La start, atenție, alegeri! Ce trebuie să știți despre cursa prezidențială din Moldova
Full Article 10 minutes read

La start, atenție, alegeri! Ce trebuie să știți despre cursa prezidențială din Moldova

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Moldova își ia startul la 1 octombrie. CEC a înregistrat deja șase candidați pentru fotoliul de președinte și nu l-a înregistrat pe unul – Andrian Candu. În acest rezumat NM prezintă tot ce trebuie să știți despre alegerile prezidențiale actuale.

x

Cine sunt candidații?

Înainte de startul campaniei electorale, CEC a înregistrat șase candidați pentru participarea la alegerile prezidențiale. Este vorba despre Renato Usatîi, liderul „Partidului Nostru”, Andrei Năstase, președintele Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (DA), Tudor Deliu, fostul președinte al Partidului Liberal Democrat (PLDM), actualul președinte Igor Dodon, Violeta Ivanov, deputat al Partidului „Șor” și Maia Sandu, lidera Partidului „Acțiune și Solidaritate”.

Sunt în așteptarea înregistrării Dorin Chirtoacă, liderul Partidului Liberal (PL) și Octavian Țâcu, președintele Partidului Unității Naționale (PUN).

Cine a ieșit din cursă?

Și Andrian Candu, fostul democrat și ex-speakerul parlamentului, actualmente liderul Partidului Pro Moldova, și-a înaintat candidatura, dar i-au refuzat înregistrarea. Din cele 25 de mii de semnături colectate de grupul său de inițiativă, doar 18 mii au fost declarate valabile. După ce au fost „cernute” semnăturile nevalabile, s-a constatat că în unele raioane, Candu nu a acumulat numărul minim de semnături necesare în susținerea sa.

Candu a declarat că această decizie este politică și a contestat-o la Curtea de Apel, dar fără niciun rezultat. Acum, el va ataca decizia la Curtea Supremă de Justiție, care urmează să se expună în acest sens în timpul apropiat.

Trei potențiali candidați au renunțat să mai participe la alegeri. Generalul Ion Costaș a colectat semnături, dar a decis să nu le transmită la CEC, pentru că nu vrea să fie „complice la încălcarea Constituției”. Potrivit afirmațiilor sale, procedura de alegere a președintelui, adoptată în anul 2016 (Curtea Constituțională a decis atunci să se revină la alegerile directe), contravine Constituției.

Alexandr Kalinin, președintele „Partidului Regiunilor”, a refuzat să participe la cursa electorală fără a colecta semnături și făcând referire la atacurile asupra membrilor grupului de inițiativă. Un alt potențial candidat, Constantin Oboroc a refuzat să participe la cursa electorală și a comunicat că nu a reușit să acumuleze numărul necesar de semnături. El a spus că grupul său de inițiativă, care a colectat semnături, era constituit din 47 de persoane, dar unele dintre ele s-au îmbolnăvit ori au sabotat colectarea semnăturilor.

Ce le este permis candidaților?

Conform Codului electoral, cetățenii Republicii Moldova, partidele și alte organizații social-politice, blocurile electorale, candidații și persoanele de încredere ale candidaților au dreptul „de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale candidaților, precum și de a face agitație electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afișe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare”.

De notat că agitația electorală se admite numai după înregistrarea concurentului electoral de către organul electoral.

Candidații la funcția de președinte pot organiza întâlniri cu alegătorii. Autoritățile administrației publice locale „sunt obligate să asigure posibilitatea desfășurării unor astfel de întâlniri în termene și în condiții egale”.

Totodată, candidații pot oferi cadouri alegătorilor, dar numai din cele simbolice. Acestea trebuie să fie confecționate din mijloacele declarate de pe contul „Fond electoral”. Acestea pot fi cadouri care reprezintă publicitatea electorală sau politică a concurentului electoral. Valoarea de piață a unui cadou nu trebuie să depășească două unități convenționale.

Ce nu le este permis candidaților?

Candidaților la funcția de președinte li se interzice să atragă în agitația electorală persoanele care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova. De asemenea, se interzice să ofere alegătorilor bani, „să distribuie fără plată bunuri materiale, inclusiv din ajutoare umanitare sau din alte acțiuni de binefacere”.

Participanții la cursa electorală nu pot folosi resursele administrative, iar autoritățile nu pot transmite concurenților electorali bunuri publice ori să le ofere alte favoruri „decât pe bază de contract, în condiții de egalitate pentru toți concurenții electorali”.

Candidații nu pot folosi în scop de publicitate electorală imagini ce reprezintă instituții de stat sau autorități publice, atât din Moldova, cât și de peste hotare.

Totodată, Codul electoral interzice „utilizarea materialelor în care apar personalități istorice ale Republicii Moldova sau de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații internaționale sau imaginea unor persoane oficiale străine”.

În ziua alegerilor nu se admite niciun fel de agitație electorală în incinta secției de votare sau la intrarea în localul secției de votare. Aceasta se referă nu numai la concurenții electorali.

Cum va vota diaspora?

Pentru exprimarea votului la alegerile președintelui Republicii Moldova în străinătate, vor fi deschise 139 de secții electorale, cele mai multe fiind în Italia, Rusia, România și SUA. Potrivit deciziei CEC, în Italia vor fi deschise 30 de secții de votare, în Rusia – 17, în România – 13, în SUA – 12, în Franța – 8, în Marea Britanie – 7, în Germania – 6, în Spania – 5, în Irlanda – 4, în Polonia – 3, în Ucraina, Turcia și Israel – câte 2, în alte câteva țări – câte una.

Participarea diasporei la scrutin a devenit, până la urmă, subiectul principal al agendei electorale. Opoziția acuză guvernarea de încercarea de a falsifica alegerile din cauza hotărârii CEC de a deschide mai multe secții de votare în Rusia. Conflictul a devenit și mai grav din cauza scandalului privind înregistrarea preventivă a diasporei pentru a participa la alegerile prezidențiale. Jurnaliștii TV8 au constatat că în listele alegătorilor care s-au înregistrat în Rusia pentru a participa la scrutin sunt multe persoane care nu știu că datele lor au fost utilizate pentru înregistrarea preventivă. Ba mai mult, peste hotare, în listele de vot s-au înregistrat persoane care deja de mai mulți ani nu și-au părăsit localitatea. Inspectoratul General al Poliției a declarat că vor fi verificate listele cetățenilor Republicii Moldova care locuiesc în Rusia și care s-au înregistrat pentru a vota la alegerile prezidențiale.

Cinci politicieni din Moldova – Maia Sandu, Renato Usatîi, Dorin Chirtoacă, Octavian Țâcu și Tudor Deliu – s-au adresat cu o scrisoare deschisă către partenerii externi, pe care i-au îndemnat să nu admită falsificarea rezultatelor alegerilor, care, în opinia lor, este pregătită de Dodon și Partidul Socialiștilor, cu ajutorul voturilor diasporei și ale locuitorilor din Transnistria.

De menționat că numărul secțiilor de votare în străinătate nu este definitiv și ar putea să fie modificat în funcție de situația epidemiologică de acolo.

Cum vor vota alegătorii din Transnistria?

Cel de-al doilea conflict în această campanie electorală ține de deschiderea a 42 de secții de votare pentru alegătorii din Transnistria. Consiliile locale din unele sate din Moldova, unde urmează să fie deschise secțiile de votare pentru participarea la scrutin a transnistrenilor, refuză să ofere Comisiei Electorale Centrale încăperi și să-și delegheze membrii în biroul electoral. Ei motivează acest lucru prin securitatea epidemiologică. Cancelaria de Stat a declarat deja aceste decizii ca fiind ilegale și în cazul în care consiliile locale nu vor ține cont de opinia agentului guvernului, Cancelaria de Stat se va adresa în instanța de judecată.

În ce privește colaboratorii biroului electoral, Dorin Cimil, președintele CEC, a comunicat pentru NM că în caz de necesitate, comisia va putea să delegheze persoane din „registrul funcționarilor electorali”.

Pentru reprezentanții opoziției provoacă semne de întrebare și numărul de secții care au fost deschise pentru participarea la vot a alegătorilor din Transnistria.

„Nu prea înțeleg: dacă aceată regiune și-a închis hotarele până în luna decembrie și nu este planificat transportarea masivă a alegătorilor, de ce trebuie să se deschidă 42 de secții. Este straniu. Granița este închisă și nu cred că vor fi mulți alegători, numai dacă nu vor fi transportați masiv”, a declarat pentru NM Alexandr Slusari, vicepreședintele Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Comentând decizia Cancelariei de Stat și notele informative pe care instituția le-a expediat consiliilor locale, Sergiu Litvinenco, deputat al Partidului „Acțiune și Solidaritate”, a menționat că CEC a încălcat prevederile legii atunci când a propus să fie deschise 42 de secții de votare pentru alegătorii din Transnistria.

„Nimeni dintre locuitorii de pe malul stâng al Nistrului nu s-a înregistrat preventiv pentru a participa la alegeri, de aceea un număr atât de mare de secții electorale este nejustificat”, a scris Litvinenco pe Facebook.

Care vor fi măsurile de securitate?

Conform instrucțiunilor CEC, la toate secțiile de votare trebuie să fie instalate panouri cu regulile de securitate împotriva răspândirii coronavirusului, iar oamenii – să fie informați despre necesitatea de a respecta distanța.

Pentru asigurarea distanței, în secție va fi admis concomitent un număr limitat de alegători. De asemenea, la intrare trebuie să fie un dozator cu soluție dezinfectantă și tuturor le va fi controlată temperatura. La fiecare trei ore, încăperea secției va trebui să fie dezinfectată și aerisită.

Votanții vor trebui să vină la secția de votare cu măști și să aibă cu sine un pix pentru a semna în listele electorale. Cetățenii cu simptome ale bolii nu vor fi admiși în secție. Ei vor putea depune o cerere pentru a vota la locul de ședere (în spital sau la domiciliu). Cererea poate fi depusă în decurs de două săptămâni până la alegeri, iar în ziua alegerilor – până la ora 15:00. De asemenea, va trebui să prezinte un certificat privind starea sănătății.

Ce va fi cu sondajele de opinie și exit-pollurile?

CEC a decis că în perioada electorală, toate sondajele de opinie cu privire la preferințele politice ale alegătorilor pot fi efectuate exclusiv respectând condiția de informare prealabilă a CEC.

Cei care vor dori să realizeze sondajul vor fi obligați să comunice CEC date despre instituția care va desfășura sondajul de opinie, perioada de efectuare a acestuia, eșantionul propus și comanditarul sondajului. Potrivit prevederilor Codului electoral, rezultatele acestor sondaje pot fi date publicității cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor. În ziua alegerilor, până la închiderea secțiilor de votare, se interzice a da publicității în mass-media materiale, inclusiv interviuri cu alegătorii, despre numărul de voturi întrunite de concurenții electorali sau despre șansele acestora, inclusiv rezultatele exit-pollurilor.

Cum vor vota studenții?

Studenții și elevii cu drept de vot, înmatriculați la instituții de învățământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședință, vor putea vota la secția de votare unde domiciliază ori să-și declare până la 1 octombrie inclusiv, la primăria sau pretura de sector (în cazul municipiului Chișinău) despre intenția de a vota la una dintre secțiile de votare. Declarația se depune personal de către solicitant, la prezentarea buletinului de identitate cu fișa de însoțire în original și în copie.

În cazul în care studenții și elevii nu au reușit să se înregistreze la secția de votare în afara reședinței, pot să-și ia „un certificat pentru drept de vot” de la biroul electoral al secției de votare în raza domiciliului sau reședinței și să voteze în oricare altă secție de votare. Certificatul poate fi obținut în perioada 12-31 octombrie curent.

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: