Litvinenco în parlament
Максим Андреев, NewsMaker

„Există informații că ar fi coordonat de serviciile speciale rusești”. Un deputat PAS cere explicații privind dosarul lui Platon

Deputatul din fracțiunea Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Sergiu Litvinenco a expediat o scrisoare procurorului general, Alexandr Stoianoglo, prin care cere detalii despre dosarul în care este vizat omul de afaceri Veaceslav Platon. O copie a acesteia a fost publicată de Litvinenco pe pagina sa de Facebook.

„Este îngrijorătoare încercarea de disculpare a lui Veaceslav Platon. Și nu este vorba doar de dosarul „furtului miliardului”, ci și în alte cauze penale unde sunt preponderent ilustrate acţiunile criminale ale lui Veaceslav Platon. Între altele, acesta a recunoscut chiar și public implicarea sa în cadrul operaţiunilor criminale prin interviul acordat din instituţia penitenciară”, a scris deputatul.

Sergiu Litvinenco mai scrie că ar exista anumite informații, potrivit cărora „disculparea lui Platon ar fi coordonată de către serviciile speciale ale Federației Ruse, al cărui agent ar putea fi Platon”.

„Totodată, după eliberare, Veaceslav Platon ar putea fi inclus în programul de protecție a martorilor, fiindu-i asigurate pază, locuință confortabilă și alte servicii care urmează a fi suportate de către stat. De asemenea, există riscul precum că eliberarea lui Platon ar putea avea un efect catastrofal asupra economiei și a sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova”, a avertizat Litvinenco.

Parlamentarul a cerut procurorului general să explice care sunt temeiurile procesual-penale care stau la baza inițierii revizuirii cauzei penale în care este vizat Platon, în ce alte cauze penale are statut procesual de bănuit, învinuit Veaceslav Platon și dacă în situaţia eliberării lui Veceslav Platon, va fi aplicată în privința acestuia vreo măsură preventivă.

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=819399831918785&id=100015463279463

Fostul secretar de stat al Ministerul Justiției, Nicolae Eșanu a criticat demersul lui Sergiu Litvinenco.

„Dacă doriți să-l ajutați pe dl Platon să poată să pretindă la CEDO că nu a avut parte de un proces echitabil, ați ales cea mai bună cale. Demersul este cu atât mai straniu, deoarece presupun că cunoașteți că procurorul general o să vă spună că nu poate să vă remită informații despre acțiunile procesuale privind dosarele aflate pe rol”, a comentat acesta.

Amintim că, pe 11 iunie, presa a scris că procurorul general, Alexandr Stoianoglo a depus un demers privind suspendarea executării sentinței de către omul de afaceri Veaceslav Platon.

Pe 18 mai, procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a declarat că dosarul impotriva lui Veaceslav Platon a fost falsificat în totalitate.

Într-un interviu publicat pe 26 mai, Platon a spus că persoanele responsabile i-au spus că nu va fi eliberat din închisoare până în momentul în care organele de drept nu vor identifica adevăratele persoane implicate în cazul jafului bancar, dar și dovezi în acest sens.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: