NM Espresso: despre validarea mandatului de președinte al lui Sandu, „noile relații” dintre Kiev și Chișinău și nemulțumirea FMI provocată de anularea „legii miliardului”
1715 cazuri noi de coronavirus, inclusiv la 89 de lucrători medicali s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore, după ce s-au efectuat 3682 de teste. Astfel, numărul total al cazurilor de contaminare confirmate în țara noastră de la începutul epidemiei a ajuns până la 122 685. S-au vindecat 105 238 de persoane, 2500 au decedat (19 – în ultimele 24 de ore). 14 947 de persoane bolnave continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 286 dintre ele fiind în stare extrem de gravă, iar 60 – conectate la aparatele de respirație asistată.
O secție COVID cu 130 de paturi de fost deschisă într-un nou spital din Chișinău. Primăria a anunțat că înainte de aceasta, în secția respectivă s-au efectuat lucrări de reparație cosmetică.
De la 21 decembrie până la vacanța de iarnă, elevii din Moldova vor învăța în regim online. Iar în Transnistria au fost interzise petrecerile corporative de revelion.
După publicarea deciziei CC, Igor Dodon a felicitat-o pe Maia Sandu cu ocazia validării mandatului. „PSRM și eu personal respectăm alegerea cetățenilor”, a spus Dodon. Și a adăugat că rolul PSRM „pe scena politică a țării în viitorul previzibil va fi, cu siguranță, decisiv”.
Kiev, Chișinău și Sandu
Ucraina și Moldova vor trece „la un nou nivel calitativ al relațiilor”. Despre aceasta au convenit șefii MAE din cele două țări în cadrul unei întrevederi care a avut loc la Chișinău. Aceștia au mai menționat că la dezvoltarea unor relații mult mai strânse va contribui și vizita la Kiev a Maiei Sandu, care va avea loc în luna ianuarie. Și Sandu a avut o întrevedere cu șeful MAE ucrainean: „Noi am reiterat susținerea reciprocă a integrității teritoriale și a suveranității ambelor țări. Am convenit asupra vizitei la Kiev”.
FMI, despre anularea „legii miliardului”
FMI consideră că inițiativa legislativă a PSRM de a anula „legea miliardului” are scopul de a inversa acțiunile importante întreprinse după ce a avut loc devalizarea din sistemul bancar. Aprobarea acestui proiect de lege „ar putea submina eforturile de reabilitare a sistemului financiar al Moldovei”, a declarat FMI.
UE, despre interzicerea știrilor rusești: acum și cu trei ani în urmă
Delegația Uniunii Europene (UE) în Republica Moldova a venit cu o reacție la proiectul de lege privind modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, care a fost adoptat în primă lectură, de către deputații socialiști și cei ai Platformei „Pentru Moldova”. Diplomații europeni susțin că orice modificări care țin de presă ar trebui să se bazeze pe consultări ample.Însă acum câțiva ani partenerii din Occident, inclusiv din UE, au criticat puncte, care acum au fost anulate. În articolul «В ЕС критиковали закон Плахотнюка о российской пропаганде. Теперь критикуют его отмену?» („UE a criticat legea lui Plahotniuc despre propaganda rusească. Acum critică anularea acesteia?”), NM a alcătuit o colecție de declarații în acest sens, de atunci și de acum.
Băncile și COVID-ul
În pofida epidemiei și a crizei, băncile din Moldova și-au crescut anul acesta activele și fondurile, au acordat mai multe credite și au deschis mai multe depozite. Ce-i drept, există două minusuri – numărul creditelor neperformante a crescut, iar profitul a scăzut. Cum de s-a întâmplat așa ceva – NM a relatat pe scurt în articolul «Прибыль падает, кредиты растут» („Profitul scade, creditele cresc”).
PSRM: stadionul și pensiile
După ce Curtea Constituțională (CC) a suspendat acțiunea legii cu privire la restituirea Stadionului Republican în proprietatea statului, socialiștii au decis să intre pe altă ușă. Aceștia au contestat constituționalitatea adoptării legii, acum doi ani, care prevedea vânzarea teritoriului stadionului către Ambasada SUA.
PSRM a înaintat și inițiativa legislativă de a reduce vârsta de pensionare până la 57 de ani pentru femei și până la 62 de ani pentru bărbați. Proiectul de lege a fost deja înregistrat în parlament. Acesta mai prevede reducerea stagiului necesar pentru o pensie deplină.
Dosarul despre coruperea judecătorilor: învinuirile au fost retrase?
Judecătoria sectorului Buiucani se pregătește să emită sentința în dosarul de rezonanță despre coruperea judecătorilor. Despre reținerea acestora în toamna anului 2018 a anunțat procuratura. Doi ani mai târziu, procurorii au retras o parte din învinuirile înaintate judecătorilor. NM relatează, despre ce „capete de acuzare de corupție” este vorba în dosar, de ce procurorii au propus achitarea parțială a magistraților și ce au spus despre aceasta înșiși judecătorii în instanță.
Și despre ceea ce va fi astăzi, 11 decembrie
Va avea loc ședința CEC și cea a Consiliului Audiovizualului.
Se va convoca în ședință comisia parlamentară căreia i-a fost încredințată investigația spălării de bani prin băncile și judecătoriile din Moldova.
Va fi difuzată o nouă ediție a vlogului lui Igor Dodon „Președintele răspunde”.
Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine.NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.
Activitatea lui Balan în SIS
Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.
Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.
„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.
„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.
În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.
„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.
„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.
Plecarea în Belarus
Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.
„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.
În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.
Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.
„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.
Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.
Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”
Riscuri după eliberare
Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.
„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.
Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.
„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.
Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.
„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.
Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.
„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.
***
Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.
În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.
Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.
Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.
Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.
Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.
Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.
***
Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
