de 30.000 de alegători din regiunea transnistreană, iar la prezidențialele din 2024 – aproximativ 26.000. În această perioadă a scăzut și numărul secțiilor deschise – de la 41, în 2021 la doar 30, în 2024.
ADEPT
Datele prezentate de ADEP arată că, în medie, de-a lungul anilor, aproximativ 550 de alegători din stânga Nistrului au participat la vot în fiecare secție deschisă de autoritățile de la Chișinău. O mobilizare mai mare a fost înregistrată la scrutinele din 1996, 2019, 2020 și 2024.
ADEPT
La ultimele alegeri, în 2024, mai arată datele prezentate de ADEPT, cei mai mulți alegători din regiunea transnistreană și-au exprimat votul în secțiile deschise la Rezina, Varnița și Chișinău.
ADEPT
Pentru parlamentarele din această toamnă, autoritățile analizează posibilitatea de a deschide doar 10 secții de votare. Decizia finală urmează să fie adoptată de Comisia Electorală Centrală până pe 24 august, cel târziu. Între timp, partidele de opoziție pro-ruse și unii candidați au criticat intenția, acuzând guvernarea de tentativă de fraudă. Aceștia cer drepturi egale de vot pentru toți cetățenii, indiferent de regiunea în care locuiesc. CEC a precizat, în reacție pentru NewsMaker, că hotărârea va fi luată în strictă conformitate cu Codul electoral.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Главные новости Молдовы и мира в новом выпуске NewsMaker! Темы выпуска: — На выборы 28 сентября без центристского союза — Прокуратура опровергла спекуляции об экстрадиции Плахотнюка — 13 госслужащих приостановили работу ради кампании — CUB хочет объединить усилия для защиты голосования — Украли €50 000, чтобы купить авто и телефоны — Санду, Додон и Усатый: кому верят жители Молдовы — Перевозчики предупреждают о новых протестах — Адвокаты Гуцул и попан подали апелляцию — Заключенные останутся без интернета и телефонного сигнала — Атака на Украину: Румыния подняла самолеты, в Польше взорвался дрон — Определены последние места в бюллетене — Премьер-министр Румынии приедет в Кишинев — Боросан ушел с поста секретаря министерства энергетики — Штраф 91 млн леев за картельный сговор в агросфере — Опрос iData: в парламент могут пройти 2 партии и 2 блока — Гражданин Молдовы вез в украину взрывчатку: детали инцидента на таможне — Деньги для школьников через IDNP матери. Как их получить? — Кишинев о возможном сокращении участков для жителей Приднестровья — 50 заявок, 12 конкурентов зарегистрированы Не забудьте нажать на колокольчик, чтобы не пропустить новые выпуски: каждый будний день в 15.30 и 19.30 о Молдове на русском языке.
Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.
Хотите поддержать то, что мы делаем?
Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.
