Climatul investițional al țării noastre, prin ochii celor care au urmat îndemnul „Grow in Moldova!”

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră.

Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Bunăoară, sectorul IT: crearea parcului virtual IT, cu stabilirea unei taxe unice de 7% din cifra de vânzări lunare pentru rezidenții acestora, a făcut ca tot mai multe companii din Occident să-și extindă filialele până în Moldova. Este și cazul companiei americane „Ellation” din Silicon Valley, care a venit la Chișinău în 2017 și de atunci a investit în economia națională aproape 100 de milioane de lei, creând 60 de locuri de muncă noi.

Dan Denuță, director executiv, compania „Ellation”: „Celor care se gândesc să deschidă o afacere IT în această țară, vreau să le spun că vor găsi, cu siguranță, forță de muncă calificată, pentru că Moldova are mulți tineri cu un potențial foarte mare. Unde mai pui că fondarea unei afaceri nu mai este o procedură atât de birocratică, datorită eforturilor Guvernului, iar existența unui astfel de concept ca „IT Park” predispune spre derularea unor afaceri prospere.”

Poziția geografică favorabilă constituie un alt avantaj care a atras în Moldova, acum 16 ani, unul dintre cei mai mari producători de băuturi din lume – „Efes Beverage Group”. De atunci, compania turcă a investit în Moldova peste 136 de milioane de dolari SUA, iar taxele achitate în bugetul de stat în 2018 au constituit aproape 300 de milioane de lei.

Ludmila Andronic, director Afaceri Corporative „Efes Moldova”: „Atunci când spunem că Moldova este o țară atractivă pentru investiții ne referim la capacitatea țării de a absorbi investiții, la poziția ei geografică, care o transformă într-o punte de trecere dintre Est și Vest, dintre Sud șu Nord, dar și la faptul că investițiile sunt activ susținute de stat. Experiența investitorului, la care se adaugă condițiile propice de aici sunt garantul unei afaceri de succes.”

Cea mai mare cotă a investițiilor străine directe, efectuate în 2018, îi revine României. Anul trecut, antreprenorii români au investit în Moldova aproape 80 de milioane de dolari SUA. Tot în 2018, pe piața locală a intrat cel mai mare grup bancar din România – „Banca Transilvania”. Este pentru prima oară în ultimii 10 ani când o bancă din afara Republicii Moldova investeşte pe această piață.

Bogdan Pleșuvescu, președinte „VictoriaBank”, parte din grupul financiar „Banca Transilvania”: „A fost o investiție strategică, scopul căreia a fost de a aduce aici  bunele practici din domeniul bancar din UE. Noi credem în succesul Moldovei, acesta este și motivul pentru care am investit în Moldova, în special în domenii precum agricultura, IT și credem noi că în curând și în sfera serviciilor. Veniți să investiți în Moldova pentru că este o țară care asigură posibilitatea de avea o afacere de succes, atât timp cât îți dorești să ai succes și să fii o firmă transparentă.”

Prin urmare, Republica Moldova este destinația perfectă pentru investiții dacă îți dorești să beneficiezi de:

  • localizare geografică strategică – la distanță de 2 zile de UE și CSI cu transport terestru;
  • acces către o piață de export cu peste 800 milioane consumatori – acorduri de liber schimb încheiate cu 43 de state din UE, CEFTA, CSI, GUAM, Turcia și în proces de negociere cu ASIA;
  • costuri de operare reduse – cele mai mici prețuri la chirie de oficii din regiune;
  • costuri ale forței de muncă reduse – unele dintre cele mai mici salarii din regiune;
  • forță de muncă calificată și multilingvă – peste 80% din populație cunosc mai multe limbi, există o rețea vastă de școli profesionale, colegii, universități, cu standarde educaționale adaptate la cele europene;
  • facilități fiscale, scutiri de taxe – Moldova are unul dintre cele mai competitive sisteme fiscale din regiune, cu: un impozit pe profit de 12% și doar 6% – pentru rezidenții Zonelor Economice Libere, un impozit unic de 7% din vânzări pentru rezidenții Parcurilor IT, cea mai redusă taxă de contribuție socială de 18%;
  • nivel redus al birocrației – a fost redus cu 70% numărul organelor cu funcții de control, iar agenții economici au nevoie cu 300 de acte permisive mai puțin pentru a‑și dezvolta afacerile legal.
  • subvenționarea locurilor de muncă nou create – Guvernul oferă câte 40.000 lei pentru fiecare 100+1 job nou.

Despre stabilitatea economiei naționale și a legislației cu privire la mediul de afaceri vorbesc topurile internaționale de specialitate. Republica Moldova ocupă locul 48 din 190 de ţări, incluse în clasamentul „Doing Business 2020”, realizat de Banca Mondială, devansând țări ca România, Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Potrivit raportului, cea mai bună poziție (13) Republica Moldova o ocupă la capitolul „inițierea afacerii” și „înregistrarea proprietății” (22). Raportul Băncii Mondiale plasează Moldova pe locul 33 la capitolul „plata taxelor”, pe locul 38  –  la „comerț transfrontalier”, iar cât privește domeniul executării contractelor, țara noastră se situează pe locul 62.

Față de anul 2018, Republica Moldova a urcat două poziții în Clasamentul Competitivităţii Globale 2019, întocmit de Forumul Economic Mondial. Țării noastre îi revine locul 86 din 141 de state, cu 56 de puncte din 100 posibile.

În viziunea directorului Agenției de Investiții (AI) – instituție responsabilă de promovarea Republicii Moldova ca destinație pentru investiții – țara noastră are un set de atu-uri pentru a trezi interesul antreprenorilor străini. Astăzi, AI lucrează intens la promovarea acestora pe plan extern.

Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Datorită eforturilor Agenției de Investiții, Moldova are astăzi un brand investițional cu identitate vizuală distinctă – «Pomul Vieții» care integrează sectoarele identificate drept strategice pentru economia națională, iar mesajul-invitație  – «Grow in Moldova!» – reflectă onest ambițiile economice ale țării noastre. Putem afirma cu încredere că oferta investițională a Republicii Moldova este astăzi mult mai vizibilă și mai distinctă pe plan extern. Doar de la începutul anului, cu suportul AI au fost organizate peste 19 misiuni de afaceri internaționale, iar peste 1600 de companii străine au luat cunoștință cu climatul investițional al țării. Ca urmare a evenimentelor organizate de Agenție și a suportului tehnic și informativ acordat pe parcursul lui 2019, avem 9 companii care au decis să investească în țara noastră și 18 care sunt în proces de luare a deciziei. Mizăm că numărul investitorilor dornici să dezvolte afaceri în țara noastră va crește și mai mult după «Moldova Business Week» – cel mai important eveniment de promovare a Moldovei ca destinație pentru investiții, care se va desfășura între 13 și 16 noiembrie, la Chișinău.”

Despre „Moldova Business Week – 2019”

La eveniment sunt așteptați peste 1000 de antreprenori, investitori, importatori și finanțatori, care se vor convinge că ambițiile economice ale țării noastre au la bază o creștere economică durabilă, sistem fiscal prietenos mediului de afaceri și o deschidere fără precedent spre stabilirea unor relații comerciale serioase și transparente cu parteneri din întreaga lume.

Agenda „Moldova Business Week” va include sesiuni cu peste 30  experți de top din 15 state, care vor împărtăși viziunile lor și tendințe de urmat în ceea ce privește dezvoltarea antreprenoriatului, promovarea exporturilor și atragerea investițiilor în RM.

Alături de tradiționalele paneluri de discuții, dedicate industriei agroalimentare, turismului și sectorului TIC, „Moldova Business Week – 2019” va aduce în prim plan potențialul neexplorat al industriilor creative și al producției TV/cinematografice, precum și cel al industriei agroalimentare ecologice și al energiei regenerabile.

Evenimentul nu poate fi ratat de antreprenorii locali care își propun să-și internaționalizeze business-ul, să cunoască noile tendințe în abordarea parteneriatelor externe, să indentifice noi clienţi sau pieţe de desfacere, să adopte noi modele de reușită în afaceri și soluții pentru provocările cotidiene. Accesul la conferință este liber pentru toți doritorii, în baza înregistrării prealabile obligatorii pe pagina oficială a evenimentului www.mbw.md (până pe 10 noiembrie 2019).

Partenerii media ai „Moldova Business Week – 2019” sunt:

Presa scrisă și online: Agrobiznes.md, revista „Business class”, Diez.md, Infomarket.md, Locals.md, Madein.md, Moldova.org, Mold-street.com, Moldovainprogres.com, Moldova9.com, Monitorul.fisc.md, Mybusiness.md, Newsmaker.md, Noi.md, Point.md, Sputnik.md, Stiri.md, Tribuna.md, Unimedia.info, Экономическое обозрение «Logos Press».

Posturi TV: Agro TV Moldova, TV8, TVR Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

O dronă a survolat spațiul aerian al Moldovei și a căzut în raionul Anenii Noi. A explodat VIDEO⚡⚡⚡

O dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în dimineața zilei de miercuri, 30 septembrie. Ulterior, aceasta a căzut în extravilanul satului Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, unde a explodat. Preliminar, nu au fost raportate victime. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Apărării și Inspectoratul General al Poliției.

Ministerul Apărării a anunțat că, în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei, o dronă a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, pe 30 septembrie, în jurul orei 05:43, și a căzut în extravilanul satului Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, unde a explodat.

„Echipele de poliție și ale Armatei Naționale se deplasează la fața locului pentru a cerceta incidentul”, a adăugat Ministerul Apărării.

Inspectoratul General al Poliției a menționat că drona care a căzut în extravilanul satului Hîrbovăț fusese observată deasupra municipiului Bender. „În această dimineață, în jurul orei 05:40, Poliția a fost sesizată despre faptul că, la mică distanță deasupra municipiului Bender, a fost observată o dronă. Ulterior, aparatul de zbor a căzut în extravilanul satului Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, unde a explodat”, a menționat Inspectoratul.

Potrivit Inspectoratului, preliminar, nu au fost raportate victime. „Zona a fost securizată, iar la fața locului intervin subdiviziunile specializate ale Poliției. Experții urmează să examineze obiectul și să stabilească toate circumstanțele producerii incidentului”, a adăugat instituția.

***

Începând cu anul 2022, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal în 81 de cazuri, comunica, pe 24 septembrie 2026, Ministerul Apărării. Potrivit instituției, au fost implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală. Detalii AICI. Datele au fost prezentate după ce, în dimineața aceleiași zile, patru obiecte aeriene au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova. Detalii AICI.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova l-a convocat în repetate rânduri pe ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, pentru a-și exprima protestul față de căderea unor drone pe teritoriul țării. Ozerov nu exclude că „unele dintre dronele” care survolează teritoriul Republicii Moldova ar putea fi rusești. Totuși, acesta susține că ținta Rusiei nu este Republica Moldova, ci Ucraina. Detalii AICI.

NM Espresso: Moldova și Ucraina «s-au despărțit supărate», opoziția vrea demisia Maiei Sandu, taxarea coletelor de pe Temu a fost amânată

Demisia Maiei Sandu

Opoziția a inițiat procedura de suspendare a Maiei Sandu din funcția de președintă. PSRM, PCRM, «Alternativa», «Partidul Nostru» și «Democrația Acasă» o acuză pe Maia Sandu de uzurparea puterii și de înrăutățirea situației din Moldova.

Partidul PAS a calificat inițiativa opoziției drept «supunere intereselor Rusiei».


Criza de pe Nistru

Ucraina nu mai poate menține deversarea minimă în Nistru din cauza debitului redus al afluenților lacului de acumulare de pe Nistru. Despre aceasta a anunțat Ministerul Mediului după ședința extraordinară a Comisiei Nistrene.

În același timp, după cum a aflat NM, la ședința Comisiei, delegațiile Moldovei și ale Ucrainei nu au reușit să ajungă la un acord privind acțiunile care trebuie întreprinse în privința râului Nistru. Disputa a apărut din cauza reducerii bruște a deversărilor din lacul de acumulare de pe Nistru, reducere pe care Ucraina, potrivit membrului comisiei Ilia Trombițchi, a efectuat-o fără o coordonare corespunzătoare cu partea moldovenească. Despre ce au discutat reprezentanții Moldovei și Ucrainei, ce se întâmplă cu Nistrul după reducerea debitului și dacă va fi suficientă apă pentru aprovizionarea Chișinăului și a altor orașe, NM a analizat în materialul «S-au despărțit supărați».

Într-adevăr, lacul de acumulare de pe Nistru aproape că și-a epuizat rezerva de apă necesară pentru menținerea nivelului Nistrului. Despre cum nivelul râului a scăzut până la valori istorice în apropierea satului Naslavcea din raionul Ocnița, puteți vedea în reportajul video NM «Peștii sunt adunați cu mâinile. Mai mulți sunt morți decât vii».

În același timp, premierul Vasile Tofan a declarat că, în prezent, consumatorii din Moldova sunt asigurați cu apă, însă autoritățile pregătesc un plan în eventualitatea agravării situației. Maia Sandu a cerut, la rândul său, pregătirea stațiilor de captare a apei și identificarea unor surse alternative de apă, pentru a «asigura oamenii cu apă la robinet».

Biroul de reintegrare a anunțat că Chișinăul și Tiraspolul cooperează pentru soluționarea problemei legate de Nistru și de apă.


Publicitatea politică pe internet

CEC propune înăsprirea regulilor pentru publicitatea politică pe internet, care, de facto, rămâne o «zonă gri». Participanții la alegeri ar urma să fie obligați să indice sursele de finanțare ale publicității online, precum și să fie limitat rolul «terților» — bloggeri și influenceri.


Moldova Business Week 2026

Moldova a acumulat 5,37 miliarde de euro în investiții străine directe. Aceste date au fost prezentate la deschiderea Forumului Moldova Business Week 2026. Detalii — în reportajul video «Moldova îi invită pe investitori».

Apropo, premierul Tofan a îndemnat mediul de afaceri din România să-și extindă prezența pe piața Moldovei, iar companiile moldovenești — să se pregătească pentru reconstrucția Ucrainei.


Salariile judecătorilor

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus majorarea salariilor judecătorilor, grefierilor și asistenților judiciari. CSM consideră că remunerația actuală «nu reflectă responsabilitatea puterii judecătorești» și poate accentua deficitul de cadre.


Costiuc vs Energocom

Energocom a respins acuzația deputatului «Democrația Acasă», Vasile Costiuc, potrivit căreia compania ar fi cumpărat obligațiuni de stat cu bani proveniți din creditul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Compania a declarat că obligațiunile au fost cumpărate «din bani proprii». Costiuc a declarat ulterior că «banii proprii» sunt formați din «marja plătită de cetățeni».


Pe scurt

Norvegia va putea exporta în Moldova arme, muniții și tehnică militară, precum și să instruiască militarii moldoveni.

În Moldova se dorește modificarea regulilor pentru examenele de obținere a permisului de conducere: proba practică va dura mai mult timp, iar pentru categoria B se va evalua, printre altele, capacitatea de a adapta viteza la condițiile de drum.

Introducerea TVA de 20% pentru cumpărăturile de pe Temu și de pe alte platforme internaționale online din Moldova a fost amânată de la 1 octombrie la 1 noiembrie.

Fostul deputat Viorel Melnic va fi judecat în dosarul privind finanțarea ilegală a partidelor. Potrivit anchetei, în 2025 acesta ar fi primit aproximativ 3,33 milioane de lei pentru finanțarea blocului «Pobeda».


Agenda zilei, 30 septembrie:

  • 09:30 — Ședințele comisiilor parlamentare;
  • 10:00 — Ședința Guvernului;
  • 17:00 — Ședința Biroului permanent al Parlamentului.

Criza apei pe Nistru se agravează: Ucraina nu mai poate asigura debitul minim

Situația hidrologică a Nistrului s-a agravat, iar autoritățile ucrainene nu mai pot asigura debitul minim de apă menținut până acum, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților afectate din Ucraina, informează Ministerul Mediului. Anunțul a fost făcut de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, marți, 29 septembrie, după o ședință extraordinară a Comisiei Nistrene.

Conform ministerului, în unele localități din Ucraina, aprovizionarea cu apă se face deja conform unui program, pe ore.

„Partea ucraineană ne-a informat despre imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților deja afectate. Debitul minim menținut până la moment nu mai poate fi asigurat, având în vedere că volumul natural de apă care intră în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk este de 27 m3/s în ultimele 2 săptămâni”, a menționat instituția.

Creșterea nivelului apei în lac și, implicit, majorarea deversărilor către Republica Moldova depind de precipitațiile din partea superioară a bazinului hidrografic al Nistrului.

Ministerul Mediului a precizat că autoritățile din Republica Moldova și Ucraina mențin dialogul pe acest subiect. Comisia Nistreană urmează să se întrunească din nou dacă vor apărea noi circumstanțe, pentru a analiza situația și eventualele soluții.

Care este situația pe Nistru

Potrivit Guvernului, nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a coborât sub pragul critic de 111 metri, față de aproximativ 121,5 metri în condiții normale. La stația de captare de la Cosăuți, nivelul este de circa 2,16 metri, comparativ cu 2,67 metri în perioada în care debitul evacuat din lac era de 60 m³/s. În ultimele 24 de ore, la Cosăuți s-a înregistrat o scădere de aproximativ 23 de centimetri.

Maia Sandu a precizat că, din cauza nivelului scăzut al Nistrului, în câteva localități din Ucraina apa este deja furnizată după un program. Șefa statului a atras atenția și asupra situației de pe Prut, unde debitul evacuat a fost redus la 14 m³/s. Potrivit ei, mai sunt 72 de centimetri până la nivelul la care apa nu va mai putea fi evacuată prin sistemul hidrotehnic.

Pe 29 septembrie, președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului, primăriilor și instituțiilor responsabile să pregătească stațiile de captare și să identifice surse alternative, pentru a preveni o criză de apă. Șefa statului a avertizat că seceta a dus la scăderi „dramatice” ale nivelului apei atât în Nistru, cât și în Prut. Potrivit ei, există riscul ca situația din această toamnă să se repete „an de an”, din cauza schimbărilor climatice.

(VIDEO) Judecătorilor nu le ajung bani?/Transnistria, aproape de colaps?/Taxa pentru colete, amânată o lună

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— CSM cere salarii mai mari pentru judecători
— Prima ieftinire din septembrie a carburanților
— Chiveri, despre criza de pe Nistru: Chișinăul și Tiraspolul colaborează
— Experții, despre criza din Transnistria: „Ei trăiesc mai rău decât acum zece ani”
— „Energocom” neagă că a cumpărat valori mobiliare de stat cu bani de la BERD
— Nivel critic al apei în lacul Novodnistrovsk. Guvernul caută soluții
— Aplicarea TVA pentru coletele din străinătate, amânată pentru noiembrie
— Nistrul scade, peștii mor, iar oamenii așteaptă ploaia
— Expert: rezerva de apă din lacul de acumulare de pe Nistru, „practic epuizată”
— 200 de euro pentru o „favoare fiscală”
— Opoziția parlamentară inițiază procedura de suspendare din funcție a Maiei Sandu
— Ex-deputatul Viorel Melnic, trimis în judecată. Ar fi primit peste 3,3 mln lei
— Maia Sandu cere măsuri pentru a preveni o criză a apei
— Nivel critic al apei în lacul Novodnistrovsk. Guvernul caută soluții
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

kremlin.ru

Putin a interzis scoaterea a mai mult de un 1 milion de ruble în numerar din Federația Rusă

Președintele rus Vladimir Putin a înăsprit restricțiile privind scoaterea din Rusia a rublelor în numerar. Potrivit unui decret semnat pe 29 septembrie, persoanele fizice nu vor mai putea scoate din țară peste 1 milion de ruble către statele membre ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), precum și către Azerbaidjan, Tadjikistan și Uzbekistan. Pentru persoanele juridice și antreprenorii individuali, interdicția se aplică indiferent de suma transportată, relatează The Moscow Times.

Noile restricții vizează transferul de numerar în ruble către Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Azerbaidjan, Tadjikistan și Uzbekistan.

În cazul încălcării interdicției, persoanelor fizice le va fi confiscată suma care depășește limita de 1 milion de ruble. În cazul persoanelor juridice și al antreprenorilor individuali, va fi confiscată întreaga sumă transportată.

Sunt prevăzute unele excepții. Astfel, cetățenii care scot bani din Rusia prin anumite aeroporturi internaționale desemnate de guvern vor putea face acest lucru dacă prezintă extrase bancare care confirmă retragerea întregii sume din conturile lor.

Excepții sunt prevăzute și pentru companiile care efectuează transporturi internaționale sau asigură activitatea misiunilor diplomatice și consulare ale Rusiei.

Decretul a intrat în vigoare în ziua semnării, 29 septembrie.

Restricțiile privind scoaterea rublelor în numerar din Rusia au fost înăsprite și la 1 aprilie. La acel moment, persoanelor fizice li s-a permis să scoată în statele membre ale UEE cel mult echivalentul a 100 000 de dolari în ruble, adică aproximativ 8,4 milioane de ruble, la cursul de schimb de atunci.

Prin urmare, noua limită este de peste opt ori mai mică decât cea stabilită în aprilie.

După începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, autoritățile ruse au impus și restricții privind scoaterea din țară a valutei străine. În prezent, este interzisă scoaterea unei sume mai mari de 10 000 de dolari.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: