Alex Soros pentru Politico: Soros nu se retrage din Europa

Sper din tot sufletul că Fundațiile pentru o Societate Deschisă, în forma lor reconfigurată, vor fi capabile să ajute proiectul european să-și realizeze pe deplin misiunea.

Articolele de presă potrivit cărora Fundațiile pentru o Societate Deschisă (OSF) și Soros «părăsesc Europa» sunt înșelătoare. Noi nu plecăm. Europa rămâne de o importanță strategică uriașă pentru activitatea OSF, care a început în anii 1980, când tatăl meu a început să finanțeze gânditori independenți în Ungaria, țara sa natală, pe atunci un satelit sovietic în Europa de Est comunistă. Și astăzi, cu toate defectele sale, Uniunea Europeană rămâne un far al valorilor care ne modelează activitatea la nivel global.

Totuși, atunci când privim starea actuală a Europei, este clar că fundația noastră trebuie să se schimbe — la fel cum s-a întâmplat după căderea Zidului Berlinului, când eforturile noastre s-au axat pe aderarea la UE a țărilor din Europa Centrală și de Est; și la fel cum s-a întâmplat după criza economică din 2008, când ne-am intensificat activitatea la Bruxelles și în Europa de Vest la scară largă pentru prima dată.

În linii mari, avem de-a face cu o deplasare spre est în Europa. Războiul din Ucraina va avea consecințe incalculabile, în timp ce ascensiunea Poloniei ca economie de top o va transforma în cele din urmă într-un contributor net la UE. Viitorul unei guvernări democratice și responsabile în Europa este acum determinat nu doar la Paris și Berlin, ci și la Varșovia, Kiev și Praga.

Așadar, pe măsură ce OSF își reorganizează modul de lucru la nivel global, ne schimbăm prioritățile în Europa în mod corespunzător. Da, acest lucru înseamnă că vom renunța la unele domenii de activitate, deoarece ne concentrăm pe provocările de astăzi, precum și pe cele cu care ne vom confrunta mâine. Și da, de asemenea, ne vom reduce semnificativ numărul de angajați, încercând să ne asigurăm că mai mulți bani ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ei.

Dar aceasta nu este o retragere.

În mod surprinzător, un oficial guvernamental maghiar a avut dreptate atunci când și-a exprimat scepticismul cu privire la relatările din mass-media. Nu este vorba despre niveluri de finanțare, ci despre priorități, în condițiile în care finanțarea se îndreaptă din nou către estul continentului.

Pentru început, nu ar trebui să existe absolut nicio îndoială că vom continua să sprijinim fundația noastră din Ucraina. Suntem mândri că rețeaua de organizații ale societății civile pe care am sprijinit-o, cu peste 250 de milioane de dolari din 2014, a jucat un rol atât de important în rezistența Kievului în fața războiului de agresiune al Rusiei.

De asemenea, vom continua să sprijinim fundațiile noastre din Moldova și din Balcanii de Vest, pe măsură ce aceste țări depun eforturi pentru aderarea la UE, pe care — în cazul Balcanilor — tatăl meu a susținut-o pentru prima dată în anii 1990. Aderarea la UE este vitală pentru asigurarea unității și stabilității întregii regiuni balcanice, pentru a contracara eforturile de reaprindere a conflictului în Bosnia și Kosovo. În plus, aderarea la UE va consolida securitatea europeană și va evita crearea unui vid geopolitic.

De asemenea, ne vom continua și vom intensifica puternic eforturile pentru a asigura un tratament egal pentru cea mai mare minoritate etnică din Europa, cele 12 milioane de romi (care trăiesc în cea mai mare parte în Europa de Est). Ne menținem angajamentul față de Universitatea Central-Europeană (CEU), care a fost închisă de premierul ungar Viktor Orbán la Budapesta și care și-a găsit acum o nouă casă la Viena, datorită generozității tatălui meu și a OSF. În ultimele trei decenii, CEU a oferit educație accesibilă și de înaltă calitate pentru mii de tineri și va continua să facă acest lucru.

Nu ne vom abandona aliații care apără drepturile democratice în fața autocraților și a viitorilor dictatori — nici în Europa, nici în restul lumii.

Trebuie să fim pregătiți și capabili să reacționăm la un viitor incert și periculos.

În calitate de persoană care își petrece până la jumătate din timp lucrând pe continent și care presupune că fostul președinte Donald Trump sau altcineva cu viziuni izolaționiste și antieuropene va fi candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, cred că o victorie republicană în stil MAGA în alegerile prezidențiale americane de anul viitor ar putea fi, în cele din urmă, mai rea pentru UE decât pentru Statele Unite. Un astfel de rezultat va pune în pericol unitatea europeană și va submina progresele realizate pe multe fronturi ca răspuns la războiul din Ucraina.

Noi adaptăm OSF pentru ca să poată răspundă oricăror scenarii care ar putea apărea, de ambele părți ale Atlanticului.

La fel ca tatăl meu, consider UE ca fiind unul dintre marile triumfuri ale istoriei contemporane. A reunit țări care istoric aproape au distrus civilizația, pentru a contura un destin comun și a ajutat fostele republici și sateliți sovietici desprinși să se îndrepte spre democrație. Dar mai sunt încă multe de făcut.

Și sper din tot sufletul că OSF, în forma sa reconfigurată, va putea ajuta proiectul european să își realizeze pe deplin potențialul.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inspectoratul General de Carabinieri al MAI

Aur pentru Moldova: sportivul Vasile Diacon a câștigat turneul internațional de lupte din Turcia

Vasile Diacon, sportiv și carabinier din Republica Moldova, a câștigat aurul la Turneul Internațional de Lupte „HASAN GEMICI & GAZANFER BILGE”, desfășurat în Turcia. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General de Carabinieri sâmbătă, 1 august.

Dîacon a concurat la categoria de până la 70 de kilograme. Pentru a ajunge în finală, acesta i-a învins pe sportivi din Kazahstan, Turcia și Azerbaidjan.

În meciul decisiv, luptătorul moldovean de stil greco-roman s-a impus în fața reprezentantului Uzbekistanului, cucerind titlul de campion al turneului.

Inspectoratul General de Carabinieri al MAI
rbc.ua

Site-ul Ministerului Educației, ținta unui atac cibernetic. Precizările instituției

Site-ul Ministerului Educației și Cercetării (MEC) a fost ținta unui atac cibernetic sâmbătă, 1 august. Anunțul a fost făcut de MEC, care a precizat că, în prezent, echipele tehnice lucrează pentru restabilirea funcționalității platformei.

Potrivit MEC, informațiile preliminare arată că au fost efectuate modificări neautorizate ale codului sursă, care au determinat redirecționarea utilizatorilor către adrese terțe. Totodată, a fost afectată parțial funcționalitatea mai multor pagini ale site-ului.

Echipele tehnice au intervenit pentru izolarea incidentului, eliminarea modificărilor neautorizate și restabilirea funcționării normale a site-ului”, a transmis instituția.

Cazul este în curs de investigare.

MEC recomandă utilizatorilor care au accesat site-ul în perioada incidentului să evite interacțiunea cu orice pagină sau conținut suspect și să utilizeze exclusiv canalele oficiale ale ministerului pentru obținerea informațiilor.

Italia: un moldovean a decedat după ce și-a salvat fiica și o altă fetiță de la înec

Un moldovean în vârstă de 34 de ani a murit înecat în Italia după ce și-a salvat fiica de șase ani și o altă fetiță de 10 ani, surprinse de curenții puternici ai fluviului Po. Trupul neînsuflețit a fost găsit vineri, 31 iulie, după aproape 24 de ore de căutări.

Potrivit presei italiene, Dumitru Abuzan locuia împreună cu familia în localitatea Castello d’Argile, provincia Bologna. Joi, 30 iulie, el se afla pe malul fluviului Po, în localitatea Calto, alături de familie și de câțiva prieteni.

La un moment dat, două fetițe, printre care și fiica sa, au fost luate de curent după ce au intrat în apă. Bărbatul a intervenit imediat și a reușit să le aducă pe ambele în siguranță la mal, însă nu a mai reușit să iasă din apă.

La fața locului au intervenit pompieri, scafandri, echipaje medicale și carabinieri. După o amplă operațiune de căutare, trupul neînsuflețit al lui Dumitru Abuzan a fost recuperat în amiaza zilei de vineri, 31 iulie.

Lovitură pe mare: Ucraina a scufundat o navă rusească de transport cu drone maritime (VIDEO)

Portcontainerul „Yanina”, care aparține companiei ruse FESCO, parte a corporației de stat „Rosatom”, s-a scufundat în Marea Neagră în urma unui atac cu drone ucrainene, în noaptea de 31 iulie spre 1 august. Anunțul a fost făcut de directorul general al „Rosatom”, Alexei Lihaciov.

Potrivit acestuia, două drone au lovit nava pe 31 iulie, în jurul orei 22:00, la aproximativ 130 de mile marine (240 de kilometri) de Novorossiisk. Lihaciov a declarat că nava transporta mărfuri civile și naviga în ape internaționale, calificând incidentul drept „piraterie” și „act de jaf maritim”.

La bord se aflau 17 membri ai echipajului, care au fost salvați. Șeful „Rosatom” a precizat că 16 marinari au fost recuperați în cursul nopții de nava Delphinus, trimisă în zona incidentului. Cel de-al 17-lea membru al echipajului a fost găsit în dimineața de 1 august și evacuat pe uscat cu ajutorul aviației Flotei ruse a Mării Negre. Potrivit lui Lihaciov, starea tuturor marinarilor este satisfăcătoare.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a confirmat că forțele ucrainene au lovit cargoul „Yanina”, o navă de 143 de metri care naviga sub pavilion rus. Totodată, el a publicat imagini video care surprind apropierea unei drone maritime de navă.

Conform datelor serviciului MarineTraffic, aceasta se deplasa din India către portul Novorossiisk.

FESCO se află sub sancțiunile Uniunii Europene și ale Marii Britanii. Compania este una dintre cele mai mari firme de transport din Rusia, activând în domeniile transportului maritim, feroviar și al serviciilor logistice integrate. Flota sa numără peste 30 de nave, notează The Moscow Times.

În iunie 2025, FESCO a inclus „Yanina” pe o rută regulată între India, Emiratele Arabe Unite și Novorossiisk. Publicația The Insider notează însă că, în ultimele patru luni, nava nu a mai făcut escale în Emiratele Arabe Unite, oprind în schimb în Arabia Saudită, Egipt și Turcia.

Comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi, a declarat joi că, pe parcursul lunii iulie, armata ucraineană a lovit 205 nave de transport rusești: 130 în Marea Azov și 75 în Marea Neagră. Printre ținte s-au numărat feriboturi care asigură legătura dintre Rusia și Crimeea, precum și petroliere, cargouri, nave pentru transportul gazelor, remorchere și infrastructură portuară.

Potrivit lui Brovdi, obiectivul acestei campanii, pe care unii observatori o consideră cea mai amplă confruntare navală din ultimii 50 de ani, este neutralizarea „flotei fantomă” a Rusiei din regiune și blocarea transportului de combustibil și mărfuri către Crimeea.

Rusia a atacat cu rachete balistice Kievul: cel puțin 9 persoane au murit

Armata rusă a atacat cu rachete balistice capitala Ucrainei în noaptea de 31 iulie spre 1 august. Potrivit autorităților locale, în urma bombardamentelor, cel puțin nouă persoane au murit, iar alte 28 au fost rănite.

Printre persoanele rănite se numără doi adolescenți de 13 și 17 ani. Victimele primesc îngrijiri medicale.

Pagubele provocate de atac au fost raportate în cinci raioane ale capitalei ucrainene, transmite DW.

În raionul Solomianski, două persoane au murit, iar alte opt au fost rănite, inclusiv doi copii. O clădire de locuințe cu cinci etaje a fost parțial distrusă, iar în zonă au izbucnit incendii. Salvatorii au evacuat 35 de persoane de la etajele superioare ale imobilului, iar focul a fost ulterior stins.

În raionul Darnîțki, atacul a provocat distrugeri la o clădire administrativă și la un imobil nerezidențial. Au fost raportate, de asemenea, incendii la automobile și pagube la clădiri. Aici au murit șapte persoane, iar alte 14 au fost rănite, printre acestea fiind doi copii.

Și în regiunea Kiev au fost raportate consecințe ale atacului. Un incendiu a izbucnit la o întreprindere industrială, iar două persoane au fost rănite, potrivit administrației militare regionale.

Precizăm că, în cursul nopții, Rusia a lansat asupra Ucrainei, în total, 35 de rachete, dintre care 27 balistice, precum și 185 de drone de atac de diferite tipuri. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că forțele ucrainene au reușit să doboare doar o singură rachetă balistică, pe fondul lipsei de rachete-interceptoare pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: