Alex Soros pentru Politico: Soros nu se retrage din Europa

Sper din tot sufletul că Fundațiile pentru o Societate Deschisă, în forma lor reconfigurată, vor fi capabile să ajute proiectul european să-și realizeze pe deplin misiunea.

Articolele de presă potrivit cărora Fundațiile pentru o Societate Deschisă (OSF) și Soros «părăsesc Europa» sunt înșelătoare. Noi nu plecăm. Europa rămâne de o importanță strategică uriașă pentru activitatea OSF, care a început în anii 1980, când tatăl meu a început să finanțeze gânditori independenți în Ungaria, țara sa natală, pe atunci un satelit sovietic în Europa de Est comunistă. Și astăzi, cu toate defectele sale, Uniunea Europeană rămâne un far al valorilor care ne modelează activitatea la nivel global.

Totuși, atunci când privim starea actuală a Europei, este clar că fundația noastră trebuie să se schimbe — la fel cum s-a întâmplat după căderea Zidului Berlinului, când eforturile noastre s-au axat pe aderarea la UE a țărilor din Europa Centrală și de Est; și la fel cum s-a întâmplat după criza economică din 2008, când ne-am intensificat activitatea la Bruxelles și în Europa de Vest la scară largă pentru prima dată.

În linii mari, avem de-a face cu o deplasare spre est în Europa. Războiul din Ucraina va avea consecințe incalculabile, în timp ce ascensiunea Poloniei ca economie de top o va transforma în cele din urmă într-un contributor net la UE. Viitorul unei guvernări democratice și responsabile în Europa este acum determinat nu doar la Paris și Berlin, ci și la Varșovia, Kiev și Praga.

Așadar, pe măsură ce OSF își reorganizează modul de lucru la nivel global, ne schimbăm prioritățile în Europa în mod corespunzător. Da, acest lucru înseamnă că vom renunța la unele domenii de activitate, deoarece ne concentrăm pe provocările de astăzi, precum și pe cele cu care ne vom confrunta mâine. Și da, de asemenea, ne vom reduce semnificativ numărul de angajați, încercând să ne asigurăm că mai mulți bani ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ei.

Dar aceasta nu este o retragere.

În mod surprinzător, un oficial guvernamental maghiar a avut dreptate atunci când și-a exprimat scepticismul cu privire la relatările din mass-media. Nu este vorba despre niveluri de finanțare, ci despre priorități, în condițiile în care finanțarea se îndreaptă din nou către estul continentului.

Pentru început, nu ar trebui să existe absolut nicio îndoială că vom continua să sprijinim fundația noastră din Ucraina. Suntem mândri că rețeaua de organizații ale societății civile pe care am sprijinit-o, cu peste 250 de milioane de dolari din 2014, a jucat un rol atât de important în rezistența Kievului în fața războiului de agresiune al Rusiei.

De asemenea, vom continua să sprijinim fundațiile noastre din Moldova și din Balcanii de Vest, pe măsură ce aceste țări depun eforturi pentru aderarea la UE, pe care — în cazul Balcanilor — tatăl meu a susținut-o pentru prima dată în anii 1990. Aderarea la UE este vitală pentru asigurarea unității și stabilității întregii regiuni balcanice, pentru a contracara eforturile de reaprindere a conflictului în Bosnia și Kosovo. În plus, aderarea la UE va consolida securitatea europeană și va evita crearea unui vid geopolitic.

De asemenea, ne vom continua și vom intensifica puternic eforturile pentru a asigura un tratament egal pentru cea mai mare minoritate etnică din Europa, cele 12 milioane de romi (care trăiesc în cea mai mare parte în Europa de Est). Ne menținem angajamentul față de Universitatea Central-Europeană (CEU), care a fost închisă de premierul ungar Viktor Orbán la Budapesta și care și-a găsit acum o nouă casă la Viena, datorită generozității tatălui meu și a OSF. În ultimele trei decenii, CEU a oferit educație accesibilă și de înaltă calitate pentru mii de tineri și va continua să facă acest lucru.

Nu ne vom abandona aliații care apără drepturile democratice în fața autocraților și a viitorilor dictatori — nici în Europa, nici în restul lumii.

Trebuie să fim pregătiți și capabili să reacționăm la un viitor incert și periculos.

În calitate de persoană care își petrece până la jumătate din timp lucrând pe continent și care presupune că fostul președinte Donald Trump sau altcineva cu viziuni izolaționiste și antieuropene va fi candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, cred că o victorie republicană în stil MAGA în alegerile prezidențiale americane de anul viitor ar putea fi, în cele din urmă, mai rea pentru UE decât pentru Statele Unite. Un astfel de rezultat va pune în pericol unitatea europeană și va submina progresele realizate pe multe fronturi ca răspuns la războiul din Ucraina.

Noi adaptăm OSF pentru ca să poată răspundă oricăror scenarii care ar putea apărea, de ambele părți ale Atlanticului.

La fel ca tatăl meu, consider UE ca fiind unul dintre marile triumfuri ale istoriei contemporane. A reunit țări care istoric aproape au distrus civilizația, pentru a contura un destin comun și a ajutat fostele republici și sateliți sovietici desprinși să se îndrepte spre democrație. Dar mai sunt încă multe de făcut.

Și sper din tot sufletul că OSF, în forma sa reconfigurată, va putea ajuta proiectul european să își realizeze pe deplin potențialul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

„Sheriff” promite bani pentru peste 148.500 de pensionari înaintea alegerilor nerecunoscute din Transnistria

Peste 148.500 de pensionari din regiunea transnistreană urmează să primească, de sărbători, câte 200 de ruble transnistrene de la holdingul „Sheriff”, controlat de omul de afaceri Victor Gușan. Anunțul vine înaintea alegerilor „prezidențiale” nerecunoscute din regiune, programate pentru 13 decembrie.

Presa din regiune scrie că banii vor fi transferați pe card odată cu pensia. Cei care își primesc pensia la domiciliu vor primi și ajutorul în același mod. De plată ar urma să beneficieze și  locuitorii regiunii care primesc pensii din străinătate.

Pensionarii care nu vor putea primi banii în ziua distribuirii îi vor putea ridica până pe 25 decembrie de la casieria centrului de asigurări sociale de la locul de reședință, aflată în oficiul poștal.

Reamintim, holdingul „Sheriff”, care continuă să domine economia și politica regiunii transnistrene, a mai oferit sprijin financiar administrației de la Tiraspol. La începutul lunii iulie 2025, după ce Rusia și-a redus sprijinul financiar, proprietarul holdingului, Victor Gușan, a transferat aproape două milioane de dolari în bugetul orașului Tiraspol, sub formă de „ajutor caritabil”. Detalii în analiza NewsMaker.

În mai 2026, „Sheriff” a donat 100 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a circa șase milioane de dolari, în fondul „Împreună”, lansat de Tiraspol. Banii erau destinați plății pensiilor, salariilor și indemnizațiilor în regiune. Detalii – AICI.

Precizăm că liderul de facto al regiunii transnistrene – care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova – este ales prin vot direct pentru un mandat de cinci ani. Actualul lider, Vadim Krasnoselski, nu mai poate candida pentru încă un mandat.

În centrul campaniei pentru scrutinul nerecunoscut din 13 decembrie se află Vitali Neagu și Vadim Cravciuc – ambii cu legături de lungă durată cu structurile politice și de forță din regiune. Activistul civic Nicolae Malîșev, care a încercat să candideze independent, nu a fost admis în cursă.

***

Amintim, regiunea transnistreană s-a aflat aproape neîntrerupt în stare de urgență economică din decembrie 2024, când Tiraspolul a instituit măsura în perspectiva opririi tranzitului de gaze rusești prin Ucraina. Ultima prelungire a expirat pe 13 septembrie 2026, înaintea campaniei electorale. Regulile din regiune interzic organizarea alegerilor pe durata stării de urgență.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Moldova și-a făcut rezervele de gaze pentru iarnă. ANRE: Stocurile sunt complete

Republica Moldova are asigurate integral stocurile de gaze naturale necesare pentru perioada rece 2026–2027. Atât cei 10 furnizori de pe piața cu amănuntul, obligați să constituie rezerve, cât și entitatea responsabilă de aprovizionarea regiunii transnistrene și-au îndeplinit în proporție de 100% obligațiile de stocare, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Potrivit instituției, furnizorii de gaze naturale au constituit stocuri de 140,35 milioane de metri cubi, echivalentul a aproximativ 1,48 milioane MWh. Separat, pentru asigurarea aprovizionării regiunii transnistrene au fost stocate 135,97 milioane de metri cubi de gaze naturale, echivalentul a circa 1,44 milioane MWh.

În total, pentru sezonul rece 2026–2027 au fost asigurate aproximativ 276,3 milioane de metri cubi de gaze naturale.

Conform legislației, furnizorii de pe piața cu amănuntul au obligația de a constitui rezerve de gaze naturale care să reprezinte cel puțin 15% din consumul mediu anual al consumatorilor finali, calculat pentru ultimii cinci ani. Măsura are scopul de a consolida securitatea aprovizionării și de a asigura funcționarea stabilă a pieței, inclusiv în situații de criză sau de creștere bruscă a prețurilor.

ANRE a precizat că stocurile sunt deținute direct de furnizori sau prin delegare, în instalații de stocare din state membre ale Uniunii Europene și din țări părți contractante ale Comunității Energetice.

Asigurarea integrală a rezervelor reprezintă una dintre măsurile de pregătire a sectorului energetic pentru sezonul rece 2026–2027.

EPA

Migranții aflați ilegal în UE vor fi deportați în Africa. Cinci state pregătesc un plan comun

Cinci state membre ale Uniunii Europene au anunțat că vor deschide, în 2027, un centru pentru migranții deportați din Europa, în Rwanda. La acest proiect vor participa Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria și Grecia, transmite BBC.

Guvernele olandez și danez au anunțat că centrul va începe să primească migranți în 2027. Potrivit acestora, acolo vor fi transferate persoanele care se află ilegal pe teritoriul celor cinci state europene.

Odată ajunși în Rwanda, migranții vor avea posibilitatea să se integreze în societatea locală. Ei vor putea să locuiască în această țară, să studieze, să muncească și să beneficieze de servicii medicale. De asemenea, vor avea opțiunea de a se întoarce în țările de origine, dacă își doresc acest lucru, se arată într-un comunicat comun al celor două guverne.

Ministrul rwandez de Interne, Vincent Biruta, a declarat că țara sa este pregătită să le ofere migranților „o soluție sigură, legală și demnă”.

La rândul lor, autoritățile olandeze susțin că migranții vor putea opta pentru o altă soluție decât transferul în Rwanda, în cazul în care nu pot fi trimiși în țările de origine. Totodată, în prima etapă a proiectului, Țările de Jos vor trimite în Rwanda doar bărbați care călătoresc singuri. Prioritate vor avea, în special, persoanele provenite din țări aflate în aceeași regiune cu Rwanda.

Un plan asemănător a fost promovat anterior și de guvernul conservator din Marea Britanie, care intenționa să trimită solicitanții de azil în Rwanda. Proiectul a fost însă blocat în urma mai multor acțiuni în instanță, iar după venirea laburiștilor la putere, în 2024, Londra a renunțat definitiv la această inițiativă.

Spre deosebire de planul britanic, noua schemă europeană prevede că migranții vor fi trimiși în Rwanda doar după ce vor epuiza toate căile legale prin care ar putea rămâne în Europa. Guvernul britanic intenționa, în schimb, să deporteze persoanele înainte de a fi soluționate cererile lor de azil.

Actualul guvern britanic nu exclude posibilitatea de a participa la noul proiect și a anunțat că urmărește „cu interes” modul în care acesta va fi pus în aplicare.

Cum va funcționa proiectul

La o conferință de presă organizată la Viena, cancelarul Austriei, Christian Stocker, a declarat că cele cinci state europene își propun să reducă presiunea asupra sistemului de azil al UE și să descurajeze tentativele periculoase ale migranților de a ajunge în Europa traversând Marea Mediterană.

Potrivit unor surse diplomatice citate de AFP, centrul din Rwanda va funcționa inițial în cadrul unui proiect-pilot și va putea găzdui aproximativ 100 de persoane. Fiecare dintre cele cinci state participante ar urma să trimită câte 20 de migranți.

La organizarea proiectului ar putea contribui și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), o agenție a ONU.

„OIM are o experiență vastă în acordarea de asistență migranților aflați în tranzit, inclusiv în situații dificile”, a declarat un reprezentant al organizației. Acesta a precizat că agenția poartă discuții cu mai multe state europene privind „planurile de creare a unor centre de returnare a migranților sau a unor mecanisme similare”.

Jurnaliștii BBC au remarcat faptul că în mai multe țări europene urmează să aibă loc alegeri, iar autoritățile încearcă să le demonstreze alegătorilor că pot gestiona și controla fenomenul migrației.

Reacția organizațiilor pentru drepturile omului

Noua inițiativă europeană a fost criticată deja de organizațiile pentru drepturile omului.

Clementine de Montjoye, expertă în problemele Africii în cadrul Human Rights Watch, atrage atenția asupra situației drepturilor omului din Rwanda.

Potrivit acesteia, autoritățile rwandeze reprimă vocile critice, efectuează arestări fără respectarea procedurilor legale și îi tratează abuziv pe deținuți. De asemenea, acestea oferă sprijin grupărilor rebele înarmate din Republica Democrată Congo, țară vecină.

„Dacă Kigali va primi bani pentru organizarea programului de deportare, acest lucru nu doar că va provoca suferință și va afecta persoanele deportate, ci va oferi și resurse financiare și influență politică unui guvern responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului, atât în propria țară, cât și în străinătate”, a declarat reprezentanta Human Rights Watch.

Potrivit datelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), în primele zece luni ale anului 2026 au fost înregistrate 110 000 de treceri ilegale ale frontierelor Uniunii Europene, cu 29% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În octombrie au fost raportate aproximativ 18 100 de cazuri de trecere ilegală a frontierei. Numărul acestora a fost cu 6% mai mic față de aceeași lună a anului trecut, dar cu 22% mai mare comparativ cu luna septembrie.

Autoritățile europene pun această creștere pe seama numărului tot mai mare de migranți care ajung în Europa pe ruta vest-africană, prin care încearcă să ajungă în Insulele Canare.

presedinte.md

Literatura Republicii Moldova, celebrată la Parlamentul European. Maia Sandu a deschis evenimentul

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat luni, 16 noiembrie, la o întâlnire dedicată literaturii moldovenești, organizată la Biblioteca Parlamentului European din Bruxelles. Evenimentul a fost găzduit de vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, și a reunit mai mulți scriitori din Republica Moldova.

Printre participanți s-au numărat Tatiana Țîbuleac, Oleg Serebrian, Ionela Hadârcă și Paula Erizanu, ale căror opere au fost traduse în mai multe limbi europene.

presedinte.md

În discursul său, Maia Sandu a subliniat rolul culturii și al literaturii în apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Potrivit șefei statului, prin intermediul cărților, cititorii europeni pot descoperi istoria, experiențele și identitatea țării noastre.

Președinta a amintit și de lupta pentru păstrarea și recunoașterea limbii române, care, de-a lungul timpului, a fost supusă unor politici de interzicere și rusificare. În perioada Imperiului Rus, limba română a fost interzisă în școli și în administrație, iar în timpul ocupației sovietice a fost redenumită și scrisă cu alfabet chirilic.

De asemenea, Maia Sandu a evidențiat principalele teme abordate de scriitorii moldoveni, precum identitatea, deportările, emigrarea, libertatea și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Șefa statului a menționat că aceste subiecte reflectă nu doar experiența Republicii Moldova, ci și realități istorice împărtășite de alte popoare europene.

presedinte.md

În acest context, președinta a accentuat importanța literaturii în combaterea propagandei și a dezinformării, dar și în apărarea valorilor democratice și a identității naționale.

Întâlnirea de la Bruxelles face parte din eforturile de promovare a culturii și literaturii Republicii Moldova în spațiul european, în contextul parcursului de aderare a țării la Uniunea Europeană.

***

Amintim că, în perioada 16-17, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, întreprinde o vizită de lucru la Bruxelles. În ajun, șefa statului a participat la Forumul privind extinderea UE. În debutul evenimentului, președinta a spus că țara lucrează pentru a fi pregătită de aderare până în 2030.

Profitul companiilor de stat a crescut de peste cinci ori în 2025. Câte au înregistrat pierderi?

Peste 70% dintre întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital public din Republica Moldova au încheiat anul 2025 cu un profit cumulat de 3,09 miliarde de lei, de peste cinci ori mai mare comparativ cu anul precedent. Cu toate acestea, 18 entități au înregistrat pierderi, iar datoriile totale au ajuns la 74,57 miliarde de lei.

Datele au fost prezentate de directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în cadrul ședinței Parlamentului din 16 noiembrie. Potrivit raportului, au fost analizate rezultatele financiare a 41 de întreprinderi de stat și 31 de societăți comerciale în care statul deține participații de peste 30%.

Cele 72 de entități au înregistrat vânzări totale de 68,49 miliarde de lei, în creștere cu 32,8% față de 2024. Profitul net cumulat a crescut de la 570,37 milioane de lei la 3,09 miliarde de lei.

„Un indicator deosebit de important este profitul net acumulat, care a ajuns la 3,09 miliarde de lei, comparativ cu 570,37 milioane de lei în anul 2024. Prin urmare, profitul net agregat a fost de peste 5,4 ori mai mare”, a declarat Ion Dodon, relatează Moldova 1.

Cea mai mare parte a profitului a fost generată de cinci companii: Moldovagaz, cu 1,16 miliarde de lei, Aeroportul Internațional Chișinău, cu aproximativ 712 milioane de lei, Energocom, cu 412,25 milioane de lei, FEE Nord, cu 309,04 milioane de lei, și Loteria Națională a Moldovei, cu 290,69 milioane de lei.

Din profitul total înregistrat de cele 72 de entități, aproximativ 700 de milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat sub formă de dividende.

La polul opus, 18 întreprinderi au raportat pierderi. Cele mai mari au fost înregistrate de Calea Ferată din Moldova (CFM) – aproximativ 90 de milioane de lei, Arena Națională – 42 de milioane de lei, CET-Nord – 37 de milioane de lei, Metalferos – 26,8 milioane de lei și Editura Universul – 25,8 milioane de lei.

În cazul CFM, Ion Dodon a menționat că rezultatele financiare evidențiază necesitatea continuării reformelor și a restructurării activității. Întreprinderea a fost reorganizată în două societăți pe acțiuni, una responsabilă de infrastructură, iar cealaltă de transportul de mărfuri și pasageri. Directorul APP susține că operatorul feroviar ar putea încheia anul 2026 pe profit, după ce în primele nouă luni a înregistrat un câștig de aproape 23 de milioane de lei.

Totodată, datoriile totale ale întreprinderilor analizate au ajuns la 74,57 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 36,92 miliarde de lei față de anul precedent.

În cadrul ședinței, directorul APP a oferit și detalii despre proiectul de extindere a terminalului Aeroportului Internațional Chișinău cu 5 000 de metri pătrați. Potrivit acestuia, lucrările ar urma să înceapă cel târziu în decembrie 2026, deși procedurile de achiziții publice au înregistrat întârzieri.

Raportul APP mai arată că, la 1 ianuarie 2026, instituția administra 168 de entități, dintre care 105 întreprinderi de stat și 63 de societăți pe acțiuni cu participație publică.

La finalul ședinței, Parlamentul a luat act de raportul Agenției Proprietății Publice, fără a-l supune votului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: