Vocea comunității: Împreună spre schimbare

Șase grupuri de inițiativă din diverse colțuri ale țării s-au unit pentru a aduce o schimbare în satul lor de baștină. Împreună cu asociația obștească „Primăria Mea”, au reușit să implementeze cu succes un proiect de reabilitare a unui obiectiv local.

Un exemplu inspirațional este localitatea Brînzeni, raionul Edineț, unde localnicii au investit cei 6 mii de lei oferiți de asociație pentru amenajarea parcului satului.
Primarul localității, Svetlana Grasu a subliniat – „Într-adevăr, oamenii sunt dornici de a face lucrurile frumoase, chiar m-am convins de asta. Sunt primar la primul mandat, respectiv, a fost prima primăvară de lucru și am văzut cum oamenii s-au implicat activ. Motivația a fost să avem o localitate frumoasă, despre care să vorbească de bine.”

În localitatea Risipeni, raionul Fălești, curând, localnicii se vor mândri cu un muzeu deosebit. Voluntarii au salubrizat o gospodărie, lăsată de izbeliște. Casa urmează a fi transformată într-un muzeu al tradițiilor locale.

Dmitri Mosoreti, primarul satului Risipeni, raionul Fălești – „Gospodăria era în paragină, și chiar în centrul localității, așa că, estetic, deranja și atunci, bineînțeles că sătenii au salutat ideea și au sărit în ajutor. Orice proiect în localitate este binevenit, mai ales cele care implică cetățenii și voluntarii din localitate.”

Sătenii din Bleșteni, raionul Edineț, s-au mobilizat pentru a vopsi gardul stadionului local. Directoarea grădiniței, Olesea Crețu, a declarat: – „Nu a fost complicat să mobilizăm sătenii, pentru că au intervenit întâi instituțiile din localitate, după care s-au alăturat și alți localnici. Am repartizat pliante și am discutat cu fiecare în parte.”

Beatricia Catan, elevă la gimnaziul din satul Tigheci, raionul Leova – „Tinerilor li s-a părut o idee interesantă, pentru că noi dorim, cât mai repede, să renovăm centrul pentru tineri și cu sprijinul celor de la voluntar.md, am pus o bucățică din centrul nostru pentru tineret.”

O altă participantă activă la proiect este Svetlana Savin din Zgurița, raionul Drochia. Izvorul din sat nu a fost curățat. Însă, de câteva luni, acesta izvorăște altfel, după ce sătenii s-au mobilizat să-l curețe. „Au venit profesori, au venit elevi, dar și părinți. Cei care au auzit și au fost interesați, pentru că apa potabilă este cea mai importantă, în orice localitate. Apa este potabilă, apa are temperatura anul împrejur 8 grade celsius, este o apă foarte bună.”

Ina Codreanu, primarul satului Andrușul de Sus, raionul Cahul – „Chiar în timp ce noi lucram, pentru că s-a lucrat mai multe zile, toți care treceau pe lângă noi, pentru că fântâna este exact la intrare în localitate, toți ne urau succes, erau foarte binevoitori și apreciau munca pe care o fac voluntarii. Este într-o zonă numită „Valea Dragă” care este o zonă de suflet pentru toți Andrușenii, o zonă pitorească, care are legătură cu satul nostru.”

Mentorul asociației obștești „Primăria Mea”, Sergiu Cibotaru, a îndrumat participanții programului în elaborarea și implementarea proiectelor. El a remarcat că, în comunitățile rurale, vârstnicii sunt cei mai implicați voluntari.

Sergiu Cibotaru, mentor la AO „Primăria Mea” – „Noi combatem un mit, precum că voluntariatul este doar pentru tineri. În localitățile rurale din moldova, se implică mai mult oamenii în vârstă. Sunt buni voluntari, de exemplu, ies proaspăt la pensie, dar au încă multă energie, cu siguranță au multă experiență și pot să contribuie ca lucrurile să se schimbe spre bine.”

Reprezentanta asociației obștești „Primăria Mea”, Natalia Slepuhin, a menționat că peste 30 de reprezentanți din diferite localități au aplicat la acest proiect, însă au fost selectate doar cele mai bune inițiative.

Natalia Slepuhin, reprezentanta AO „Primăria Mea” – „Șase localități care au participat, au beneficiat de un suport financiar pentru a organiza o activitate în localitățile lor, și astăzi, ne-am întâlnit să facem totalurile acestui proiect să împărtășim experiențele, lecțiile învățate și să ne gândim împreună cum putem promova voluntariatul în continuar, în localitățile noastre.”

Proiectul „Voluntariat pentru comunități mai puternice” a fost finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Regim „special” în Transnistria: salariile bugetarilor pot fi achitate în două tranșe, până la sfârșitul anului

Tiraspolul introduce un regim „special” de plată a salariilor în sectorul bugetar, valabil până la sfârșitul anului. Anunțul a fost făcut de așa-numitul prim-ministru al regiunii transnistrene, Alexandr Rozenberg, pe 24 februarie. Acesta susține că măsura este temporară și este determinată de „dificultăți economice provocate de restricțiile externe și de diminuarea veniturilor bugetare”.

Potrivit deciziei, în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, instituțiile publice din regiune vor putea, la necesitate, să achite salariile în două tranșe. Așa-numitul guvern local dă asigurări că toate plățile sociale „vor rămâne neschimbate”. În caz de necesitate, transmite acesta, „mecanismul poate fi ajustat rapid”.

Reprezentanții Guvernului au precizat că este vorba despre o măsură temporară, iar mecanismul poate fi ajustat rapid, în funcție de evoluția situației economice.

„Reamintesc că un regim similar a fost aplicat și anul trecut. În 2025 am recurs la acest mecanism chiar și în perioada verii. Salariul pentru luna iunie a fost achitat în două tranșe”, a menționat Rozenberg.

Reamintim, la începutul lunii februarie, expertul economic de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a declarat că regiunea transnistreană se confruntă cu „cea mai gravă criză economică și socială din ultimii 25 de ani”. Potrivit acestuia, PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut pe malul stâng al Nistrului la 3 800 de dolari, comparativ cu 8 400 de dolari pe malul drept. Potrivit expertului, economia regiunii a înregistrat o contracție de aproximativ 18%, anul trecut.

Un raport prezentat recent de așa-numitul „comitet vamal” de la Tiraspol mai arată că, în 2025, comerțul regiunii transnistrene s-a redus cu 29%  – aproape o treime – și a constituit 1,728 miliarde de dolari. Exporturile s-au redus cu 40%, ajungând la 436 de milioane de dolari, iar importurile au scăzut cu 24%, până la 1,292 miliarde de dolari. Tiraspolul a mai declarat că întreprinderile din regiune au înregistrat pierderi de 13,2 milioane de dolari din cauza plății taxelor vamale către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Totuși, datele autorităților de pe malul drept indică o imagine diferită a structurii comerțului. Potrivit Biroul Politici de Reintegrare, în 2025 agenții economici de pe malul stâng și din Bender au achitat în bugetul Moldovei 166,7 milioane de lei (aproximativ 9,8 milioane de dolari) taxe vamale pentru importul de bunuri. Noul regim vamal pentru companiile din regiune este în vigoare din 1 ianuarie 2024.

Într-o reacție pentru NewsMaker, Biroul politici de reintegrare a respins acuzațiile și a precizat că legislația națională se aplică în mod egal și fără discriminare tuturor agenților economici, inclusiv celor din stânga Nistrului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Adriana Iacob / Shutterstock

Junghietu, după discuția în SUA cu compania care intenționează să preia activele Lukoil în Moldova: „Salutăm intenția”

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a avut o întrevedere cu reprezentantul Fondului de Investiții Carlyle Group, care urmează să preia activele Lukoil. Anunțul a fost de Ministerul Energiei. Potrivit ministrului, discuțiile s-au axat pe tranzacția de preluare a activelor Lukoil din străinătate și planurile de dezvoltare ulterioară a acestora. „Am reiterat poziția Guvernului prin care este salutată intenția companiei de a prelua în gestiune întregul business al LIG din regiune prin intermediul unei companii petroliere specializate”, a declarat oficialul moldovean.

Junghietu a anunțat că, în cadrul vizitei la Washington, a întrevederi cu managementul Băncii Mondiale și Carlyle Group, care urmează să preia activele Lukoil.

„Cu reprezentanții Grupului Băncii Mondiale am discutat despre progresele și provocările privind proiectele finanțate în Republica Moldova, Linia Independenței Energetice Vulcănești – Chișinău, Proiectul construcției de capacități de cogenerare de înaltă eficiență pe bază de motoare cu ardere internă pe gaz – 55MW, cât și despre opțiunile de finanțare și implementare a unei centrale de cogenerare noi pe gaz de 250MW (electric) și 180 MW (termic). Am reiterat importanța strategică a acestor proiecte, iar reprezentanții Băncii Mondiale au reconfirmat sprijinul și susținerea pentru a identifica cele mai optime și accesibile soluții pentru continuarea proiectelor”, a declarat ministrul.

Ministrul a spus că a avut o întrevedere și cu reprezentantul Fondului de Investiții Carlyle Group Inc., care gestionează global active în valoare de peste 400 de miliarde de dolari, având în portofoliu inclusiv active de petrol și gaze în Europa.

„Discuțiile s-au axat pe tranzacția de preluare de către Carlyle Group a activelor Lukoil International GmbH (LIG), și planurile de dezvoltare mai departe a activelor respective. Am reiterat poziția Guvernului Republicii Moldova prin care este salutată intenția companiei de a prelua în gestiune întregul business al LIG din regiune prin intermediul unei companii petroliere specializate. Ministerul Energiei urmărește îndeaproape evoluția procesului de aprobare a tranzacției respective de către Biroul OFAC al Trezoreriei Statelor Unite”, a declarat ministrul.

Menționăm că, în perioada 23-25 februarie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, efectuează o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii.

***

Amintim că, în octombrie 2025, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie. Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții.

Lukoil-Moldova a intrat la sfârșitul anului trecut în incapacitate de funcționare, ca consecință a sancțiunilor impuse de SUA. Prin urmare, Aeroportul Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. La câteva zile distanță, autoritățile au anunțat că aeroportul a preluat integral procesul de alimentare a aeronavelor, activitate care era până atunci realizată de compania „Lukoil-Moldova”. Pe 15 decembrie 2025, premierul Alexandru Munteanu anunța că Moldova va prelua infrastructura petrolieră aeroportuară de la „Lukoil-Moldova”.

Pe 29 ianuarie, compania petrolieră rusă Lukoil a anunțat încheierea unui acord cu Carlyle, o companie americană de investiții, pentru vânzarea activelor sale din străinătate. Totuși, Lukoil preciza că acordul depinde de îndeplinirea mai multor condiții, „inclusiv permisiunea pentru tranzacție cu Carlyle din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA”.

Tot pe 29 ianuarie, activele Lukoil de la aeroportul Chișinău au trecut în proprietatea statului. Cât privește activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili de pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Energiei a declarat că „acestea ar urma să fie preluate de fondul de investiții american, Carlyle Group”.

screenshot

„Opriți omorul civililor”: Protest cu pancarte și solicitări în fața Ambasadei Rusiei din Chișinău VIDEO

Pe 24 februarie, la patru ani de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în fața Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău a avut loc un protest. Manifestanții au venit cu pancarte, și-au exprimat susținerea față de Ucraina și au cerut pedepsirea celor vinovați. Acțiunea a fost organizată de organizația pentru drepturile omului, Amnesty International Moldova. Menționăm că, în seara zilei de 24 februarie, la Chișinău va avea loc un marș-miting de solidaritate pentru Ucraina, organizat de Stop russian aggression – Moldova.

Manifestanții au ieșit cu pancarte pe care erau scrise următoarele mesaje: „Susțin curajul”, „Susțin Ucraina”, „4 ani fără justiție”, „Opriți omorul civililor”, „Protejați civilii”, „Tortura prizonierilor este o crimă de război”.

„Ne-am adunat astăzi ca să marcăm 4 ani de la începutul invaziei la scară largă în Ucraina și 12 ani de la ocuparea și anexarea Crimeei. În toți acești ani, Rusia se face vinovată de nenumărate crime de război. (…) Anul acesta, asistăm la o distrugere masivă a infrastructurii critice. (…) Suntem aici ca să solicităm tragerea la răspundere, justiție și despăgubiri pentru victime”, a declarat Iuliana Zaria, coordonatoarea de campanii la Amnesty International Moldova.

Potrivit directorului executiv Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, „fără pedepsirea criminalilor de război nu putem spune că avem o pace justă”.

La manifestație a fost și președinta partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru. Într-un video postat pe rețelele de socializare, ea a spus că „Republica Moldova nu poate fi neutră atunci când la granița ei se comit atrocități”. „Drepturile omului nu sunt selective, iar tăcerea nu este o opțiune. Noi cerem justiție corectă”, a adăugat Spătaru.

Menționăm că, pe 24 februarie, începând cu ora 18:00, la Chișinău va avea loc un marș-miting de solidaritate pentru Ucraina, organizat de Stop russian aggression – Moldova, în contextul împlinirii a patru ani de la invazia pe scară largă. Evenimentul va începe de la Monumentul lui Ștefan cel Mare, iar participanții vor merge în marș până la Ambasada Rusiei de la Chișinău. La ambasadă, organizația Stop russian aggression – Moldova va desfășura un miting.

***

În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.

Socialiștii mai cheamă un ministru la raport în Parlament. „Nu s-a remarcat prin nimic”. Reacție la moțiune 

Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM) a cerut demisia ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, și a anunțat inițierea unei moțiuni împotriva ei. Deputații Vladimir Odnostalco și Ala Ursu-Antoci au motivat solicitarea prin situația gravă din domeniul social, creșterea alarmantă a sărăciei, anularea compensațiilor la energia electrică, reducerea plăților pentru încălzire și refuzul acordării ajutoarelor pentru peste 180.000 de familii, afirmând că ministerul nu a prezentat strategii clare pentru sprijinirea celor mai vulnerabili.

Deputata Ala Ursu-Antoci a subliniat că nivelul sărăciei din țară a atins cote critice, iar pensionarii sunt nevoiți să-și vândă ultimele bunuri pentru a achita facturile record la servicii comunale. Potrivit acesteia, în perioada mandatului actualului ministru au fost anulate compensațiile pentru energia electrică, au fost reduse plățile pentru încălzire, iar peste 180 de mii de familii au primit refuz la acordarea compensațiilor.

„Modul de viață în Moldova de astăzi este unul de supraviețuire în condiții de sărăcie. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova declară că inițiază o moțiune de cenzură împotriva ministrului protecției sociale. Acest ministru nu s-a remarcat prin nimic. Nu a făcut nimic. Prin tăcerea și inacțiunea sa, generează sărăcie, frică și nesiguranță. Nicio viziune, nicio strategie și nicio responsabilitate asumată. Declarăm ferm că obligația directă a guvernului este crearea condițiilor pentru viața omului la fiecare etapă: în procesul de maturizare, educație, muncă, întemeierea unei familii și la bătrânețe”, a menționat parlamentara.

Fracțiunea PSRM susține că din cele șapte promisiuni sociale anunțate de guvern nu a fost realizată niciuna și insistă asupra demisiei ministrului Natalia Plugaru. Socialiștii declară că politica socială trebuie să se concentreze pe creșterea calității vieții cetățenilor, sprijinirea familiilor, pensionarilor și persoanelor cu nevoi speciale, și nu să se limiteze doar la declarații sau promisiuni.

Ministerul Muncii: Aceste acuzații sunt false

Într-un comentariu pentru NewsMaker, reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale ne-au comunicat că acuzațiile aduse de socialiști sunt „false și sunt contrazise direct de cifrele și realitatea din ultimii patru ani”. Instituția a subliniat că, în pofida unor provocări globale, MMPS și Guvernul au fost alături de oameni, au oferit compensații anual pentru facturi și au majorat bugetul pentru pensii și măsuri sociale.

„Salariul minim a înregistrat cea mai mare creștere din istorie, majorându-se cu peste 100% — de la 2.935 de lei în 2021 la 6.300 de lei în 2026. Salariul mediu aproape s-a dublat, ajungând la aproximativ 17.400 de lei (față de 8.400 lei). Plățile pentru pensii au crescut de aproape două ori — de la 16 miliarde de lei la peste 30 de miliarde. Am crescut pensia minimă de aproape trei ori, de la 1.188 lei la 3.300 lei, iar aceasta va crește în aprilie după indexare. Spre comparație, în 10 ani (2011–2021), inclusiv când erau socialiștii la guvernare, pensia minimă a fost majorată cu doar 547 de lei. Anume socialiștii au indexat pensia cu 1,07%”, a comentat ministerul.

Totodată, a fost majorat bugetul pentru familii de două ori: indemnizația unică la naștere a crescut de la 9.459 lei la 21.350 lei, și a fost introdusă alocația lunară de 1.000 de lei pentru toți copiii sub 2 ani. De asemenea, a fost introdusă alimentația gratuită în școli și la nivel gimnazial, iar pentru 200.000 de copii până la 5 ani au fost acordate ajutoare unice.

„MMPS va continua să fie alături de familii, pensionari și persoane vulnerabile — aceasta este responsabilitatea noastră”, a încheiat instituția.

Anterior, deputații din opoziție au înaintat o moțiune simplă împotriva ministrei Agriculturii, Ludmila Catlabuga, în ianuarie, iar săptămâna trecută împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu. Ambele moțiuni au fost respinse, neavând susținerea majorității voturilor. Tot săptămâna trecută, deputații PSRM au inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, ca urmare a celor două cazuri de deces a militarilor de la începutul anului.

Totodată, pe 25 ianuarie, liderul socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat că „opoziția examinează posibilitatea înaintării unei moțiuni comune de cenzură împotriva Guvernului Munteanu”. El a precizat că „acest subiect a fost deja discutat cu colegii din alte fracțiuni parlamentare”.

Pentru inițierea procedurii sunt necesare 26 de semnături.

***

Deși au anunțat că vor iniția o moțiune de cenzură împotriva ministrei Muncii și Protecției Sociale, în realitate, potrivit legislației, deputații pot depune o moțiune de cenzură doar împotriva întregului Guvern, nu împotriva unui ministru.

Moțiunea simplă, care poate fi depusă împotriva unui ministru, reprezintă mai mult un vot politic de neîncredere și nu duce automat la demisia acestuia.

Moţiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură. Moţiunile de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

În actualul Parlament, PAS deține majoritatea, cu 55 de mandate.

Guvernul, condus de Alexandru Munteanu, a fost învestit în funcție la 1 noiembrie 2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Jardan, despre circulara semnată: fiecare solicitare de a invita artiști străini va fi verificată

Circulara, prin care s-a cerut ca Ministerul Culturii să fie informat despre intenția de a invita artiști străini la evenimente în Moldova, a fost semnată ca urmare a mai multor cereri de a lua atitudine. Precizarea a fost făcută de ministrul Culturii, Cristian Jardan. El a spus că fiecare solicitare a instituțiilor publice de cultură din subordinea ministerului de a invita artiști – în special din statele CSI sau din țări condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată – va fi verificată și avizată împreună cu instituțiile abilitate ale statului. Potrivit ministrului, despre procedură vor fi informate și companiile publice și private care organizează evenimente.

Jardan a declarat că a semnat circulara pe 24 februarie, în ziua în care comemorăm patru ani de la începutul agresiunii Rusiei în Ucraina. Potrivit oficialului, decizia a fost luată după ce a primit nenumărate solicitări și cereri de a lua atitudine.

„Am semnat o circulară către toate instituțiile publice de cultură aflate în subordine. (…) Acestea vor trebui să notifice Ministerul Culturii atunci când intenționează să invite sau să implice artiști din străinătate, în special din statele CSI și cele condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată, în spectacole, concerte, festivaluri sau alte activități cultural-artistice organizate în Republica Moldova. Fiecare solicitare va fi verificată și avizată împreună cu instituțiile statului abilitate”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Jardan, aceasta nu interzice organizarea evenimentelor culturale și nici colaborările internaționale, ci urmărește prevenirea situațiilor care pot genera anulare de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului.

„De asemenea, voi informa despre această procedură și companiile publice sau private din Republica Moldova care organizează evenimente și care, în caz contrar, riscă pierderi materiale și reputaționale, inclusiv să nu poată organiza evenimentul programat din cauză că artistul sau membrii echipei sale riscă să nu poată intra în Republica Moldova”, a mai spus ministrul Culturii.

Amintim că, pe 24 februarie, Ministerul Culturii a anunțat că instituțiile publice de cultură din subordine, precum și companiile de impresariat, trebuie să informeze dacă intenționează să invite artiști din străinătate, în special din statele CSI, la evenimentele organizate în Republica Moldova. Ministerul a precizat că le-a transmis o circulară prin care le-a solicitat acest lucru.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: