În lumea modernă, transferurile internaționale de bani au devenit un serviciu popular și accesibil pentru fiecare. Totuși, veșnica provocare când trebuie să primești un transfer bănesc este să găsești un loc unde poți primi banii rapid, sigur și fără rânduri prea mari. Microinvest în parteneriat cu Paynet, oferă serviciu nou, disponibil în oficiile noastre secundare din toată țara: remitere de bani prin intermediul sistemelor internaționale de transfer – Ria și Unistream.
Acum poți să primești transferuri bănești în monedă națională, mai aproape de tine, în orice oficiu secundar Microinvest, din cele 13 regiuni ale țării: Chișinău, Orhei, Bălți, Cahul, Comrat, Florești, Râșcani, Soroca, Căușeni, Edineț, Drochia, Ocnița și Ungheni. Tot de ce ai nevoie este un act de identitate și date despre transferul efectuat – de restul ne ocupăm noi.
De ce să primești transferuri internaționale la Microinvest?
Pentru că e comod, sigur și rapid. Trebuie doar să alegi cel mai apropiat de tine oficiu secundar și să primești banii transferați fără rând sau procese prea complicate. Important: începând cu această lună, primirea transferurilor internaționale este disponibilă în toate oficiile Microinvest. Operatorii noștri îți vor explica fiecare etapă, ca în final să ai banii transferați la îndemână.
Iată care sunt pașii pe care trebuie să îi parcurgi, ca să primești un transfer internațional în unul din oficiile secundare Microinvest:
Prezinți buletinul de identitate unuia din operatorii noștri.
Specifici principalele date despre transfer, cum ar fi: sistemul de remiteri (Ria sau Unistream), codul unic de identificare al remiterii de bani, suma și moneda.
În cazul sistemului Unistream, este nevoie de date suplimentare despre persoana care a transmis banii.
La următoarea etapă, semnezi o cerere de eliberare a remiterii de bani și un ordin de eliberare a numerarului, prezentate de operator.
După care, la final, primești banii.
Simplu și pe înțelesul tuturor. Acum poți sta fără grijă că vei putea primit transferurile , chiar și în regiuni. Mai multe detalii despre transferurile bănești la Microinvest găsești pe pagina specială de pe site-ul nostru, destinată acestui serviciu.
Primește transferuri mai aproape de tine, cu Microinvest.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a venit cu o reacție după ce o dronă de dimensiuni mari a fost depistată prăbușită în raionul Ștefan Vodă. Instituția a condamnat incidentul, menționând că acesta este „o încălcare gravă a suveranității” Republicii Moldova.
„Asemenea incidente constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Republica Moldova condamnă ferm aceste acțiuni și denunță războiul de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, care aduce suferință, pierderi și distrugeri în Ucraina și afectează grav securitatea regională, punând în pericol direct și siguranța cetățenilor Republicii Moldova”, a transmis MAE.
Instituția a adăugat că „Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a consolida pacea și securitatea națională și va continua toate demersurile necesare pentru protejarea teritoriului său și a populației sale”.
Amintim că, în dimineața de 22 ianuarie, o dronă cu lungimea de aproximativ 2,5 metri a fost găsită prăbușită, în dimineața zilei de 22 ianuarie, în grădina unei case nelocuite din satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Oamenii legii se află la fața locului, unde examinează obiectul.
Cazul are loc la mai puțin de o săptămână după un incident similar, când o dronă de dimensiuni mari a fost depistată pe malul unui iaz din raionul Telenești.
De la începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, mai multe drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării.
Chișinăul și-a anunțat intenția de a se retrage din Comunitatea Statelor Independente (CSI). În perioada următoare, autoritățile urmează să denunțe acordurile de bază ale Comunității. NewsMaker explică de ce Moldova face acest pas și care vor fi consecințele ieșirii din CSI.
O decizie veche
Actuala conducere a Republicii Moldova nu și-a ascuns intenția de a se retrage din CSI. Din 2022, Chișinăul nu mai participă la activitatea Comunității, iar în 2023 președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre ele. Comentând aceste demersuri, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că participarea Moldovei în CSI nu are o valoare semnificativă.
Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI, dintre care 71 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.
Tudor Mardei | NewsMaker
Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat recent că, în perioada următoare, Republica Moldova va denunța trei acorduri fundamentale: Statutul CSI, Acordul privind crearea CSI și anexele acestuia. Denunțarea acestor documente ar echivala cu încetarea de facto a calității de membru al țării în Comunitatea Statelor Independente. Potrivit ministrului, Parlamentul ar putea adopta decizia de denunțare chiar în luna februarie.
Însă denunțarea acestor acorduri nu echivalează cu o ieșire imediată din CSI. Potrivit articolului 9 al Statutului Comunității, „statul membru are dreptul să se retragă din Comunitate, iar această intenție trebuie notificată în scris cu 12 luni înainte de data ieșirii”.
Secretarul general al CSI, Serghei Lebedev, a declarat că Moldova nu a transmis încă o cerere de ieșire din Comunitate. Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei a comunicat că ministerul va transmite notificarea oficială privind ieșirea din CSI după ce Parlamentul Moldovei va denunța acordurile fundamentale. „Decizia de ieșire va intra în vigoare la 12 luni din ziua expedierii notei de notificare”, au precizat reprezentanții MAE.
Deși Republica Moldova denunță de mai mulți ani acordurile semnate în cadrul CSI, declarația lui Mihai Popșoi privind denunțarea acordurilor fundamentale a stârnit un larg ecou public. Critici dure au venit din partea liderului Partidului Socialiștilor (PSRM), Igor Dodon, care susține că ieșirea din CSI contravine intereselor poporului Republicii Moldova, nu reflectă voința majorității cetățenilor și ar putea conduce la „tragedia pe care o trăiește în prezent poporul Ucrainei”.
facebook.com/Игорь Додон
Rusia, de asemenea, a comentat decizia Chișinăului. Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a numit-o una așteptată, menționând că nu poate decât să-și exprime regretul.
Speranțe și temeri
Potrivit analistului politic Mihail Isac, pentru cetățenii obișnuiți ieșirea din CSI aduce atât speranțe europene, cât și temeri legate de legăturile tradiționale cu Estul. „Pe de o parte, tabăra numeroasă proeuropeană, în special în rândul tinerilor și al diasporei din UE, consideră că ruptura cu CSI deschide calea spre modernizare și o apropiere ireversibilă de Occident. Pe de altă parte, există grupuri ale populației, în special rusofonii sau locuitorii unor regiuni precum Găgăuzia, care privesc cu îngrijorare îndepărtarea de spațiul postsovietic. Una dintre principalele temeri este legată de libertatea de circulație și migrația pentru muncă, în primul rând spre Rusia”, consideră Isac.
Totodată, el a menționat că ieșirea din CSI nu înseamnă că „vizele vor fi introduse chiar mâine”, întrucât Moldova are în vigoare acorduri bilaterale de regim fără vize cu statele membre ale Comunității. Cu toate acestea, potrivit lui, în procesul de armonizare a legislației moldovenești cu legislația UE, Chișinăul va trebui să revizuiască și politica de vize.
Impactul ieșirii Moldovei din CSI asupra economiei țării a fost evaluat de expert ca fiind limitat. „Organizația nu a reușit să funcționeze ca o uniune economică eficientă. Multe relații comerciale cu statele din regiune sunt reglementate prin acorduri bilaterale sau alte mecanisme de cooperare. Mai mult, ponderea Rusiei în exporturile moldovenești a scăzut semnificativ în ultimii ani, pe măsură ce Moldova s-a reorientat către piața UE”, a menționat Isac.
Fostul purtător de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, diplomat de carieră, Daniel Vodă, a menționat, la rândul său, că Republica Moldova va putea coopera cu statele din spațiul postsovietic și după ieșirea din CSI, în cadrul altor formate regionale. În acest context, el a amintit de existența GUAM – organizație care reunește Georgia, Ucraina, Republica Moldova și Azerbaidjan – precum și de faptul că, în vara anului 2025, Republica Moldova a deschis o ambasadă în Kazahstan.
Distanțare geopolitică
Daniel Vodă consideră că Moldova trebuie să iasă din CSI cât mai curând posibil, pentru a nu mai fi asociată cu țările postsovietice și cu zona de influență a Rusiei. „Având în vedere situația de pe arena mondială, trebuie să fim asociați corect. Există noțiunea de «asociere geopolitică», iar în funcție de aceasta marile state își construiesc politica față de un anumit stat. Nu mi-aș dori ca «asocierea noastră geopolitică» să fie folosită de un alt stat pentru a-și extinde sfera de influență”, a spus Vodă.
Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și la Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a menționat că CSI, în sine, a încetat să mai fie un instrument de cooperare și s-a transformat într-un instrument de presiune al Rusiei. „De mult timp denunțăm acordurile încheiate în cadrul CSI. Protecția socială a cetățenilor noștri [aflați pe teritoriul statelor Comunității] este asigurată prin acorduri bilaterale. În condițiile în care țara se îndreaptă spre UE, este chiar oarecum ciudat să te afli într-o organizație în care prima vioară o cântă o țară agresoare”, a concluzionat Tulbure.
Comunitatea Statelor Independente a fost fondată de liderii Rusiei, Belarusului și Ucrainei, care au semnat, în perioada 7–8 decembrie 1991, la Viskuli (în Pădurea Beloveja), acordul privind crearea CSI. Puțin mai târziu i s-au alăturat Azerbaidjanul, Armenia, Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Moldova, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul. Totodată, Ucraina nu a semnat Statutul CSI și, astfel, nu a devenit membru al acesteia, deși a fost stat fondator. În anul 1993, la CSI s-a alăturat Georgia.
În anul 2011, opt state membre ale Comunității – Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Armenia, Kîrgîzstan, Moldova și Tadjikistan – au semnat tratatul privind zona de liber schimb.
În anul 2008, Georgia a ieșit din CSI. Ucraina, în 2014, a anunțat încetarea completă a participării sale în structurile CSI, însă până în prezent nu a denunțat acordul de creare a CSI.
Astăzi, din Comunitate fac parte Azerbaidjanul, Armenia, Kîrgîzstanul, Kazahstanul, Belarusul, Rusia, Moldova, Tadjikistanul și Uzbekistanul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, susține o conferință de presă. Potrivit instituției prezidențiale, între orele 11:00 și 13:00, șefa statului va trasa prioritățile Președinției și va răspunde la întrebările jurnaliștilor.
Poliţia de Frontieră Română a anunțat, pe 22 ianuarie, despre 73 de percheziții într-un dosar privind stabilirea fictivă a domiciliilor şi obţinerea ilegală de acte. Potrivit instituției, acțiunile continuă operațiunile derulate anterior pentru destructurarea unei rețele care a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
Poliţia de Frontieră Română a anunțat că cele 73 de percheziții au loc la locuințele unor persoane fizice din județul Botoșani.
Acțiunile se desfășoară „în continuarea activităților operative derulate pentru destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației și două primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă”.
„Menționăm că, la adresele care fac obiectul mandatelor de percheziție, au fost stabilite în mod fictiv domiciliile unor cetățeni din spațiul ex-sovietic prin intermediul unor contracte de închiriere false/falsificate. Aceste contracte au fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, persoane fizice, fiind încheiate în mod aparent între aceştia și o persoană juridică cu sediul social în județul Botoșani, permiţându-le, astfel, reprezentanților societății să ia în spațiu în nume propriu diverşi cetățeni fără consimțământul proprietarilor”, a comunicat instituția.
Conform Poliției de Frontieră, „în scopul obţinerii de cărţi de identitate emise de autorităţile din România, beneficiarii au folosit inclusiv certificate de cetățenie false/falsificate, presupuse a fi eliberate de consulate ale României din diferite state”.
„Concomitent, pe raza aceluiaşi județ, poliţiştii de frontieră desfăşoară o acţiune în cadrul căreia sunt verificate 104 adrese unde figurează cu domiciliu cetățeni originari din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, în vederea stabilirii situațiilor în care persoanele în cauză nu locuiesc efectiv la adresele declarate, precum și verificarea corectitudinii datelor comunicate autorităților competente. Cu această ocazie, vor fi înmânate citaţii în vederea audierii unui număr 96 de suspecţi”, a declarat Poliţia de Frontieră Română.
Conform Poliției de Frontieră, în aceeași cauză, pe 20 decembrie 2024 au avut loc 90 de percheziții la sediile unor instituții publice și la locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti. 94 de suspecți sunt urmăriți penal pentru luare de mită și fals informatic, precum și pentru dare de mită, trafic și cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că numărul părinților din regiunea transnistreană care aleg să-și dea copiii la școlile cu predare în limba română este în creștere. Potrivit oficialului, instituțiile de învățământ românești au devenit, în ultimii ani, un punct de atracție pentru cetățenii din stânga Nistrului, pe fondul conștientizării importanței studierii în limba română. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 21 ianuarie a emisiunii „În Context” de la Moldova 1.
„În ultimii ani numărul elevilor care învață la școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană este în creștere. Nu este o creștere excepțional de mare, dar este un trend care ne bucură foarte mult și ne face să credem că ar fi bine să deschidem școli și în alte localități pentru cetățenii noștri”, a declarat Valeriu Chiveri, relatează IPN.
Vicepremierul a subliniat că interesul pentru aceste instituții nu vine doar din partea familiilor vorbitoare de limbă română, ci și din partea părinților vorbitori de limbă rusă, care își doresc un viitor mai bun pentru copiii lor.
„Școlile și grădinițele noastre au devenit un punct de atracție pentru cetățenii care trăiesc în zona neconstituțională. Și nu mă refer doar la cei care vorbesc limba română. Dar foarte mulți părinți, vorbitori de limba rusă, doresc ca ai lor copii să învețe în școlile noastre. Este un semnal bun. Cei care învață în limba rusă nu ar avea același viitor ca elevii care învață în limba română, cu posibilitatea de a-și continua studiile la universități de peste hotare sau în Republica Moldova”, a precizat Valeriu Chiveri.
În regiunea transnistreană funcționează opt școli cu predare în limba română, aflate în subordinea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău. În anul școlar 2024-2025, în aceste instituții studiau 1 936 de elevi.
