Alex Soros pentru Politico: Soros nu se retrage din Europa

Sper din tot sufletul că Fundațiile pentru o Societate Deschisă, în forma lor reconfigurată, vor fi capabile să ajute proiectul european să-și realizeze pe deplin misiunea.

Articolele de presă potrivit cărora Fundațiile pentru o Societate Deschisă (OSF) și Soros «părăsesc Europa» sunt înșelătoare. Noi nu plecăm. Europa rămâne de o importanță strategică uriașă pentru activitatea OSF, care a început în anii 1980, când tatăl meu a început să finanțeze gânditori independenți în Ungaria, țara sa natală, pe atunci un satelit sovietic în Europa de Est comunistă. Și astăzi, cu toate defectele sale, Uniunea Europeană rămâne un far al valorilor care ne modelează activitatea la nivel global.

Totuși, atunci când privim starea actuală a Europei, este clar că fundația noastră trebuie să se schimbe — la fel cum s-a întâmplat după căderea Zidului Berlinului, când eforturile noastre s-au axat pe aderarea la UE a țărilor din Europa Centrală și de Est; și la fel cum s-a întâmplat după criza economică din 2008, când ne-am intensificat activitatea la Bruxelles și în Europa de Vest la scară largă pentru prima dată.

În linii mari, avem de-a face cu o deplasare spre est în Europa. Războiul din Ucraina va avea consecințe incalculabile, în timp ce ascensiunea Poloniei ca economie de top o va transforma în cele din urmă într-un contributor net la UE. Viitorul unei guvernări democratice și responsabile în Europa este acum determinat nu doar la Paris și Berlin, ci și la Varșovia, Kiev și Praga.

Așadar, pe măsură ce OSF își reorganizează modul de lucru la nivel global, ne schimbăm prioritățile în Europa în mod corespunzător. Da, acest lucru înseamnă că vom renunța la unele domenii de activitate, deoarece ne concentrăm pe provocările de astăzi, precum și pe cele cu care ne vom confrunta mâine. Și da, de asemenea, ne vom reduce semnificativ numărul de angajați, încercând să ne asigurăm că mai mulți bani ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ei.

Dar aceasta nu este o retragere.

În mod surprinzător, un oficial guvernamental maghiar a avut dreptate atunci când și-a exprimat scepticismul cu privire la relatările din mass-media. Nu este vorba despre niveluri de finanțare, ci despre priorități, în condițiile în care finanțarea se îndreaptă din nou către estul continentului.

Pentru început, nu ar trebui să existe absolut nicio îndoială că vom continua să sprijinim fundația noastră din Ucraina. Suntem mândri că rețeaua de organizații ale societății civile pe care am sprijinit-o, cu peste 250 de milioane de dolari din 2014, a jucat un rol atât de important în rezistența Kievului în fața războiului de agresiune al Rusiei.

De asemenea, vom continua să sprijinim fundațiile noastre din Moldova și din Balcanii de Vest, pe măsură ce aceste țări depun eforturi pentru aderarea la UE, pe care — în cazul Balcanilor — tatăl meu a susținut-o pentru prima dată în anii 1990. Aderarea la UE este vitală pentru asigurarea unității și stabilității întregii regiuni balcanice, pentru a contracara eforturile de reaprindere a conflictului în Bosnia și Kosovo. În plus, aderarea la UE va consolida securitatea europeană și va evita crearea unui vid geopolitic.

De asemenea, ne vom continua și vom intensifica puternic eforturile pentru a asigura un tratament egal pentru cea mai mare minoritate etnică din Europa, cele 12 milioane de romi (care trăiesc în cea mai mare parte în Europa de Est). Ne menținem angajamentul față de Universitatea Central-Europeană (CEU), care a fost închisă de premierul ungar Viktor Orbán la Budapesta și care și-a găsit acum o nouă casă la Viena, datorită generozității tatălui meu și a OSF. În ultimele trei decenii, CEU a oferit educație accesibilă și de înaltă calitate pentru mii de tineri și va continua să facă acest lucru.

Nu ne vom abandona aliații care apără drepturile democratice în fața autocraților și a viitorilor dictatori — nici în Europa, nici în restul lumii.

Trebuie să fim pregătiți și capabili să reacționăm la un viitor incert și periculos.

În calitate de persoană care își petrece până la jumătate din timp lucrând pe continent și care presupune că fostul președinte Donald Trump sau altcineva cu viziuni izolaționiste și antieuropene va fi candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, cred că o victorie republicană în stil MAGA în alegerile prezidențiale americane de anul viitor ar putea fi, în cele din urmă, mai rea pentru UE decât pentru Statele Unite. Un astfel de rezultat va pune în pericol unitatea europeană și va submina progresele realizate pe multe fronturi ca răspuns la războiul din Ucraina.

Noi adaptăm OSF pentru ca să poată răspundă oricăror scenarii care ar putea apărea, de ambele părți ale Atlanticului.

La fel ca tatăl meu, consider UE ca fiind unul dintre marile triumfuri ale istoriei contemporane. A reunit țări care istoric aproape au distrus civilizația, pentru a contura un destin comun și a ajutat fostele republici și sateliți sovietici desprinși să se îndrepte spre democrație. Dar mai sunt încă multe de făcut.

Și sper din tot sufletul că OSF, în forma sa reconfigurată, va putea ajuta proiectul european să își realizeze pe deplin potențialul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LIVE Sesiune specială la Parlament: noii judecători de la CC depun jurământul. Protest în fața Legislativului

Parlamentul s-a convocat în sesiune specială pe 17 august. În cadrul acesteia urmează să aibă loc ceremonia de depunere a jurământului de către noii judecători ai Curții Constituționale (CC), desemnați de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii. Între timp, în fața Legislativului are loc un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Șova, Roșca, Litvinenco, Manole și Malanciuc depun jurământul

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe data de 16 august au expirat mandatele a 5 judecători constituționali, iar mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. Amintim că recent au fost numiți în calitate de judecători constituționali Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco, Domnica Manole și Ion Malanciuc. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Potrivit regulamentului, în cazul în care Parlamentul nu se află în sesiune ordinară, acesta se poate întruni în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea președintelui Republicii Moldova, a președintelui Parlamentului sau a unei treimi din deputați.

Protest la Parlament

În fața Parlamentului, Blocul „Patriotic”, format de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, desfășoară un protest. „Jos dictatura”, scandează manifestanții.

Curtea Constituțională este constituită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi dintre ei sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Pe 16 august au expirat mandatele a cinci actuali judecători ai Înaltei Curți.

În iunie, Parlamentul i-a numit pentru încă un mandat pe actualii magistrați ai Curții Constituționale Liuba Șova și Nicolae Roșca. La rândul său, Guvernul i-a numit în calitate de judecători ai Înaltei Curți pe ex-ministrul Justiției Sergiu Litvinenco și actuala președintă CC, Domnica Manole, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a numit pe Ion Malanciuc.

CNN

Presa: Putin i-a promis lui Trump „înghețarea” frontului în Herson și Zaporojie, Zelenski refuză cedarea Donbasului

Vladimir Putin i-a promis lui Donald Trump că, obținând controlul asupra teritoriilor din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei, este dispus să „înghețe” linia frontului în regiunile Herson și Zaporojie, potrivit surselor Bloomberg, Financial Times și The New York Times. Potrivit Reuters, președintele Ucrainei a respins aceste cerințe, relatează Deutsche Welle.

Putin a declarat, de asemenea, că Federația Rusă nu va începe noi atacuri pentru a obține mai multe teritorii, scrie Financial Times, citând trei surse familiarizate cu desfășurarea negocierilor. Putin a dat de înțeles că nu renunță la cerințele sale de a „elimina cauzele profunde” ale conflictului, însă este dispus să facă compromisuri pe alte subiecte, inclusiv cele teritoriale, dacă va fi mulțumit de rezolvarea „cauzelor profunde”, relatează FT.

The New York Times remarcă faptul că Putin a propus un armistițiu în Ucraina pe linia frontului existentă, precum și un angajament scris de a nu mai ataca „nici Ucraina, nici nicio altă țară europeană”. Ulterior, în discuția cu Trump, Zelenski și liderii europeni i-au semnalat președintelui SUA că Putin a încălcat deja în mod repetat aceste angajamente scrise, adaugă publicația.

Reuters a confirmat informațiile din presă potrivit cărora Trump le-a transmis liderilor europeni și lui Zelenski cerințele lui Putin ca Ucraina să cedeze Rusiei fără luptă părțile din regiunea Donețk pe care Rusia nu a reușit să le ocupe. Potrivit Reuters, președintele Ucrainei a respins aceste cerințe. Anterior, Zelenski a declarat în repetate rânduri că „nu vor fi făcute cadou teritorii Rusiei”.

În prezent, trupele ruse controlează aproximativ 70% din teritoriul regiunii Donețk. Totodată, potrivit publicației Financial Times, localitățile care rămân sub controlul Ucrainei au o importanță crucială pentru operațiunile Forțelor Armate ale Ucrainei și pentru apărarea pe frontul de est.

NewsMaker

Protestul pe bani anunțat de Șor a început. Oamenii scandează mesaje anti-guvernare și cântă piese rusești

Protestul antiguvernamental anunțat de oligarhul fugar Ilan Șor, pentru care a promis bani participanților, a început. Oamenii, care se află la Gara Feroviară din Chișinău, scandează mesaje împotriva autorităților și… cântă. De cealaltă parte, oamenii legii prezenți la fața locului atenționează că manifestația nu a fost autorizată și riscă să fie amendați.

În jurul orei 14:30, câteva zeci de persoane se adunaseră în fața Gării Feroviare pentru protestul anunțat de Ilan Șor. Polițiștii prezenți la fața locului au avertizat oamenii că manifestația nu este autorizată și le-a cerut să se disperseze. Cu toate acestea, protestatarii au continuat să vină.

Ulterior, deputata Marina Tauber, care este afiliată lui Ilan Șor și s-ar afla în Rusia, a publicat o notificare semnată de viceprimara Angela Cutasevici, în care se precizează că în scuarul Gării Feroviare va avea loc o expoziție socio-culturală până pe 14 octombrie. Tauber susține că nu a fost notificată personal și a cerut demisia primarului Ion Ceban.

Între timp, așa-zisul protest continuă. Manifestații desfășoară pancarte, afișează trandafiri albi și scandează mesaje precum „Jos Maia Sandu” și „Libertate bașcanului Găgăuziei”.

La un moment dat, mulțimea a început chiar și să cânte piese rusești.

La manifestație sunt prezenți mai mulți fruntași ai Blocului „Victorie”, controlat de Șor. Printre aceștia se numără liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu”, deputații Reghina Apostolova, Alexandr Suhodolski, Vadim Fotescu și Vasile Bolea.

Oamenii legii continuă să le solicite participanților să se disperseze, or, în caz contrar riscă să fie sancționați.

De cealaltă parte, Alexei Lungu susține că echipa lui Șor va acorda „asistență juridică” participanților la protest care vor fi amendați.

Amintim că, pe 11 august, oligarhul fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Rusia, a anunțat că va organizat proteste împotriva guvernării pe o perioadă nedeterminată, începând cu 16 august. Mai mult, el a promis, direct, „salarii” de 3 mii de dolari pe lună, tuturor celor care vor protesta în corturi. Inițial, Șor planifica să scoată lumea la protest în Piața Marii Adunări Naționale, însă a schimbat locația după ce Primăria a acordat prioritate Guvernului, care vrea să desfășoare o serie de evenimente în PMAN pe parcursul lunii august. Acesta a transmis că protestele vor fi organizate la Gara Feroviară.

Inspectoratul General al Poliției a avertizat repetat cetățenii să nu participe la așa-zisle proteste organizate de Șor. Oamenii legii au transmis că manifestațiile nu sunt autorizate și sunt ilegale, iar locațiile anunțate de fugarul condamnat Ilan Șor sunt destinate altor activități. Potrivit poliției, nerespectarea interdicției se sancționează cu amenzi de câte 7 500 de lei pe zi pentru fiecare participant.

Cu toate acestea, în dimineața de 16 august, mai mulți manifestanți și-au instalat corturi pe peronul Gării Feroviare. Oamenii legii prezenți la fața locului le-au dezinstalat, iar, potrivit imaginilor distribuite de Blocul „Victorie”, mai mulți tineri au fost escortați la inspectoratele de poliție.

screenshot

Un cuplu căsătorit, învinuit de explozia de lângă casa primarului din Stăuceni: unul dintre ei, plasat în arest

Una dintre cele două persoane care a fost reținută în cazul provocării unei explozii lângă locuința primarului orașului Stăuceni a fost plasată în arest preventiv pentru 20 de zile. Este vorba despre un bărbat. Cea de-a doua persoană – soția bărbatului – este cercetată în stare de libertate. Informațiile au fost raportate de Procuratura Generală (PG) într-un comunicat din 16 august.

Potrivit PG, bărbatul este învinuit de huliganism agravant. În urma unui demers înaintat de Oficiul Rîșcani al Procuraturii Chișinău, instanța de judecată a dispus plasarea individului în arest preventiv pentru 20 de zile.

Potrivit acuzării, în noaptea de 10 august, aflându-se în Stăuceni, bărbatul, împreună cu soția sa, au aruncat dintr-un automobil de model „Chevrolet Tracker” un dispozitiv explozibil și substanță inflamabilă în direcția gardului casei primarului orașului, provocând o bubuitură. În rezultat a fost perturbată liniștea persoanelor care domiciliază în proximitate.

Cei doi au acționat în urma unei înțelegeri prealabile cu alte persoane, care se află în curs de identificare.

Conform PG, bărbatul recunoaște faptele care i se incriminează.

Soția acestuia, care la fel are statut de învinuită, este cercetată în stare de libertate momentan.

Amintim că cei doi învinuiți au fost reținuți pe 14 august, la Aeroportul Internațional Chișinău, în timp ce încercau să părăsească țara.

Facebook/Partidul Național Moldovenesc

PNM, înregistrat la parlamentare. Galbur: Vom duce Moldova unde îi este locul: România, UE și NATO

Partidul Național Moldovenesc (PNM) a fost înregistrat la alegerile parlamentare din toamnă. Decizia a fost aprobată de Comisia Electorală Centrală în cadrul ședinței din 15 august.

După un drum plin de provocări, anunțăm cu bucurie și responsabilitate că Partidul Național Moldovenesc a fost înregistrat în cursa electorală pentru alegerile parlamentare. (…) Suntem o echipă unită, profesionistă, ambițioasă și determinată să ducă Republica Moldova acolo unde îi este locul: în România, în Uniunea Europeană, în NATO. Moldova are nevoie mai mult ca niciodată de curățarea clasei politice, iar candidatura noastră vine ca o opțiune bună de vot. Suntem oameni curați și integri”, a transmis liderul PNM, Dragoș Galbur, într-un mesaj video, după decizia autorității electorale.

Amintim că formațiunea a înaintat 56 de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: