În lumea modernă, transferurile internaționale de bani au devenit un serviciu popular și accesibil pentru fiecare. Totuși, veșnica provocare când trebuie să primești un transfer bănesc este să găsești un loc unde poți primi banii rapid, sigur și fără rânduri prea mari. Microinvest în parteneriat cu Paynet, oferă serviciu nou, disponibil în oficiile noastre secundare din toată țara: remitere de bani prin intermediul sistemelor internaționale de transfer – Ria și Unistream.
Acum poți să primești transferuri bănești în monedă națională, mai aproape de tine, în orice oficiu secundar Microinvest, din cele 13 regiuni ale țării: Chișinău, Orhei, Bălți, Cahul, Comrat, Florești, Râșcani, Soroca, Căușeni, Edineț, Drochia, Ocnița și Ungheni. Tot de ce ai nevoie este un act de identitate și date despre transferul efectuat – de restul ne ocupăm noi.
De ce să primești transferuri internaționale la Microinvest?
Pentru că e comod, sigur și rapid. Trebuie doar să alegi cel mai apropiat de tine oficiu secundar și să primești banii transferați fără rând sau procese prea complicate. Important: începând cu această lună, primirea transferurilor internaționale este disponibilă în toate oficiile Microinvest. Operatorii noștri îți vor explica fiecare etapă, ca în final să ai banii transferați la îndemână.
Iată care sunt pașii pe care trebuie să îi parcurgi, ca să primești un transfer internațional în unul din oficiile secundare Microinvest:
Prezinți buletinul de identitate unuia din operatorii noștri.
Specifici principalele date despre transfer, cum ar fi: sistemul de remiteri (Ria sau Unistream), codul unic de identificare al remiterii de bani, suma și moneda.
În cazul sistemului Unistream, este nevoie de date suplimentare despre persoana care a transmis banii.
La următoarea etapă, semnezi o cerere de eliberare a remiterii de bani și un ordin de eliberare a numerarului, prezentate de operator.
După care, la final, primești banii.
Simplu și pe înțelesul tuturor. Acum poți sta fără grijă că vei putea primit transferurile , chiar și în regiuni. Mai multe detalii despre transferurile bănești la Microinvest găsești pe pagina specială de pe site-ul nostru, destinată acestui serviciu.
Primește transferuri mai aproape de tine, cu Microinvest.
În curând, în Găgăuzia urmează să înceapă cursa electorală pentru fotoliul de bașcan. Depunerea documentelor s-a încheiat pe 6 octombrie. Opt pretendenți și-au anunțat intenția de a candida, însă nu toți au fost înregistrați deocamdată, astfel că numărul lor s-ar putea reduce. NewsMaker explică cine sunt cei care vor să conducă autonomia și ce se știe despre ei.
Alexandr Stoianoglo
Tudor Mardei | NewsMaker
Unul dintre principalii favoriți la funcția de bașcan este Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și candidat la președinție, în prezent deputat al fracțiunii „Alternativa”. Intrarea sa în cursă a stârnit un interes sporit. La alegerile prezidențiale din 2024, Stoianoglo a fost principalul candidat al opoziției și a ajuns în turul al doilea, în care a obținut 44,67% din voturi. În secțiile de votare din țară, el a acumulat mai multe voturi decât contracandidata sa, actuala președintă Maia Sandu.
La alegerile prezidențiale, Stoianoglo a candidat din partea Partidului Socialiștilor (PSRM), iar la cele pentru funcția de bașcan candidează ca independent. Într-un interviu pentru NM, el a declarat că socialiștii i-au oferit sprijin, însă l-a refuzat.
În trecut, Stoianoglo a candidat de două ori la funcția de bașcan: în 2006, pentru el au votat 10,58% dintre alegători, iar în 2015 – 4,98%.
În prezent, Stoianoglo este deputat, ales pe listele blocului „Alternativa”. Din bloc făceau parte partidul MAN, condus de primarul capitalei, Ion Ceban, PDCM, condus de fostul premier Ion Chicu, „Congresul Civic”, reprezentat de Mark Tkaciuk, și echipa lui Alexandr Stoianoglo.
În calitate de deputat și politician de opoziție, Stoianoglo a criticat în repetate rânduri partidul de guvernământ PAS. Recent, liderul PAS, Igor Grosu, a evidențiat participarea sa la grupul de lucru pentru soluționarea crizei electorale din Găgăuzia. Grosu a mai declarat că PAS nu va înainta un candidat la funcția de bașcan, deoarece un candidat „din partea Parlamentului” este suficient. Declarațiile lui Grosu și dorința exprimată de Stoianoglo de a restabili dialogul dintre Comrat și Chișinău au alimentat zvonurile potrivit cărora acesta ar fi „candidatul secret” al PAS.
Stoianoglo neagă categoric aceste afirmații. Într-un interviu pentru NM, el a amintit de reținerea sa din 2021 și de înlăturarea din funcția de procuror general, pentru care acuză direct PAS. El a precizat că participă la alegeri în calitate de candidat independent pentru a nu avea obligații față de vreun partid.
Fiodor Gagauz
IPN
Principalul concurent al lui Alexandr Stoianoglo ar putea fi candidatul Partidului Socialiștilor, Fiodor Gagauz. Socialiștii se bucură, în mod tradițional, de un sprijin puternic în autonomie. La alegerile parlamentare din 2025, peste 80% dintre alegătorii găgăuzi au votat pentru „Blocul Patriotic”, în fruntea căruia se aflau socialiștii. La alegerile pentru funcția de bașcan din 2023, candidatul PSRM, Grigore Uzun, a ajuns în turul al doilea, dar a pierdut în fața Evgheniei Guțul, susținută de Ilan Șor.
Inițial, Dodon a anunțat că socialiștii îl vor înainta din nou pe Uzun. Acesta și-a retras însă candidatura după modificarea Codului electoral, care impune candidaților la funcția de bașcan să cunoască limba română.
Fiodor Gagauz a declarat pentru NewsMaker că socialiștii l-ar putea desemna pe el candidat.
Fiodor Gagauz a fost deputat în Parlament din partea PSRM între 2014 și 2025, fără a fi membru al partidului. Anterior, între 2012 și 2014, a fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). A lucrat și în structurile MAI, iar între 1999 și 2001 a condus Direcția Generală de Afaceri Interne a Găgăuziei.
Serghei Anastasov
NewsMaker
În cursă participă și primarul Comratului, Serghei Anastasov, cunoscut pentru susținerea reluării dialogului cu Chișinăul. În ultimii trei ani, autonomia a fost condusă de politicieni apropiați lui Șor, care nu au avut contacte cu autoritățile centrale ale Moldovei. Chișinăul nu o recunoștea pe bașcana Evghenia Guțul și refuza să se întâlnească cu ea. Anastasov a continuat însă să se întâlnească cu reprezentanții autorităților centrale, inclusiv cu președinta Maia Sandu. În timpul rarelor sale vizite în autonomie, Sandu se întâlnea cu primarii, inclusiv cu Anastasov, și nu cu conducerea Găgăuziei.
Anastasov menține legături și cu oficialii europeni. În pofida izolării diplomatice a autonomiei din ultimii trei ani, el a continuat să se întâlnească cu partenerii străini, inclusiv cu comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, în timpul vizitei acesteia în Găgăuzia. Întâlnirea atrage atenția în contextul în care autonomia este regiunea Moldovei cu cea mai eurosceptică atitudine.
Serghei Anastasov este primarul Comratului, centrul administrativ al Găgăuziei, din 2015, când a câștigat alegerile din partea „Partidului Nostru”, condus de Renato Usatîi. În 2019, a candidat din partea Partidului Socialiștilor, iar în 2023 – deja în calitate de candidat independent, obținând 58,52% din voturi.
Ivanna Koksal
Fiodor Gagauz nu este singurul „socialist” din această campanie electorală. Fosta deputată Ivanna Koksal candidează la funcția de bașcan ca independentă. În 2019 și 2021, ea a fost aleasă în Parlament pe listele PSRM. După ce socialiștii și-au anunțat oficial candidatul, Koksal a criticat conducerea partidului pentru că a prezentat-o drept o posibilă candidată fără acordul ei prealabil, iar ulterior a decis să-l susțină pe Fiodor Gagauz.
Ivanna Koksal este jurnalistă, a fost redactor-șef al companiei publice de radio și televiziune din Găgăuzia, GRT. De asemenea, a fost deputată în Adunarea Populară și consilieră a fostului bașcan Mihail Formuzal pentru probleme sociale și mass-media.
Ea a declarat că a decis să candideze la funcția de bașcan pentru a „construi viitorul regiunii”.
Ivan Cîlcic
Partidul Popular Găgăuz, condus de Nicolai Dudoglo, este singurul partid regional care va participa la alegerile pentru funcția de bașcan. Formațiunea l-a desemnat candidat pe adjunctul lui Dudoglo, Ivan Cîlcic. Dudoglo va candida pentru funcția de bașcan în Adunarea Populară a Găgăuziei, care va fi aleasă în aceeași zi cu bașcanul. Anterior, el a candidat de patru ori la funcția de bașcan, fără succes.
Cîlcic nu a ocupat funcții publice, dar a mai participat la alegeri. În 2019, a candidat la alegerile parlamentare în circumscripția Comrat, din partea Partidului Comuniștilor, în cadrul sistemului electoral mixt. În 2021, a candidat ca independent la Adunarea Populară a Găgăuziei. Nu a fost ales în niciunul dintre cele două scrutine. Partidul Popular Găgăuz îl prezintă drept „candidatul poporului”.
Oleg Garizan
În cursă participă și Oleg Garizan, primarul satului Copceac, unul dintre cele mai mari din Găgăuzia. A fost ales edil pentru prima dată în 1999, apoi reales de șase ori. În cei 27 de ani de atunci, a avut o pauză de cinci ani la conducerea localității: între 2009 și 2014, când a fost deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor.
În actuala campanie, Garizan candidează în calitate de candidat independent. Acesta a mai candidat la funcția de bașcan în 2015, dar a obținut puțin peste 5%.
Cornel Dudnic
La funcția de bașcan candidează și fostul deputat Cornel Dudnic. El a ajuns în Parlament în 2015, pe listele Partidului Democrat (PDM), la conducerea căruia a venit, în 2016, Vladimir Plahotniuc.
Deși făcea parte dintr-un partid proeuropean, Dudnic avea viziuni proruse. În februarie 2018, la o ședință extinsă a autorităților locale din Găgăuzia și a activiștilor civici, organizată la Tomai în apărarea „statalității moldovenești”, el a declarat că, împreună cu Nicolai Dudoglo, a refuzat să voteze o declarație care condamna acțiunile Rusiei și cerea retragerea trupelor ruse din Transnistria, contrar poziției fracțiunii PDM.
Tot atunci, Dudnic a declarat că, în cazul unirii, este gata să apere autonomia cu arma în mâini: „Promit că voi fi primul care va lua un automat și va merge să apere autonomia găgăuză [în cazul unirii]”. Declarația lui Dudnic a fost discutată pe larg pe rețelele sociale, iar conducerea PDM i-a dat un avertisment.
Petr Vlah
La funcția de bașcan candidează și fostul deputat Petr Vlah. El a fost ales în Parlament în 2010, pe listele Partidului Liberal Democrat (PLDM), condus atunci de Vlad Filat. A fost și deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și consilier municipal la Comrat. După plecarea din PLDM, a aderat la partidul unionist AUR, pe care ulterior l-a părăsit.
Inițial, Vlah intenționa să candideze ca independent. Ulterior, a anunțat că nu va depune listele de subscripție, invocând „provocări murdare”. Candidații independenți trebuie să adune semnăturile a cel puțin 1% dintre alegători pentru a-și înainta candidatura. Vlah a precizat că nu renunță la intenția de a candida, ci doar își schimbă tactica. Mai târziu, a anunțat că va participa la alegeri din partea partidului „Noua Opțiune Istorică” (NOI).
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cel puțin 14 persoane și-au pierdut viața, inclusiv patru copii, iar alte 50 au fost rănite, după ce o rachetă rusească a lovit un bloc de locuințe din Prîlukî, în regiunea Cernigov, pe 7 octombrie. Salvatorii continuă să caute oameni sub dărâmături, anunță Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.
Printre răniți se numără șapte copii. Echipele de intervenție au salvat 15 persoane, inclusiv un copil, iar psihologii serviciului de urgență au acordat sprijin pentru 36 de persoane. Operațiunile de căutare și lucrările de îndepărtare a dărâmăturilor continuă.
Atacul asupra orașului Prîlukî a avut loc în timpul unui atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei. Au fost lovite și Kievul, Dnipro, Zaporojie și Kremenciuk, scrie publicația „Ukrainskaia Pravda”. Pe lângă obiective industriale și de transport, au fost afectate și clădiri de locuit. Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile ucrainene, aproximativ 20 de persoane au murit în total.
În regiunea Odesa, două drone au lovit șoseaua spre Maiaki, care duce către frontiera cu Republica Moldova, la punctul de trecere Palanca. Imagini cu cele două lovituri au fost publicate de „Политика Страны”.
Amintim că, zilele trecute, în urma atacurilor, un proiectil a lovit un autobuz de rută aflat în vama Palanca, iar un polițist de frontieră a ajuns la spital. Din fericire, viața acestuia este în afara oricărui pericol, a confirmat pe 7 octombrie ministra de Interne a Republicii Moldova, Daniela Misail-Nichitin.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, susține că declarația oficialei europene Kaja Kallas a fost „interpretată eronat și propagandistic de cei care continuă să pledeze pentru prezența militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova”. Potrivit lui Chiveri, „prezența ilegală nu poate deveni legală prin interpretarea unei declarații”. Precizările au fost făcute după ce Ambasada Rusiei în Moldova a „tras concluzia” că „Bruxelles-ul este, de fapt, de acord cu prezența pe teritoriul UE a trupelor ruse, staționate în Transnistria”, ca urmare a declarației Kajei Kallas, potrivit căreia „Transnistria nu va fi un obstacol în calea aderării Moldovei la UE”.
„În primul rând, o declarație foarte bună care a venit de la Bruxelles și care a fost interpretată eronat și propagandistic de cei care continuă să pledeze pentru prezența militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova. Prezența ilegală nu poate deveni legală prin interpretarea unei declarații. Din contra, la Bruxelles s-a spus că nu este recunoscut statusul quo actual, iar avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene va crea un cadru sustenabil și mult mai atractiv pentru reintegrarea țării”, a declarat Chiveri.
În ceea ce privește prezența ilegală a forțelor militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova, Chiveri a comunicat: „Aș vrea să amintesc celor care pledează pentru prezența lor despre angajamentele Federației Ruse de la Istanbul din 1999 și aș vrea să mai combat un fals: se încearcă punerea în același coș a prezenței militare ruse și justificarea acesteia prin acordul din 92. Trebuie să înțelegem că sunt două componente: așa-numita misiune de pacificare, care, din misiune de pacificare, a devenit misiune de dezbinare și care nu-și îndeplinește mandatul cu bună credință, dar se află pe teritoriul Republicii Moldova în baza acelui acord din 92, așa cum este el. Și este prezența militară GOTR, grupul operativ, care nu are nicio bază legală. Continuăm să insistăm pentru retragerea acestor forțe din Republica Moldova”.
Amintim că, pe 5 octombrie, înalta reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a declarat, după reuniunea Consiliului de Asociere Moldova-UE de la Bruxelles, că „Transnistria nu va fi un obstacol în calea aderării Moldovei la UE”. Detalii AICI.
Pe 6 octombrie, Ambasada Rusiei în Republica Moldova a declarat că a „tras concluzia”, în urma afirmației oficialei europene, că „Bruxelles-ul este, de fapt, de acord cu prezența pe teritoriul UE a trupelor ruse, staționate în Transnistria conform Acordului privind principiile reglementării pașnice din 1992”. Detalii AICI.
Republica Moldova a primit invitația oficială de a prezenta pozițiile de negociere pentru două grupuri de capitole de aderare la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de vicepremiera pentru integrare europeană Cristina Gherasimov, pe 7 octombrie. Oficiala a precizat că această etapă pregătește deschiderea formală a celor două clustere la următoarea Conferință interguvernamentală.
Este vorba despre grupul de clusterul 2 – „Piața internă” și clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”.
„Moldova face încă un pas înainte în negocierile de aderare la UE. (…) Suntem pregătiți să avansăm”, a scris Gherasimov pe rețele.
Viceprim-ministra a mulțumit președinției irlandeze a Consiliului UE „pentru sprijin și pentru că menține aderarea Moldovei pe agenda europeană”.
Amintim, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022, alături de Ucraina. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.
Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.
Pe 14 iulie, Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, care a avut loc la Bruxelles.
Chișinăul speră să deschidă toate clusterele de negociere cu UE până la sfârșitul anului 2026.
În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Republica Moldova a obținut câștig de cauză în arbitrajul de la Centrul Internațional pentru Soluționarea Diferendelor Investiționale (ICSID), inițiat de RTI Rotalin Gas Trading AG și Rotalin Gaz Trading SRL. Prin hotărârea din 2 octombrie curent, tribunalul arbitral a respins integral pretențiile formulate împotriva statului, în valoare de peste 471 de milioane de lei, plus dobânzi. Informația a fost comunicată de Ministerul Energiei, care a precizat că, astfel, Republica Moldova nu va plăti despăgubirile solicitate în cadrul arbitrajului internațional.
Potrivit Ministerului, litigiul a vizat reglementarea pieței gazelor naturale și măsurile adoptate de autoritățile Republicii Moldova, inclusiv în perioada crizei energetice. Companiile au susținut că aceste măsuri le-au afectat investițiile și au încălcat obligațiile statului prevăzute de Tratatul Cartei Energiei.
„Tribunalul a examinat cauza pe fond și nu a constatat încălcarea acestor obligații în raport cu reclamanții. Pentru Republica Moldova, rezultatul înseamnă evitarea unei obligații de plată importante și confirmarea faptului că măsurile contestate nu au încălcat standardele de protecție a investițiilor prevăzute de tratat”, a comunicat Ministerul Energiei.
Conform Ministerului, tribunalul a respins inclusiv solicitarea privind restituirea amenzii de aproximativ 38,45 de milioane de lei aplicate de ANRE companiei Rotalin Gaz Trading SRL.
Reclamanții au fost obligați să suporte integral costurile arbitrajului, a declarat Ministerul Energiei. Potrivit instituției, hotărârea arbitrală este definitivă, putând fi contestată doar în condițiile restrictive aplicabile procedurii de desființare în fața instanțelor de judecată competente.
***
Rotalin Gaz Trading LLC și acționarul său, RTI, au depus la 28 iunie 2022 o cerere de arbitraj împotriva Republicii Moldova la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor Investiționale al Băncii Mondiale. Potrivit companiei, după 18 ani și investiții de zeci de milioane de dolari în Moldova, „fără nici un profit”, aceasta a recurs la arbitraj „pentru a se asigura că guvernul Republicii Moldova își respectă obligațiile și tratează Rotalin în mod corect”. Rotalin susținea că, deși era bine poziționată pentru a contribui la deschiderea pieței gazelor și la securitatea aprovizionării, încercările sale de a concura cu Moldovagaz au fost blocate constant de autoritatea de reglementare și Guvern. Compania mai afirma că tarifele reglementate de distribuție au fost stabilite în mod nedrept, care nu i-ar fi permis să-și recupereze investițiile.
Mai amintim că, în iulie 2023, compania Rotalin Gaz, care deținea rețele de distribuție a gazelor în cinci raioane din centrul țării și deservea aproximativ 20 de mii de consumatori, a cerut ANRE aprobarea unui tarif de 16,70 lei/m³, fără TVA, pentru consumatorii casnici. În septembrie, ANRE a stabilit însă un tarif de 11,71 lei/m³, cu TVA, pe care compania l-a contestat. Ulterior, Rotalin Gaz a cerut intervenția Comisiei pentru Situații Excepționale. Compania nu era de acord cu tariful impus de ANRE, care era mult mai mic decât tariful Moldovagaz. Compania a acuzat ANRE că a încălcat principiul concurenței libere, iar regulatorul a acuzat Rotalin Gaz că a avut profituri în exces.
După ce Rotalin Gaz a anunțat că nu-și mai poate continua activitatea, ANRE i-a cerut să asigure în continuare aprovizionarea populației, amenințând-o cu suspendarea licenței și o amendă de 5% din cifra anuală de afaceri. Ulterior, în octombrie 2023, ANRE a suspendat pentru trei luni licența de furnizare a Rotalin Gaz Trading, după ce compania „nu a depus nici un raport privind debitul real pe care acesta doreşte să-l injecteze sau să-l retragă efectiv din sistem, fapt ce reprezintă o confirmare a încetării activității de furnizare a gazelor naturale”. Totodată, s-a decis ca Moldovagaz să furnizeze gaze consumatorilor Rotalin Gaz Trading și a fost inițiată procedura de aplicare a sancțiunilor financiare împotriva companiei.
