Președintele MAIB, Serghei Cebotari, își încheie activitatea

Serghei Cebotari, Președintele liderului sectorului bancar Moldova Agroindbank, își încheie activitatea la 29 ianuarie 2021. Decizia bancherului a survenit în contextul finalizării realizării obiectivelor strategice asumate de Serghei Cebotari în calitate de Președinte al MAIB.

„Pentru mine a fost o onoare să conduc echipa celei mai bune bănci din Moldova de-a lungul ultimilor 8 ani și să fiu parte din aceasta pe parcursul a 26 de ani consecutivi. Acum că obiectivele strategice care mi-au fost puse în față în calitate de Președinte au fost îndeplinite cu succes, eu am luat decizia să încep un nou capitol în cariera mea pentru a atinge noi orizonturi. Voi rămâne în continuare aproape de echipa MAIB și nu exclud posibilitatea de a mă alătura Consiliului”, a menționat Cebotari.

Serghei Cebotari a mulțumit celor peste 2 000 de angajați ai MAIB pentru „profesionalismul, consecvența și dedicația cu care am construit împreună fundamentul temeinic al MAIB” și și-a exprimat încrederea că acesta „va permite băncii și echipei să mențină și să consolideze în continuare statutul de Cei MAIBuni în toate”.

„Îmi exprim recunoștința față de acționari pentru încrederea investită și pentru susținerea pe care mi-au oferit-o mie și echipei, și care ne-a ajutat să transformăm MAIB într-o instituție inestimabilă pentru dezvoltarea țării. Le mulțumesc clienților pentru aproape trei decenii de cooperare și îmi exprim încrederea că relațiile stabilite de-a lungul anilor cu MAIB se vor consolida continuu, astfel ca să aibă de câștigat fiecare dintre dumneavoastră și să fim mândri de ceea ce creăm acasă.

Acțiunile întreprinse de-a lungul anilor îmi permit să afirm cu toată certitudinea că las succesorilor mei o instituție puternică, stabilă, de încredere, foarte bine capitalizată și cu un potențial enorm”, a specificat Serghei Cebotari.

La rândul său, Vytautas Plunksnis, Președintele Consiliului băncii, i-a mulțumit, din numele întregii echipe, lui Serghei Cebotari pentru activitatea prodigioasă în calitate de Președinte al Comitetului de Conducere.

„Pe parcursul ultimilor 8 ani, dl Cebotari a avut un rol crucial în determinarea, promovarea și implementarea cu succes a direcției de dezvoltare a băncii, consolidând statutul MAIB de lider incontestabil al sectorului bancar. Ținând cont de valoarea profesională excelentă, îmi exprim speranța că vom putea conta în continuare pe expertiza valoroasă a dlui Cebotari, eventual în cadrul Consiliului băncii”, a menționat Plunksnis.

Până la alegerea unui nou Președinte al Comitetului de Conducere de către Consiliul băncii, interimatul funcției îl va deține actualul Prim-vicepreședinte al Comitetului de Conducere, Aliona Stratan.

Serghei Cebotari este membru al echipei MAIB din anul 1995, fiind promovat în funcția de Vicepreședinte al băncii în 2000, Prim-vicepreședinte al Comitetului de Conducere în 2012, iar în anul 2013 a fost ales Președinte al Comitetului de Conducere al băncii. Cebotari face parte din echipa cheie care a pus bazele celei mai mari instituții financiar-bancare din Republica Moldova, dezvoltând și consolidând baza normativă, stabilind strategia de dezvoltare ca bancă privată, independentă de instituțiile de stat.

În calitate de Președinte, Serghei Cebotari a condus banca pe parcursul crizei din 2014-2015, cu care s-a confruntat întregul sector bancar, ghidând cu succes instituția în procesul de transparentizare a acționariatului, soldat cu achiziția unui pachet de acțiuni de 41,09% de către consorțiul internațional de investitori HEIM Partners, format din BERD, Invalda și Horizon Capital, în anul 2018. Criza pandemică din 2020 a accentuat o dată în plus statutul MAIB de lider incontestabil al sectorului bancar autohton, demonstrând corectitudinea strategiei de dezvoltare implementată de echipa lui Serghei Cebotari.

În perioada 2013-2020, MAIB a dublat practic activele și profitul net al băncii, depozitele s-au majorat de 2,5 ori, iar creditele de 1,7 ori. În același timp, baza de clienți activi a sporit de 1,8 ori, iar cea de clienți totali de 1,6 ori. În toată această perioadă, echipa MAIB a pus accentul pe confortul clientului în deservirea bancară, diversificând portofoliul de produse și asigurând digitalizarea accelerată a serviciilor financiar-bancare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Percheziții la rețeaua lui Șor: transferuri din Rusia continuau chiar în timpul descinderilor (UPDATE)

(UPDATE 17:18): Mascații de la Fulger, procurorii și ofițerii INI au desfășurat, pe 18 septembrie, 46 de percheziții în mai multe localități ale țării, în dosarul coruperii alegătorilor, finanțării ilegale a partidelor și spălării banilor.

Potrivit anchetei, un grup de persoane care ar fi acționat în beneficiul organizației criminale „Șor” ar fi folosit bani proveniți din surse suspecte pentru a influența alegătorii la scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Transferurile ar fi fost făcute prin aplicația mobilă a băncii ruse „Promsviazybank”, aflată sub sancțiuni internaționale, iar sumele erau lichefiate printr-un bot de Telegram. Potrivit IGP, sume de bani au fost transferate inclusiv în timpul perchezițiilor.

Mai mult, membrii rețelei ar fi primit instrucțiuni directe de la curatori din Federația Rusă, prin grupuri de Telegram, despre cum să distribuie și să comenteze materiale de dezinformare pe Facebook, TikTok și Telegram.

În urma descinderilor, oamenii legii au ridicat bani, telefoane mobile, laptopuri, documente bancare și alte probe, iar o persoană a fost reținută pentru 72 de ore.

Știrea inițială 08:22: Oamenii legii au efectuat, în dimineața de 18 septembrie, noi percheziții pe cazuri de finanțare ilegală a partidelor și corupere electorală. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Ofițerii INI, procurorii PCCOCS și polițiștii din BPDS ”Fulger” au descins, în această dimineață, cu percheziții în mai multe locații, pe faptul coruperii electorale, finanțării ilegale a partidelor politice/a grupurilor de inițiativă/ a concurenților electorali săvârșită în proporții mari și spălare de bani săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari”, a transmis IGP.

Deocamdată, alte detalii despre descinderi nu au fost oferite.

Amintim că, în ultimele săptămâni, oamenii legii au efectuat sute de percheziții pe fapte de finanțare ilegală a formațiunilor politice și corupere electorală. Pe 16 septembrie, ofițerii CNA și procurorii au făcut percheziții în Chișinău și au ridicat, între altele, peste 20 de milioane de lei.

Pe 28 septembrie vor avea loc alegeri parlamentare.

Andrei Mardari | NewsMaker

CC: candidații la funcția de judecător constituțional scapă de Vetting, dar lista de sancțiuni a SIS rămâne valabilă

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.

Moldova va găzdui Zilele Cinematografiei Ucrainene

În perioada 19–21 septembrie, la Chișinău vor avea loc proiecții speciale, urmate de evenimente similare în Bălți, Cahul și Căușeni. Publicul este invitat să se bucure de aceste filme, iar accesul la toate proiecțiile va fi liber.

Publicul din Republica Moldova va avea ocazia să vizioneze cinci producții cinematografice ucrainene realizate în ultimii ani. Printre acestea se numără documentarul americano-ucraineno-australian „Războiul de porțelan”, distins cu numeroase premii internaționale și nominalizat la Oscar în 2025 la categoria „Cel mai bun documentar”.

Programul include, de asemenea, thrillerul ucrainean „Pamfir” (prezentat la cea de-a 75-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes), drama istorică „Dovbush” (câștigătoare a Marelui Premiu al Festivalului Internațional de Film Ucrainean „PTAH” din Marea Britanie), comedia „Izi” (distinsă cu Premiul Kineo Diamond pentru „Cel mai bun film de debut” la Festivalul de la Veneția) și animația pentru copii „Mavka. Cântecul pădurii” – cea mai de succes producție animată din istoria cinematografiei ucrainene, dublată în 32 de limbi și difuzată în 148 de țări.

Toate filmele vor fi proiectate în versiunea originală, cu subtitrare în limba engleză. Intrarea este liberă.

Trailerele și descrierile detaliate ale filmelor sunt disponibile pe pagina evenimentului: https://www.facebook.com/share/1DH1tnrgEZ/ 

Zilele Cinematografiei Ucrainene în Moldova (UFDM) își propun să aducă mai aproape de publicul moldovean – cinefili, tineri, pasionați și profesioniști din domeniu – cele mai noi și apreciate producții din Ucraina. Evenimentul are loc anual, devenind o punte culturală între cinematografiile celor două țări. 

Evenimentul este organizat de Asociația de Cultură și Artă a Ucrainenilor „PTAȘCA” din Moldova și Congresul Național al Ucraineanilor din Moldova, cu sprijin Ministerului Culturii din Moldova, Agenției relațiilor interetnice Republicii Moldova, Ambasadei Ucrainei în Moldova, People In Need și UNHCR Moldova.

Fost președinte al Curții Constituționale va contribui la reunificarea celor două Corei: Noua funcție a lui Alexandru Tănase

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a fost numit în calitate de expert în cadrul Comitetului Preparatoriu de Cooperare Globală pentru Unificarea Pașnică a Peninsulei Coreea. Despre aceasta el a anunțat într-o postare pe Facebook.

Potrivit lui Tănase, comitetul, împreună cu Asociația Familiilor Separate din Coreea de Nord și Coreea de Sud, va elabora proiectele prevederilor tranzitorii pentru o Coree unificată.

„Este un efort al societății civile din Coreea, sprijinit de comunitatea internațională de experți, care presupune nu doar o viziune juridică și instituțională, ci și o abordare sensibilă a realităților politice, sociale și umane de pe peninsulă”, a menționat acesta.

Alexandru Tănase a deținut funcția de ministru al Justiției între anii 2009–2011 și 2018, iar în perioada noiembrie 2010 – februarie 2011 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Din octombrie 2011 până în mai 2017, a ocupat funcția de președinte al Curții Constituționale.

presedinte.md

Maia Sandu, către primari: „Este momentul să le spunem cetățenilor cine sunt cei care ne ajută”

Prin aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova își va putea dezvolta economia și asigura stabilitate, a declarat președinta Maia Sandu la Forumul Internațional „Cooperare Transfrontalieră Europeană”, care are loc la Chișinău. Șefa statului a dat drept exemple România și Polonia, țări care „s-au transformat radical după aderarea la UE”.

Șefa statului a salutat, în discursul său, „cooperare mai strânsă” între Moldova, România, Ucraina și Polonia. Potrivit ei, colaborarea va aduce mai multe investiții și va transforma granițele în „punți de dezvoltare”.

Maia Sandu a vorbit și despre importanța fondurilor europene și a îndemnat primarii să le explice oamenilor cine finanțează proiectele din localități: „Este momentul potrivit să le spunem cetățenilor cine sunt cei care ne ajută să îmbunătățim viața în localitățile noastre, cine sunt cei care ne doresc pacea și cine sunt cei care vor ca Moldova să rămână o țară liberă”.

Forumul Internațional „Cooperare Transfrontalieră Europeană” se află la a doua ediție și este dedicat dezvoltării comunităților prin accesarea fondurilor europene și consolidarea colaborării între statele membre UE și țările candidate.

Evenimentul a adunat la Chișinău peste 200 de autorități publice locale din Republica Moldova, peste 50 de primari și președinți de consilii județene din România, precum și de delegații ale autorităților regionale și locale din Ucraina și Polonia.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: