NM Espresso: rezoluția Parlamentului European privind Moldova, conflictul lui Recean cu judecătorii și controlul Guvernului asupra zăcămintelor de gaze și țiței din sudul țării

Moldova și calea spre UE 

Astăzi începe summitul de două zile al Consiliului European, în cadrul căruia va deveni cunoscută soarta Republicii Moldova. În ajun, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a recomandat Consiliului European să ia o decizie favorabilă privind începerea negocierilor de aderare cu Moldova și Ucraina. În rezoluție se subliniază că UE ar trebui să stabilească termeni clari pentru candidații la aderare. Totuși, parlamentarii europeni precizează că acest proces nu ar trebui să fie grăbit. Înainte de toate, țările candidate trebuie să demonstreze că sunt dedicate democrației, respectă normele statului de drept, respectă drepturile omului și protejează minoritățile.

Între timp, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu și ministrul Economiei Dumitru Alaiba s-au întâlnit, la Paris, cu ministrul de Externe al Ungariei Péter Szijjártó. Anterior, Budapesta și Viena au făcut declarații rezervate cu privire la procesul de aderare al Moldovei și Ucrainei la UE. Oficialul maghiar a dat asigurări că Ungaria se va bucura dacă Moldova va începe negocierile privind aderarea la UE.

Recean și judecătorii

Premierul Dorin Recean a comentat decizia judecătorilor Curții de Apel Chișinău, privind anularea deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale, privind excluderea Partidului «Șansă» din cursa pentru alegerile locale. Premierul a menționat că Guvernul — membrii căruia formează CSE — este de altă părere și va interveni de fiecare dată când securitatea Republicii Moldova va fi amenințată.

Asociația Judecătorilor din Moldova a condamnat declarația lui Recean și a calificat-o drept încălcare a principiului privind separarea puterilor în stat și a independenței justiției. «Atacurile aduse judecătorilor, fie ele și verbale, de către membri ai executivului sau alte autorități, subminează încrederea publică în justiție și pot avea un efect dăunător asupra imparțialității și eficacității sistemului judiciar», se arată în declarația Asociației. Magistrații au mai menționat că vor sesiza inclusiv presa internațională despre cele întâmplate.

A venit cu o reacție și Consiliul Superior al Magistraturii, care susține că divulgarea numelor magistraților, combinată cu acuzații, poate fi tratată drept «o formă de presiune inadmisibilă» asupra judecătorilor.

Nemerenco și fuzionarea spitalelor 

Ministrul Sănătății Ala Nemerenco a comentat protestul medicilor față de fuzionarea Spitalului «Toma Ciorbă» și a Spitalului Dermatologic și Maladii Comunicabile. Nemerenco a declarat că «s-ar putea să-i fie rușine» pentru marșul de protest al lucrătorilor medicali, însă «sigur îi este foarte rușine» de condițiile în care lucrează aceștia. Ministra a publicat și câteva fotografii în care este ilustrată starea în care se află infrastructura din spital.

Limba rusă și drepturile minorităților 

Documentele oficiale nu vor mai fi traduse în limba rusă, pentru că în trecut, aceste traduceri nu erau calitative. Explicația a fost dată de către purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă, după ce a fost întrebat de un jurnalist dacă decizia nu reprezintă un act de discriminare pentru vorbitorii de limba rusă. Consilierul prim-ministrului susține că pentru a îmbunătăți procesul, a fost decis ca actele să fie prezentate în limba română la etapa consultărilor și ca acestea să fie traduse doar atunci când se ajunge la versiunea finală a legii propuse.

Transnistria și Karabah 

Șeful nerecunoscut al instituției de la Tiraspol responsabilă de politică externă, Vitalii Ignatiev, s-a întâlnit cu liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, și i-a informat despre absența dinamicilor în relațiile dintre cele două maluri, eficiența redusă a negocierilor, «presiunea exercitată de Chișinău asupra agenților economici din Transnistria», precum și posibila restricționare a circulației autovehiculelor cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene. De cealaltă parte, Biroul politici de reintegrare a calificat declarațiile lui Ignatiev drept «politizare artificială a subiectelor care depășesc mandatul reprezentanților politici ai procesului de negocieri». Și a menționat că legislația este aplicată în toată țara, fără discriminare.

Redactorul NM Evghenii Ceban a comparat într-un material de analiză istoria celor două formațiunii teritoriale nerecunoscute — Karabahul de Munte și Transnistria. Prima și-a încetat existența în calitate de entitate separată după intervenția militară a Azerbaidjanului din luna septembrie. Armenia și comunitatea internațională au acuzat autoritățile de la Baku de epurare etnică pe teritoriul preluat sub control. Este posibilă repetarea acestui scenariu în regiunea transnistreană a Moldovei?

Președinta Maia Sandu i-a conferit «Ordinul de Onoare» ambasadorului Azerbaidjanului în Moldova, Gudsi Osmanov, ajuns la final de mandat.

Guvernul și gazul 

Guvernul anunță inițierea procesului de preluare a controlului asupra infrastructurii și zăcămintelor de gaze din Victorovca, raionul Cantemir, și de țiței de la Văleni, raionul Cahul. Această decizie vine în urma expirării licenței de exploatare a zăcămintelor naturale oferite inițial, în 1995, companiei «Redeco» LTD din SUA și preluate ulterior, în 2007, de S.R.L. «Valiexchimp». Concomitent, evaluarea performanțelor acestor companii a scos la iveală mai multe probleme majore, care indică o administrare defectuoasă și o abordare nesustenabilă în gestionarea resurselor naționale.

Guvernul și cultura 

Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege privind Fondul național al culturii, un nou mecanism de susținere financiară a sectorului cultural independent și privat din domeniul artelor și industriilor creative. În prezent, Fondul culturii cumulează toate programele și proiectele culturale și editoriale pe care le gestionează Ministerul Culturii, ceea ce, estimativ, însumează 29,6 milioane de lei, incluse în proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2024. Fondul va fi gestionat de către o instituție implementatoare, subordonată Ministerului Culturii — Centrul Național de Educație prin Artă, care va fi reorganizat.

Educație și salarii 

Ministrul Finanțelor Petru Rotaru a anunțat că, din 1 ianuarie 2024, salariile pedagogilor se vor majora cu 15%. În același timp, primarii, adjuncții și secretarii acestora ar putea beneficia de o creștere cu 50% a lefei.

Între timp, Guvernul a decis să dubleze mărimea premiilor bănești pentru câștigătorii olimpiadelor și concursurilor naționale și internaționale. Astfel, pentru victoria în concursurile regionale, câștigătorii vor fi remunerați cu suma de 25 mii lei, iar pentru cele internaționale — 50 mii lei.

Spania și Moldova vor semna un acord de colaborare în domeniul educației. Astfel, în unele licee din țara noastră vor fi create școli cu predare bilingvă româno-spaniolă. Partea spaniolă va oferi sprijin Republicii Moldova în pregătirea profesorilor de limbă spaniolă, în stabilirea modalității de predare a limbii, va oferi acces la resursele digitale și la materiale didactice relevante și va examina posibilitatea oferirii unor diplome de absolvire din partea Regatului Spaniei.

Clădirea Academiei de Științe a Moldovei a fost inclusă în registrul monumentelor naționale.

Ce ne așteaptă pe 14 decembrie 

  • 11:00 Lansarea campaniei din contextul Zilei Internaționale a Migranților
  • Începe summitul Consiliului European, în cadrul căruia se va discuta inclusiv despre deschiderea negocierilor privind aderarea Moldovei la UE

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avertizare: Moldovenii aflați în Rusia riscă să fie presați să accepte obligații militare

Cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Federației Ruse ar putea fi presați să accepte obligații militare. Avertismentul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, în contextul unui decret prezidențial emis la Moscova la 5 noiembrie 2025, care prevede că anumite categorii de cetățeni străini ce solicită permis de ședere sau cetățenia rusă pot fi obligate să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte un document care să confirme inaptitudinea pentru armată.

Potrivit MAE, deși autoritățile ruse invocă existența unor „condiții speciale” pentru cetățenii moldoveni, modul de aplicare a acestora rămâne neclar. În practică, există riscul ca persoanele vizate să fie constrânse să accepte obligații militare.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor moldoveni aflați în Federația Rusă să manifeste maximă prudență și să evite semnarea oricăror documente cu caracter militar fără consultarea prealabilă a unui jurist. Totodată, MAE îndeamnă persoanele care se confruntă cu presiuni să solicite imediat asistență consulară.

Pentru informații suplimentare și sprijin, cetățenii sunt încurajați să contacteze misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Moscova.

Ce prevede decretul care condiționează actele de ședere de serviciul militar

Zeci de mii de bărbați străini care solicită permis de ședere sau cetățenia Federației Ruse nu mai pot depune dosarele fără un contract cu armata rusă sau fără un certificat de inaptitudine militară, arată o investigație a publicației „Sistema”. Noile reguli îi vizează în special pe cei care încearcă să se legalizeze pe motive familiale sau în baza unei șederi îndelungate în Rusia.

Străini în fața clădirii Centrului Multifuncțional de Migrație din Moscova, anul 2021

Documentul, semnat de Putin pe 5 noiembrie, curent, prevede obligativitatea semnării unui contract militar de către cetățeni străini pentru obținerea permisului de ședere în Rusia, potrivit agenției Nastoyashchee Vremya.

În lipsa documentelor cerute, solicitanții au practic două opțiuni: fie renunță la procesul de legalizare, fie semnează un contract de serviciu cu Ministerul Apărării sau cu structuri afiliate, pentru a putea continua procedura.

Regulile nu se aplică însă tuturor. Sunt exceptați studenții, specialiștii înalt calificați și participanții la programe de repatriere, însă pentru ceilalți, obținerea actelor rusești vine acum cu un risc clar: asumarea unei obligații militare.

Presa: Mai mult de 30 de mii de străini trimiși pe front din partea Rusiei

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în Federația Rusă s-au intensificat cazurile de presiune asupra migranților proveniți din statele post-sovietice. Inițial, presiunile au fost exercitate asupra celor care obținuseră recent cetățenia rusă, dar nu se înregistraseră la evidența militară, așa cum li se cere cetățenilor Federației Ruse.

Migranți reținuți în timpul unui raid la secția de poliție din Sankt Petersburg, anul 2023

Publicația Sever.Realii relata că, încă din 2024, noii posesori ai pașapoartelor rusești erau convocați la serviciile de migrație și amenințați cu retragerea cetățeniei dacă refuzau să meargă pe front. Sibir.Realii scria despre raiduri în masă, în cadrul cărora erau reținuți migranți care obținuseră recent cetățenia rusă și forțați să semneze contracte cu armata.

În mai 2025, șeful Comitetului de Investigații al Federației Ruse, Aleksandr Bastrîkin, declara că pe front luptă cel puțin 20.000 de persoane originare din Asia Centrală care au cetățenie rusă, iar alte 10.000, potrivit lui, au fost trimise „să sape tranșee”. El a mai afirmat că instituția pe care o conduce desfășoară periodic raiduri pentru identificarea migranților care au obținut cetățenia rusă, dar nu s-au înregistrat la evidența militară.

Totuși, presiunile nu s-au limitat doar la cei care deja aveau cetățenie. Încă din 2022, după cum relata într-un interviu pentru publicația Kloop activista pentru drepturile omului Valentina Ciupik, în centrul de migrație „Saharovo” din Moscova, străinilor li se „strecurau” în pachetul de documente, printre altele, și contracte pentru serviciul militar „voluntar”. De atunci, această practică s-a extins. În septembrie 2025, publicația Liudi Baikala a publicat o relatare detaliată despre modul în care funcționarii exercită presiuni asupra migranților care depun cereri pentru permis de ședere sau cetățenie, pentru a-i determina să plece la război.

Potrivit calculelor realizate de Serviciul rus al BBC și Mediazona pe baza surselor deschise, până la mijlocul lunii noiembrie 2025 erau cunoscute cel puțin 1.339 de cazuri de cetățeni străini uciși în rândurile armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: