Migdalele moldovenești au uimit spaniolii

Migdalele au devenit unul din cele mai populare alimente pentru un mod sănătos de viață, cu beneficii surprinzătoare. Dar tu știai că aceste fructe dulci și hrănitoare, cu origini mediteraneene, sunt cultivate cu succes și în Moldova? Simion Cerneanu, inginer-constructor de profesie și client Microinvest, a început să se ocupe cu pomicultura în anul 2005. Astăzi are peste 60 de hectare de nuci și 30 de hectare de migdale, exportate în țări precum: Spania, Macedonia, Albania, Turcia și Azerbaidjan.  

Cât de profitabil este să cultivi migdali în Moldova, care este cheia succesului unei roade bune și cum a reușit să uimească spaniolii cu migdalele moldovenești, află din acest interviu.

– Mulți dintre noi am văzut migdale doar pe rafturile magazinelor. Cum ați început să le cultivați în Moldova și cât de capricioase sunt?

– Ideea de a planta o livadă ne-a venit încă în anul 2005, dar înainte de face acest pas, am studiat foarte detaliat această ramură. Eu sunt inginer-constructor de profesie și iată că peste ani am ajuns agronom. Inițial am plantat nuci, după care, în 2008 am plantat livada de migdali. În acea perioadă noi eram printre pionierii acestei ramuri agricole, mai puțin studiate și explorate în țara noastră. Totuși, asta nu ne-a oprit. Am căutat și studiat literatură din domeniu de peste hotare, ca să știm toți pașii și provocările. De la plantare și până la prima roadă a fost o cale lungă, dar pe care am parcurs-o cu susținerea și ajutorul familiei.

– Ce ar trebui să știm despre migdale, atât ca consumatori, cât și agricultori, interesați de cultivarea acestor pomi fructiferi?

– Despre migdale, cu siguranță știți cât de benefice și hrănitoare sunt. Acestea pot fi consumate crude sau folosite pentru diverse gustări, deserturi, băuturi și chiar bucate. Au beneficii uimitoare pentru creier, piele, inimă, îmbunătățesc nivelul de colesterol, funcția neurologică, previn diabetul și alte boli. În plus, sunt cea mai bună alegere pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Ce ține de migdali, sunt niște pomi fructiferi pe cât de frumoși, pe atât de capricioși. În primii ani de când am sădit livada, am avut o perioadă când nu au dat roade deloc. Nu înțelegeam care poate fi cauza, pentru că îi îngrijeam conform protocoalelor. Copacii erau frumoși, dar pur și simplu nu rodeau. Am apelat la toți specialiștii din Moldova, dar nimeni nu a putut să ne dea o soluție. Am apelat chiar și la specialiști de peste hotare, din Germania și Olanda. Un horticultor experimentat din Olanda a venit în Moldova, dar tot nu am găsit o rezolvare. După analize minuțioase a solului, am reușit totuși să identificăm și să rezolvăm problema și să îi fructificăm. Abia în 2016 am exportat prima roadă în Spania. Dar s-a meritat. Spaniolii nu ne credeau că noi cultivăm acest soi și reușim să obținem până la 45% de miez.

– Știm că migdalii necesită o tehnică specială de recoltare și prelucrare? Povestiți-ne un pic despre aceste etape.

– Da, cultivarea și recoltarea migdalelor este un proces minuțios și complex, alcătuit din mai multe etape. Prima și cea mai importantă este analiza și prelucrarea solului, de asemenea irigarea, păstrarea umidității în sol, protejarea de înghețuri. Acum suntem în sezonul de recoltare. Noi culegem migdalele cu o mașină specială, le punem într-un vas mare, le transportăm la mașina de decojit, după care în uscătorie. În uscătorie, migdalele petrec până la 40 de ore, la temperaturi de maxim 34 de grade, ca să nu-și piardă substanțele nutritive. În coajă, acestea pot fi păstrate și câțiva ani, iar decojite, doar câteva luni. Când mergem la târguri noi mereu le ducem proaspete. Da, nu e ușor deloc să crești și să recoltezi migdale, dar e o afacere foarte plăcută, mai ales primăvara, când migdalii sunt în floare. De ceva timp, au început să vină miri la noi să-și facă poze în livadă. E ceva neobișnuit. Floarea de migdal e foarte frumoasă. Are un miros gingaș, care se păstrează câteva săptămâni. Mai nou, ne-au întrebat și despre excursii în livada de migdali și ne-a plăcut ideea.

– Nu putem să nu vă întrebăm și despre nucile grecești – un fruct foarte răspândit în țara noastră, dar și profitabil. Ce soiuri cultivați și care e secretul unei roade bune?

– Noi cultivăm un soi francez de nuci, Franquette. E un soi vechi, dar calitativ și rezistent. În Franța, 95% din livezile de nuci sunt anume Franquette. La început credeam că nucii doar se sădesc și așteptăm roada. În realitate e altfel, dacă vrei o roadă bună trebuie să îngrijești nucii corespunzător. Totul vine cu experiența și dacă natura ține cu tine. În agricultură, orice afacere este riscantă. Nu știi cum vor fi condițiile climaterice mâine sau în următorul sezon. Poți doar minimiza riscurile. Am rămas la acest soi pentru că știm că a fost testat în timp, e rezistent la înghețuri și s-a adaptat destul de bine climei și solului nostru.

– Ce planuri aveți pentru următorii ani? Care este rolul Microinvest în dezvoltarea afacerii?

– Microinvest este colacul nostru de salvare de fiecare dată când avem nevoie de o investiție rapidă. Fiind de mulți ani în agricultură, am accesat multe credite, de la diverse organizații. Suntem mulțumiți și de bănci, doar că acestea acționează cam încet. Prima oară am apelat la Microinvest când aveam nevoie urgent de un utilaj pentru câmp. Al nostru vechi s-a defectat și trebuia cât mai rapid să începem lucrările. La magazinul unde am apelat ne-au recomandat Microinvest. Și în doar 2 ore am primit finanțarea. Îmi place că au o echipă tânără și energică și că reacționează foarte repede la necesitățile clienților. La sigur vom apela și pentru alte credite, mai ales că avem planuri frumoase de dezvoltare. Ne gândim să investim în linia de procesare, să mai plantăm nuci și să producem derivate din migdale: făină, ulei, fulgi și cremă. Iar asta cere investiții mari și parteneri de încredere.

*Microinvest este unica organizație de creditare nebancară din Moldova, deținătoare a Certificatului Internațional de Protecție a Clienților. Acesta presupune un proces de creditare responsabil și transparent, bazat pe principii respectuoase de deservire a clienților, abordare corectă și echitabilă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Transnistria: Chișinăul respinge acuzațiile lui Krasnoselski/UE a sancționat „Inter RAO”

Cu ce probleme se confruntă locuitorii regiunii transnistrene, care nu este controlată de autoritățile oficiale? Ce inițiative sunt promovate la Tiraspol și cum poate Chișinăul influența evenimentele care au loc acolo?

NewsMaker prezintă principalele știri din regiune:

Uniunea Europeană a inclus pe lista sancțiunilor compania energetică rusă Inter RAO, care controlează Centrala Electrică de la Cuciurgan (MGRES) din Dnestrovsk. Decizia a fost publicată pe 24 iulie. Inter RAO este singurul operator pentru exportul și importul de energie electrică din Federația Rusă. Din Consiliul său de administrație fac parte persoane aflate deja sub sancțiuni, inclusiv directorul Rosneft, Igor Secin. Chișinăul nu recunoaște privatizarea centralei electrice și nici transferul acesteia către compania rusă, operațiuni realizate de administrația de la Tiraspol.

Între timp, Chișinăul a respins acuzațiile liderului regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, privind lipsa progreselor în procesul de negocieri. Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile constituționale rămân deschise dialogului și au propus organizarea unei întrevederi la Chișinău, însă Tiraspolul nu a oferit încă un răspuns. „Retorica și acțiunile Tiraspolului sunt rupte de realitate”, au subliniat reprezentanții instituției. Anterior, Krasnoselski s-a întâlnit cu șefa interimară a Misiunii OSCE și a declarat că contactele dintre cele două maluri reprezintă „o imitație de întâlniri fără rezultate”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Andrei Mardari / NewsMaker

Temperaturi de până la +28°C și fără ploi: cum va fi vremea sâmbătă în Moldova

Vremea în Republica Moldova va fi caldă sâmbătă, 25 iulie. Potrivit Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu, cerul va fi variabil, iar precipitații nu se prevăd.

În nordul țării, temperaturile vor ajunge la +26°C în timpul zilei. Noaptea, mercurul din termometre va coborî la +11°C.

În raioanele centrale și la Chișinău se vor înregistra până la +27°C pe timp de zi. În perioada nocturnă, termometrele vor arăta +13°C.

La sud se prognozează până la +28°C pe timp de zi, iar noaptea temperatura aerului va coborî la +13°C.

NM Espresso: despre primul pas al Republicii Moldova spre UE, acordurile dintre Chișinău și Kiev și despre „chimia alb-roșie”

Demisia ministrului Musteață 

Ministrul Agriculturii, Radu Musteață, și-a anunțat demisia după scandalul legat de vechile sale legături cu Partidul Democrat. Premierul Vasile Tofan i-a acceptat cererea, precizând că îi respectă decizia. Musteață a calificat plecarea sa drept „un gest de responsabilitate”, explicând că a dorit să păstreze încrederea societății în Guvern și în direcția acestuia.

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că regretă demisia lui Musteață și că nu crede că acesta ar fi fost membru al PDM. În schimb, liderul PSDE (fostul Partid Democrat), Vasile Bumacov, a prezentat o cerere de aderare la PDM semnată de Musteață și datată din 2017, afirmând că problema „nu este trecutul politic, ci minciuna”.

Spre seară, Musteață a recunoscut că într-adevăr depusese cererea de aderare la PDM și și-a cerut scuze pentru că nu a recunoscut acest lucru de la bun început.

Protestul opoziției împotriva majorării tarifului la gaze 

Opoziția parlamentară a protestat în fața Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) împotriva majorării tarifului la gazele naturale. Manifestanții au cerut ca noul tarif să nu fie aprobat și au solicitat organizarea unor audieri parlamentare. Ei au scandat lozinci împotriva guvernării PAS și au chemat cetățenii să participe la un nou protest, programat pentru marți.

La rândul său, ANRE a anunțat că este gata să participe la audieri în Parlament, dar a calificat drept „întemeiată și justificată” solicitarea Energocom de a majora tariful cu aproximativ 45%.

„Avem întrebări”: interviu cu directorul Energocom

De ce se propune majorarea tarifului la gaz cu aproape 45%? Cum este calculat tariful și care sunt salariile din cadrul Energocom? Răspunsurile la aceste întrebări și alte explicații pot fi urmărite în noua ediție a emisiunii „Avem întrebări”, în care invitat este directorul Energocom, Eugen Buzatu. 

PAS „grăbește” adoptarea legilor?

În ședința Parlamentului de vineri, opoziția a criticat ritmul în care majoritatea parlamentară adoptă proiectele de lege, susținând că deputații „nu sunt mașini de vot” și că nu au suficient timp pentru a analiza documentele. Igor Grosu a respins acuzațiile și a afirmat că reprezentanții opoziției „pur și simplu nu vor să muncească”.

Un nou scandal cu un nou ministru 

Jurnaliștii au relatat despre legăturile noului ministru al Culturii, Dan Suruceanu, cu un partener de afaceri, condamnat într-un dosar privind licitații publice, precum și cu o persoană vizată în dosarul creditelor neperformante acordate de BEM. Totodată, potrivit Curții de Conturi, Suruceanu ar fi beneficiat de plăți nejustificate în perioada în care activa la Arena Chișinău. Comentând informațiile apărute, Igor Grosu a declarat că îi va cere ministrului explicații.

Dispute privind fondurile europene

Modul în care vor fi distribuite cele 2 miliarde de euro alocate Republicii Moldova de către Uniunea Europeană a generat dispute, în special componenta de granturi, care prevede alocarea a 100 de milioane de euro pentru finanțarea mass-mediei și a organizațiilor neguvernamentale. Partidul Liberal Democrat, condus de fostul premier Vlad Filat, a cerut Guvernului să publice un raport complet privind utilizarea acestor fonduri, susținând că explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și Igor Grosu sunt contradictorii. 

Transnistria: #NM_explains_it_all, biroul de reintegrare

Politica Chișinăului față de Transnistria rămâne aceeași, însă prioritățile se schimbă. Guvernul Tofan pune accent pe integrarea economică și leagă procesul de reintegrare cu cel de integrare europeană. Despre schimbările preconizate și aspectele care rămân încă neclare este vorba în noua ediție a proiectului NM Explains, ”Tofan schimbă regulile de joc?”.

Între timp, Biroul politici de reintegrare a respins acuzațiile Tiraspolului potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar imita procesul de negocieri.

Protest la CSM: videoreportaj

În fața Consiliului Superior al Magistraturii a avut loc un protest după agresarea unei persoane în vârstă de 19 ani, administrator al unei terase din sectorul Rîșcani al capitalei. Subiectul este prezentat într-un nou reportaj video NM.

Pe scurt

Uniunea Europeană a inclus în noul pachet de sancțiuni holdingul rus „Inter RAO”, care controlează Centrala Electrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană.

Fostul deputat socialist Fiodor Gagauz și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei.

În Rusia, cetățeanul Republicii Moldova Evgheni Cijen, în vârstă de 26 de ani, a fost condamnat la 13 ani de detenție într-o colonie cu regim sever, fiind găsit vinovat de spionaj.

Tudor Mardei | NewsMaker

Musteața recunoaște legătura cu PDM, după demisia de la Ministerul Agriculturii: „Nu am avut curaj să spun întregul adevăr”

Radu Musteața a venit cu o reacție publică, după ce PSDE a publicat cererea de aderare la PDM,  datată din 2017. Fostul ministru al Agriculturii, care a demisionat pe 24 iulie, la după doar două zile de la învestirea Guvernului, își cere scuze și recunoaște că nu a spus „întregul adevăr” despre relația sa cu formațiunea condusă în trecut de oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc.

„Îmi cer scuze că adevărul despre prezența mea de câteva luni la ședințele PD nu a ieșit din vorbele mele, ci din altă parte. Știu că orice justificare nu va repara faptul că nu am avut curaj să spun întregul adevăr. După PLDM am fost prezent la câteva ședințe organizate de Nae Simion Pleșca și, la insistențele sale, am semnat și eu acea cerere de partid, în rând cu sute de funcționari. Sincer să fiu, nici nu țin minte precis dacă am semnat cerere de aderare la una din ședințe, dar știu că nu mai contează acum și că ar fi trebuit să spun clar din start că a existat o interacțiune cu PD la acea vreme, chiar dacă nesemnificativă”, a scris Musteața pe rețele.

Fostul ministru al Agriculturii susține că după 2018 nu a mai avut „nicio legătură cu PD”, iar după căderea Guvernului Sandu, „peste câteva luni”, a fost „dezamăgit” și a plecat din ANSA.

„Nu sunt mândru de acel episod de câteva luni din viața mea. Am vrut să șterg din istoria mea acele evenimente. Intenția nu a fost să mint oamenii. Tocmai de aceea, am și decis să-mi depun demisia din funcția de ministru – reau să fiu corect și responsabil față de toată echipa. Și sper ca toată munca mea, acțiunile mele de luptă cu persoane corupte să nu fie șterse cu buretele de această greșeală stupidă pe care am comis-o”, a mai scris Musteața.

Amintim că numele lui Radu Musteața a fost implicat într-un scandal după ce, pe 21 iulie, președintele interimar al partidului „Mișcarea Respect Moldova”, Veaceslav Burlac, a publicat un mesaj însoțit de fotografii despre care susține că îl surprind pe actualul ministru al Agriculturii alături de foști membri ai PDM. Solicitat de NewsMaker, Musteața a respins atunci acuzațiile, pe care le-a calificat drept „denigrări” și „falsuri”. Ulterior, într-o emisiune la Jurnal TV, Musteața a declarat că își va da demisia dacă se va demonstra că a fost membru al PDM.

Deși, pe 23 iulie, acesta a negat în repetate rânduri că ar fi avut legături cu fostul Partid Democrat, în aceeași zi secretarul general al PSDE, Iurie Cazacu, a declarat pentru TVR Moldova că Musteața ar fi făcut parte din organizația teritorială Ciocana a PDM în perioada 2017–2018 și ar fi condus o organizație primară a partidului.

În dimineața zilei de 24 iulie, la doar două zile de la învestirea Guvernului Tofan, premierul Vasile Tofan a anunțat că Radu Musteața și-a depus demisia din funcția de ministru al Agriculturii. La rândul său, Musteața a declarat că Executivul are în față reforme importante și că, „pentru a păstra încrederea”, a considerat că depunerea mandatului este „un gest de responsabilitate”.

La câteva ore distanță, Vasile Bumacov, liderul Partidului Social Democrat European (PSDE) – formațiunea succesoare a PDM – a prezentat o cerere de aderare la PDM despre care susținea că a fost semnată de Radu Musteața, în 2017. Politicianul susținea că documentul demonstrează că Musteața ar fi mințit atunci când a negat că ar fi avut legături cu PDM și că demisia acestuia este justificată.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care ia act de demisia lui Radu Musteața din funcția de ministru al Agriculturii, din 24 iulie.


Radu Musteața a preluat conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), unde a activat timp de mai mulți ani și a ocupat mai multe funcții de conducere. Guvernul condus de Vasile Tofan a fost învestit de Parlament pe 22 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: