Fundația Moldcell, premiată cu Medalia de Aur la Marca Comercială a Anului 2023

P.
| 19 iunie, 2024
16:37

Promo

Inițiativele de responsabilitate social-corporativă ale Fundației Moldcell i-au adus «Medalia de Aur» la categoria «Responsabilitate Socială» în cadrul competiției «Marca Comercială a Anului». Această distincție încadrează proiectele de impact ale Fundației și efortul comun de a ajuta Moldova să devină un loc mai bun de trai.

«Din momentul lansării Fundației, am fost susținuți de voluntarii și partenerii noștri dedicați. Am lucrat neobosit pentru a răspunde nevoilor comunității noastre, de la oferirea unui Internet mai sigur pentru toți, până la abilitarea digitală a vârstnicilor. Proiectele noastre și premiile pe care le-am primit de la începuturi ne conving că suntem pe calea cea bună și ne motivează să ne continuăm eforturile de a conduce schimbări pozitive.» Irina Strajescu, Directoarea Executivă a Fundației Moldcell.

Fundația Moldcell sprijină proiecte sociale, educaționale, de afaceri, inovatoare și de cercetare în beneficiul cetățenilor și pentru dezvoltarea țării, printre care:

Siguranța online
În anul 2023, programul național de siguranță online, #InternetFărăGriji a instruit peste 20.000 de copii în domeniul siguranței pe internet.
În 2022, a fost lansată platforma interactivă IFG, accesată zilnic de peste 100 de copii, sporind alfabetizarea digitală și conștientizarea securității.
Proiectul #InternetFărăGriji își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la securitatea online în rândul utilizatorilor și a comunității mai largi, pentru diferite grupuri de vârstă și statusuri sociale.

Incluziunea digitală
În 2023, peste 25.000 de persoane au beneficiat de inițiativele de incluziune digitală ale Fundației Moldcell, contribuind la reducerea decalajului digital și la promovarea accesului echitabil la tehnologie. O inițiativă cheie este programul de incluziune digitală pentru vârstnici, «Abilități digitale conectează generații». În cadrul acestuia, 630 de vârstnici din 25 de localități au primit smartphone-uri conectate la internet și au fost instruiți, cu ajutorul a peste 200 de voluntari să le utilizeze și să acceseze servicii digitale.

În plus, «Universitatea pentru vârsta a treia» a fost lansată pentru a oferi oportunități de învățare pe tot parcursul vieții seniorilor, cu planuri de extindere la Cahul și Bălți. Aceste inițiative au pus bazele Programului de îmbătrânire activă și sănătoasă.

Educație și createch
De mai bine de 4 ani, Fundația Moldcell sprijină industriile creative, inclusiv centrele creative Artcor și Mediacor. În 2023, Fundația a semnat un memorandum de sprijin pentru Profesiilor Viitorului și a oferit 20 de burse de merit pentru studenții de la programele de licență „Profesiile Viitorului«.Fundația Moldcell sprijină activ tinerele talente și promovează patrimoniului cultural. Prin parteneriate cu Asociația COR și Centrul Artcor, Fundația încurajează tinerii absolvenți să își valorifice talentele acasă și să creeze o comunitate de profesioniști care promovează produse și servicii la nivel mondial. Inițiativele includ evenimente artistice, cursuri tinerii din domeniile creative, proiecte sociale, accesul la ultimele tehnologii, digitalizarea mediului cultural și conservarea patrimoniului național.

Business social
Sprijinind tinerii NEET din regiunile Moldovei, Fundația Moldcell a lansat Școala de Antreprenoriat Social în colaborare cu Asociația «Henry Capitant de cultură Juridică» Moldova. Prin această inițiativă, au fost organizate șase școli de antreprenoriat social în trei regiuni — Hâncești, Căușeni și Dubăsari.
Aceste școli au oferit tinerilor instruiri și resurse, rezultând în lansarea a șase afaceri sociale cu ajutorul granturilor oferite. Acest efort încurajează antreprenoriatul și abordează provocările socio-economice cu care se confruntă tinerii din aceste regiuni.

Abilitarea femeilor
Egalitatea de gen și șanse egale pentru toți sunt valorile fundamentale ale Fundației Moldcell. În calitate de semnatară a Principiilor de Abilitare a Femeilor (WEPs), Fundația se angajează să creeze un mediu favorabil pentru dezvoltarea și creșterea oportunităților pentru femei în Republica Moldova.
Acest angajament se reflectă în diverse inițiative care sprijină și împuternicesc femeile să își atingă întregul potențial atât în domeniul personal, cât și în cel profesional.

Inspirată de activitățile și rezultatele Fundației Chaudhary și susținută de acționarii Moldcell — CG Group, Fundația Moldcell este ghidată de Pilonii Responsabilității Digitale: Educație, Susținere și Investiții în Afaceri Sociale, Societate și Implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Fundația este dedicată conducerii schimbărilor pozitive prin proiecte sociale, educaționale, de afaceri, inovatoare și de cercetare, de care beneficiază cetățenii și favorizează dezvoltarea națională.

fundația, moldcell

Știri similare

Promo

Cele mai populare telefoane 5G în Moldova

Promo

Moldcell, parte din consorțiul care anunță constituirea noii burse de valori a Republicii Moldova

Război în Ucraina

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
18:22

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Consiliul European, declarație comună, lideri, plan de pace, SUA, ucraina

Știri similare

Viață

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
17:01

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Amnesty International, Anna Wright, jurnaliști, presa, studiu

Știri similare

Viață

Cei trei reținuți în Moldova în cazul camionului cu armament, arestați pentru 30 de zile

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
16:03

Cele trei persoane, reținute în Republica Moldova în cazul camionului cu muniții de la vama Albița și aduse sâmbătă în fața magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile. Informația a fost comunicată de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Reprezentanții PCCOCS au anunțat că la solicitarea procurorilor instituției, pe 22 noiembrie, „cei trei învinuiți de contrabandă cu arme, muniții și dispozitive militare spre România au fost plasați în arest”.

„Astfel, urmare a probelor prezentate de PCCOCS, judecătorul de instrucție a dispus continuarea investigării lor în custodia statului pentru 30 de zile”, au adăugat reprezentanții instituției.

Amintim că, sâmbătă, cele trei persoane au fost aduse în fața magistraților de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. ProTV Chișinău a scris că prima persoană adusă pentru audieri se numește Maxim Darii. Acesta nu a răspuns întrebărilor presei. Ulterior a fost adus pentru audieri o persoană cu numele Valeriu Buga. Ieșind de la audieri, acesta a declarat jurnaliștilor că va coopera cu ancheta. Ultimul adus, potrivit sursei citate, a fost directorul companiei de transport Veaceslav Pîrgu. Întrebat unde urma să fie dus armamentul și de unde a fost încărcat, acesta a răspuns: „Oameni buni, v-au aruncat niște oase, căutați carnea”.

***

Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

arest preventiv, camion, Moldova, top

Știri similare

Viață

Parteneriat între autorități și Emilian Crețu la Negureni: pădure de 10 hectare plantată. Șeful IGP, printre voluntari FOTO

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
14:56

Campania de împădurire „Generația Pădurii” a continuat în acest weekend la Negureni, Telenești. Pe 22 noiembrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, împreună cu actorul Emilian Crețu, localnici, voluntari și silvicultori, au plantat o nouă pădure pe o suprafață de 10 hectare. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Mediului al Republicii Moldova. Potrivit imaginilor publicate de instituție și de ministrul Mediului, la plantare au participat inclusiv șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, precum și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, în prezent deputat.

„Plantarea a avut loc datorită unui parteneriat dintre Ministerul Mediului, Moldsilva și Emilian Crețu. În timp ce silvicultorii au pregătit solul pentru împădurire, Emilian a contribuit cu puieții necesari, iar oamenii din sat și voluntarii s-au alăturat echipei pentru a duce plantarea la bun sfârșit”, au precizat reprezentanții Ministerului Mediului.

Potrivit ministerului, împădurirea acestui teren va continua și în primăvara anului viitor, când vor fi plantate alte 35 de hectare de pădure în aceeași zonă.

„Acțiunea face parte din Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, prin care Republica Moldova își propune să crească suprafața împădurită a țării cu 145 ha”, au declarat reprezentanții ministerului.

Menționăm că Negureni este locul de baștină al actorului Emilian Crețu.

Ministerul Mediului al Republicii Moldova

Emilian Crețu, Gheorghe Hajder, igp, ministerul mediului, Negureni, top, Viorel Cernăuțeanu

Știri similare

Viață

(FOTO) Pod din R. Moldova, închis de urgență. Ce spune Administrația Națională a Drumurilor

Mihaela Conovali
| 22 noiembrie, 2025
14:13

Începând cu 22 noiembrie, circulația pe podul peste râul Cubolta, amplasat în comuna Plop din raionul Dondușeni, este interzisă. Potrivit Administrației Naționale a Drumurilor (AND), s-a cerut închiderea de urgență a podului, deoarece unele lucrări de curățare a albiei râului slăbesc structura de rezistență a acestuia.

Pe 22 noiembrie, Administraţia Națională a Drumurilor a declarat că „pe sectorul de drum G12 G11 – Plopi – Horodiște – Teleșeuca – Grigorăuca – R14, la podul peste râul Cubolta, amplasat în comuna Plop, raionul Dondușeni, aflat în gestiunea AND, Primăria a inițiat lucrări de curățare a albiei râului”.

„În urma acestor intervenții, talpa fundației culeei nr. 1 și a pilei nr. 1 a podului a fost dezvelită, fapt care slăbește structura de rezistență a podului. La fața locului s-au deplasat reprezentanții Serviciului Poduri al AND și ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică (INST). În baza inspectării tehnice, reprezentanții INST au emis o prescripție și au solicitat închiderea de urgență a podului până la remedierea neconformităților constatate. Situația creată pune în pericol siguranța participanților la trafic”, a anunțat Administraţia Națională a Drumurilor.

Potrivit instituției, „pentru evitarea unor situații excepționale și pentru siguranța tuturor participanților la trafic, începând de astăzi, circulația autovehiculelor și a pietonilor pe acest pod este interzisă, urmând ca participanții la trafic să utilizeze rute alternative până la executarea și finalizarea lucrărilor necesare”.