Climatul investițional al țării noastre, prin ochii celor care au urmat îndemnul „Grow in Moldova!”

În Moldova există condiții avantajoase pentru investitorii care își doresc afaceri oneste și transparente. O demonstrează cifrele oficiale BNM, potrivit cărora, anul trecut influxul net de capital sub formă de investiții străine directe a constituit peste 196 de milioane dolari SUA, în creștere cu 31,3% față de 2017. Este vorba despre investitori din România, Marea Britanie, Olanda, Franța, Estonia, Italia, Rusia, Germania, Turcia și Luxemburg, care au luat decizia inspirată de a-și extinde sau de a pune bazele unui business în țara noastră.

Activitatea lor de succes confirmă o dată în plus că Republica Moldova este o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, ca urmare a unui șir de reforme fiscale, politici guvernamentale, implementate în ultimii ani, în diverse sectoare ale economiei naționale, dar și a eforturilor de promovare consolidate.

Bunăoară, sectorul IT: crearea parcului virtual IT, cu stabilirea unei taxe unice de 7% din cifra de vânzări lunare pentru rezidenții acestora, a făcut ca tot mai multe companii din Occident să-și extindă filialele până în Moldova. Este și cazul companiei americane „Ellation” din Silicon Valley, care a venit la Chișinău în 2017 și de atunci a investit în economia națională aproape 100 de milioane de lei, creând 60 de locuri de muncă noi.

Dan Denuță, director executiv, compania „Ellation”: Celor care se gândesc să deschidă o afacere IT în această țară, vreau să le spun că vor găsi, cu siguranță, forță de muncă calificată, pentru că Moldova are mulți tineri cu un potențial foarte mare. Unde mai pui că fondarea unei afaceri nu mai este o procedură atât de birocratică, datorită eforturilor Guvernului, iar existența unui astfel de concept ca „IT Park” predispune spre derularea unor afaceri prospere.”

Poziția geografică favorabilă constituie un alt avantaj care a atras în Moldova, acum 16 ani, unul dintre cei mai mari producători de băuturi din lume – „Efes Beverage Group”. De atunci, compania turcă a investit în Moldova peste 136 de milioane de dolari SUA, iar taxele achitate în bugetul de stat în 2018 au constituit aproape 300 de milioane de lei.

Ludmila Andronic, director Afaceri Corporative „Efes Moldova”: „Atunci când spunem că Moldova este o țară atractivă pentru investiții ne referim la capacitatea țării de a absorbi investiții, la poziția ei geografică, care o transformă într-o punte de trecere dintre Est și Vest, dintre Sud șu Nord, dar și la faptul că investițiile sunt activ susținute de stat. Experiența investitorului, la care se adaugă condițiile propice de aici sunt garantul unei afaceri de succes.”

Cea mai mare cotă a investițiilor străine directe, efectuate în 2018, îi revine României. Anul trecut, antreprenorii români au investit în Moldova aproape 80 de milioane de dolari SUA. Tot în 2018, pe piața locală a intrat cel mai mare grup bancar din România – „Banca Transilvania”. Este pentru prima oară în ultimii 10 ani când o bancă din afara Republicii Moldova investeşte pe această piață.

Bogdan Pleșuvescu, președinte „VictoriaBank”, parte din grupul financiar „Banca Transilvania”: „A fost o investiție strategică, scopul căreia a fost de a aduce aici  bunele practici din domeniul bancar din UE. Noi credem în succesul Moldovei, acesta este și motivul pentru care am investit în Moldova, în special în domenii precum agricultura, IT și credem noi că în curând și în sfera serviciilor. Veniți să investiți în Moldova pentru că este o țară care asigură posibilitatea de avea o afacere de succes, atât timp cât îți dorești să ai succes și să fii o firmă transparentă.”

Prin urmare, Republica Moldova este destinația perfectă pentru investiții dacă îți dorești să beneficiezi de:

  • localizare geografică strategică – la distanță de 2 zile de UE și CSI cu transport terestru;
  • acces către o piață de export cu peste 800 milioane consumatori – acorduri de liber schimb încheiate cu 43 de state din UE, CEFTA, CSI, GUAM, Turcia și în proces de negociere cu ASIA;
  • costuri de operare reduse – cele mai mici prețuri la chirie de oficii din regiune;
  • costuri ale forței de muncă reduse – unele dintre cele mai mici salarii din regiune;
  • forță de muncă calificată și multilingvă – peste 80% din populație cunosc mai multe limbi, există o rețea vastă de școli profesionale, colegii, universități, cu standarde educaționale adaptate la cele europene;
  • facilități fiscale, scutiri de taxe – Moldova are unul dintre cele mai competitive sisteme fiscale din regiune, cu: un impozit pe profit de 12% și doar 6% – pentru rezidenții Zonelor Economice Libere, un impozit unic de 7% din vânzări pentru rezidenții Parcurilor IT, cea mai redusă taxă de contribuție socială de 18%;
  • nivel redus al birocrației – a fost redus cu 70% numărul organelor cu funcții de control, iar agenții economici au nevoie cu 300 de acte permisive mai puțin pentru a‑și dezvolta afacerile legal.
  • subvenționarea locurilor de muncă nou create – Guvernul oferă câte 40.000 lei pentru fiecare 100+1 job nou.

Despre stabilitatea economiei naționale și a legislației cu privire la mediul de afaceri vorbesc topurile internaționale de specialitate. Republica Moldova ocupă locul 48 din 190 de ţări, incluse în clasamentul „Doing Business 2020”, realizat de Banca Mondială, devansând țări ca România, Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Potrivit raportului, cea mai bună poziție (13) Republica Moldova o ocupă la capitolul „inițierea afacerii” și „înregistrarea proprietății” (22). Raportul Băncii Mondiale plasează Moldova pe locul 33 la capitolul „plata taxelor”, pe locul 38  –  la „comerț transfrontalier”, iar cât privește domeniul executării contractelor, țara noastră se situează pe locul 62.

Față de anul 2018, Republica Moldova a urcat două poziții în Clasamentul Competitivităţii Globale 2019, întocmit de Forumul Economic Mondial. Țării noastre îi revine locul 86 din 141 de state, cu 56 de puncte din 100 posibile.

În viziunea directorului Agenției de Investiții (AI) – instituție responsabilă de promovarea Republicii Moldova ca destinație pentru investiții – țara noastră are un set de atu-uri pentru a trezi interesul antreprenorilor străini. Astăzi, AI lucrează intens la promovarea acestora pe plan extern.

Rodica Verbeniuc, director general, Agenția de Investiții: „Datorită eforturilor Agenției de Investiții, Moldova are astăzi un brand investițional cu identitate vizuală distinctă – «Pomul Vieții» care integrează sectoarele identificate drept strategice pentru economia națională, iar mesajul-invitație  – «Grow in Moldova!» – reflectă onest ambițiile economice ale țării noastre. Putem afirma cu încredere că oferta investițională a Republicii Moldova este astăzi mult mai vizibilă și mai distinctă pe plan extern. Doar de la începutul anului, cu suportul AI au fost organizate peste 19 misiuni de afaceri internaționale, iar peste 1600 de companii străine au luat cunoștință cu climatul investițional al țării. Ca urmare a evenimentelor organizate de Agenție și a suportului tehnic și informativ acordat pe parcursul lui 2019, avem 9 companii care au decis să investească în țara noastră și 18 care sunt în proces de luare a deciziei. Mizăm că numărul investitorilor dornici să dezvolte afaceri în țara noastră va crește și mai mult după «Moldova Business Week» – cel mai important eveniment de promovare a Moldovei ca destinație pentru investiții, care se va desfășura între 13 și 16 noiembrie, la Chișinău.”

Despre Moldova Business Week2019

La eveniment sunt așteptați peste 1000 de antreprenori, investitori, importatori și finanțatori, care se vor convinge că ambițiile economice ale țării noastre au la bază o creștere economică durabilă, sistem fiscal prietenos mediului de afaceri și o deschidere fără precedent spre stabilirea unor relații comerciale serioase și transparente cu parteneri din întreaga lume.

Agenda „Moldova Business Week” va include sesiuni cu peste 30  experți de top din 15 state, care vor împărtăși viziunile lor și tendințe de urmat în ceea ce privește dezvoltarea antreprenoriatului, promovarea exporturilor și atragerea investițiilor în RM.

Alături de tradiționalele paneluri de discuții, dedicate industriei agroalimentare, turismului și sectorului TIC, „Moldova Business Week – 2019” va aduce în prim plan potențialul neexplorat al industriilor creative și al producției TV/cinematografice, precum și cel al industriei agroalimentare ecologice și al energiei regenerabile.

Evenimentul nu poate fi ratat de antreprenorii locali care își propun să-și internaționalizeze business-ul, să cunoască noile tendințe în abordarea parteneriatelor externe, să indentifice noi clienţi sau pieţe de desfacere, să adopte noi modele de reușită în afaceri și soluții pentru provocările cotidiene. Accesul la conferință este liber pentru toți doritorii, în baza înregistrării prealabile obligatorii pe pagina oficială a evenimentului www.mbw.md (până pe 10 noiembrie 2019).

Partenerii media ai „Moldova Business Week – 2019” sunt:

Presa scrisă și online: Agrobiznes.md, revista „Business class”, Diez.md, Infomarket.md, Locals.md, Madein.md, Moldova.org, Mold-street.com, Moldovainprogres.com, Moldova9.com, Monitorul.fisc.md, Mybusiness.md, Newsmaker.md, Noi.md, Point.md, Sputnik.md, Stiri.md, Tribuna.md, Unimedia.info, Экономическое обозрение «Logos Press».

Posturi TV: Agro TV Moldova, TV8, TVR Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Olympic Moldova

Canoistul Serghei Tarnovschi – pentru a treia oară campion mondial VIDEO

Canoistul Serghei Tarnovschi a devenit pentru a treia oară campion mondial. Anunțul a fost făcut, pe 24 august, de Comitetul Național Olimpic și Sportiv din Republica Moldova.

„Canoistul Serghei Tarnovschi a devenit pentru a 3-a oară campion mondial pe distanța 5000 metri! Elevul lui Nicolae Juravschi a înregistrat rezultatul 23:41.31, fiind urmat de spaniolul Jaime Duro (23:43.67) și polonezul Wiktor Glazunow (23:53.73)”, au comunicat reprezentanții Comitetului.

Performanța a fost obținută la Mondialele de la Milano.

Zilele trecute, Tarnovschi a obținut și medalia de bronz la Campionatul Mondial de la Milano, în proba de canoe pe distanța de 500 de metri. Sportivul a terminat pe locul trei, cu timpul de 1:47,38.

Născut în Ucraina, Serghei Tarnovschi s-a mutat împreună cu fratele său Oleg de la Lvov la Chișinău, în 2014, când a început să concureze pentru Federația Moldovenească de Canotaj.

În august 2022, canoistul Serghei Tarnovschi a obținut medalia de aur în cadrul Campionatului Mondial la canoe pe distanța de 5000 de metri. Evenimentul s-a desfășurat în orașul Halifax din Canada. În 2024, Serghei Tarnovschi a reprezentat Republica Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris, la proba de canoe simplu pe 1 000 m, și a obținut medalia de bronz. La sfârșitul lunii august 2024, canoistul a obținut medalia de aur la Campionatul Mondial de kaiac-canoe de la Samarkand (Uzbekistan).

screenshot

Un partid și un bloc, înregistrate de CEC pentru scrutinul parlamentar. Două formațiuni, respinse

Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat lista de 56 candidați la funcția de deputat din partea Partidului Liberal și lista de 66 de candidați ai Blocului Electoral „Blocul Unirea Națiunii”. Totodată, CEC a respins cererile de înregistrare pentru participarea la alegerile parlamentare depuse de Partidul „Noua Opțiune Istorică” și de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”. Deciziile au fost luate pe 24 august.

În cadrul unei ședințe, CEC a înregistrat lista de 56 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu. În context, a fost înregistrat simbolul electoral.

Totodată, Comisia a înregistrat lista de 66 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului Electoral „Blocul Unirea Națiunii”. Blocul este format din Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă”, condus de Valentin Dolganiuc, și Partidul Național Liberal, condus de Mihail Severovan.

Comisia a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova depusă de Partidul politic „Noua Opțiune Istorică”, condus de către Svetlana Chesari. „Urmare a examinării listei de candidați, s-a constatat că o persoană inclusă în lista de candidați cade sub incidența art. 16 alin. (2) lit. c) din Codul electoral nr. 325/2022, și din acest motiv  a fost exclusă din listă, în procedura de examinare a admisibilității. Urmare a excluderii persoanei menționate, s-a diminuat cota de reprezentare în proporție de 70% față de 30%, ceea ce în mod implicit atestă caracterul neconform al cererii de înregistrare a listei de candidați. De asemenea, Comisia a constatat că unele persoane de pe lista de candidați sunt afiliate fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional”, au declarat reprezentanții CEC.

De asemenea, CEC a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova depusă de Mișcarea Profesioniștilor „Speranța – Надежда”, condus de către Andrei Donică. „Entitatea a prezentat Comisiei o listă de 7 candidați, ceea ce contravine prevederilor legislației electorale, prin care formațiunea politică înaintează o listă de candidați nu mai mică de 51 de persoane și nu va depăși 111 persoane”, au precizat reprezentanții Comisiei.

Totodată, Comisia a modificat hotărârea privind lista candidaților Blocului Electoral „Patriotic”, la solicitarea acestuia. Din listă au fost excluși 4 candidați și au fost incluși alți 11. De asemenea, CEC a modificat lista candidaților Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, la solicitarea formațiunii. În listă au fost adăugate 7 persoane.

***

Pe 19 august 2025, la ora 17:00, s-a încheiat termenul de depunere a documentelor necesare pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Campania electorală pentru aceste alegeri va începe pe 29 august.

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

„Marșul Eliberării” la Chișinău: Dodon, Vlah, Tarlev, Voronin și Ozerov printre manifestanți

Pe 24 august, la Chișinău, a avut loc un „marș cu ocazia eliberării Moldovei de fascism”. În fruntea coloanei s-au aflat liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon și liderul Partidului „Viitorul Moldovei” Vasile Tarlev. Manifestanții au mers până la Complexul Memorial „Eternitate”, unde li s-a alăturat și lidera Partidului „Inima Moldovei” Irina Vlah, care a desfășurat „Marșul Eliberării”, un eveniment cu același traseu, care a urmat coloanei conduse de Dodon și Tarlev. La locația finală s-au alăturat și ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și liderul Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin.

Marșul a început lângă monumentul din piața de lângă Academia de Științe. „Victorie”, au scandat manifestanții din coloana condusă de Dodon și Tarlev pe parcursul marșului. Ajunși la Complexul Memorial „Eternitate”, manifestanții au depus flori. Ulterior, Dodon, Vlah și Tarlev au făcut declarații. „Astăzi este o zi importantă pentru noi, pentru cetățenii Republicii Moldova. Astăzi, noi celebrăm aniversarea de la eliberarea sub ocupație fascistă. 81 de ani în urmă, buneii noștri, tații noștri au luptat pentru ca noi să avem un cer senin. Data de 24 august, în memoria moldovenilor, va rămâne tot timpul ca ziua victoriei”, a spus Dodon.

Potrivit Dodon, la marș au participat aproximativ 10 000 de persoane. Pe lângă marș, spre Complexul Memorial Șerpeni, a pornit un marș auto. Potrivit lui Dodon, la eveniment participă sute de automobile.

În contextul manifestației din capitală, istoricul și expertul WatchDog, Ștefan Bejan, a scris pe Facebook că „adevărul istoric este altul”. „”Eliberarea” sovietică a însemnat începutul unei noi ocupații și a adus cu sine zeci de mii de oameni ridicați din casele lor și deportați în Siberia, unde mulți au murit în frig și foame. Între 1946–1947, aproape 150 de mii de basarabeni au pierit în timpul foametei organizate de regimul stalinist, care mătura din podurile basarabenilor și ultimul bob de grâu, lăsând familii întregi să moară. (…) La 81 de ani distanță, Rusia repetă același scenariu. Sub pretextul „eliberării de fascism” și-a trimis armata în Ucraina. Rezultatul? Milioane au murit, au fost răniți, deportați sau forțați să-și părăsească țara”, a menționat Ștefan Bejan.

Igor Dodon, Irina Vlah, Vasile Tarlev și Vladimir Voronin fac parte din Blocul Electoral „Patriotic”, în cadrul căruia intenționează să candideze la alegerile parlamentare din 28 septembrie.

Cu toate acestea, zilele trecute, Vladimir Voronin a declarat că în sacoșa neagră pe care fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, i-a oferit-o lui Igor Dodon se aflau 860.000 de euro. Igor Dodon a calificat declarațiile liderului comuniștilor și actualului său partener de bloc electoral drept o provocare pusă la cale de guvernare pentru a crea „disensiuni” în interiorul Blocului „Patriotic”. În același timp, Dodon a asigurat că, în ciuda acestor declarații, Blocul „Patriotic” va participa împreună la alegeri.

Primăria Municipiului Chișinău

Festival pe strada pietonală „Eugen Doga” din Chișinău: restricțiile de trafic anunțate

Pe 24 august, după-amiaza, pe strada pietonală „Eugen Doga” va avea loc festivalul „Dor de Chișinău”. În acest context, Primăria Chișinău a anunțat sistarea traficului rutier pe strada Columna, între strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și strada Alexandr Pușkin.

Primăria Chișinău a anunțat că, în legătură cu desfășurarea festivalului „Dor de Chișinău” pe 24 august, va fi sistat traficul rutier pe strada Columna, între strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și strada Alexandr Pușkin.

Prin urmare, circulația troleibuzelor va fi reorganizată astfel: ruta nr. 24 va circula pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni – str. Alexei Mateevici – str. Vasile Alecsandri, iar ruta nr. 28 va circula pe str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni – str. Alexei Mateevici – str. Alexandr Pușkin – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt.

Festivalul se va desfășura între 16:00 și 22:00 pe strada pietonală „Eugen Doga”. Evenimentul va include ateliere de meșteșuguri, expoziții de cămăși tradiționale, activități pentru copii și degustări de bucate și deserturi. Printre cei care vor evolua la festival se numără: ansamblul de dans „Hecenii”, Igor Cuciuc, ansamblul folcloric „Crenguța de Iederă”, Tatiana Cerga, Costi Burlacu și Corina Țepeș, Brio Sonores, Nelly Ciobanu, Natalia Barbu, ansamblul „Ștefan Vodă” și Geta Burlacu.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: