Migdalele moldovenești au uimit spaniolii

P.
| 30 septembrie, 2022
13:41

Promo

Migdalele au devenit unul din cele mai populare alimente pentru un mod sănătos de viață, cu beneficii surprinzătoare. Dar tu știai că aceste fructe dulci și hrănitoare, cu origini mediteraneene, sunt cultivate cu succes și în Moldova? Simion Cerneanu, inginer-constructor de profesie și client Microinvest, a început să se ocupe cu pomicultura în anul 2005. Astăzi are peste 60 de hectare de nuci și 30 de hectare de migdale, exportate în țări precum: Spania, Macedonia, Albania, Turcia și Azerbaidjan.

Cât de profitabil este să cultivi migdali în Moldova, care este cheia succesului unei roade bune și cum a reușit să uimească spaniolii cu migdalele moldovenești, află din acest interviu.

– Mulți dintre noi am văzut migdale doar pe rafturile magazinelor. Cum ați început să le cultivați în Moldova și cât de capricioase sunt?

– Ideea de a planta o livadă ne-a venit încă în anul 2005, dar înainte de face acest pas, am studiat foarte detaliat această ramură. Eu sunt inginer-constructor de profesie și iată că peste ani am ajuns agronom. Inițial am plantat nuci, după care, în 2008 am plantat livada de migdali. În acea perioadă noi eram printre pionierii acestei ramuri agricole, mai puțin studiate și explorate în țara noastră. Totuși, asta nu ne-a oprit. Am căutat și studiat literatură din domeniu de peste hotare, ca să știm toți pașii și provocările. De la plantare și până la prima roadă a fost o cale lungă, dar pe care am parcurs-o cu susținerea și ajutorul familiei.

– Ce ar trebui să știm despre migdale, atât ca consumatori, cât și agricultori, interesați de cultivarea acestor pomi fructiferi?

– Despre migdale, cu siguranță știți cât de benefice și hrănitoare sunt. Acestea pot fi consumate crude sau folosite pentru diverse gustări, deserturi, băuturi și chiar bucate. Au beneficii uimitoare pentru creier, piele, inimă, îmbunătățesc nivelul de colesterol, funcția neurologică, previn diabetul și alte boli. În plus, sunt cea mai bună alegere pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Ce ține de migdali, sunt niște pomi fructiferi pe cât de frumoși, pe atât de capricioși. În primii ani de când am sădit livada, am avut o perioadă când nu au dat roade deloc. Nu înțelegeam care poate fi cauza, pentru că îi îngrijeam conform protocoalelor. Copacii erau frumoși, dar pur și simplu nu rodeau. Am apelat la toți specialiștii din Moldova, dar nimeni nu a putut să ne dea o soluție. Am apelat chiar și la specialiști de peste hotare, din Germania și Olanda. Un horticultor experimentat din Olanda a venit în Moldova, dar tot nu am găsit o rezolvare. După analize minuțioase a solului, am reușit totuși să identificăm și să rezolvăm problema și să îi fructificăm. Abia în 2016 am exportat prima roadă în Spania. Dar s-a meritat. Spaniolii nu ne credeau că noi cultivăm acest soi și reușim să obținem până la 45% de miez.

– Știm că migdalii necesită o tehnică specială de recoltare și prelucrare? Povestiți-ne un pic despre aceste etape.

– Da, cultivarea și recoltarea migdalelor este un proces minuțios și complex, alcătuit din mai multe etape. Prima și cea mai importantă este analiza și prelucrarea solului, de asemenea irigarea, păstrarea umidității în sol, protejarea de înghețuri. Acum suntem în sezonul de recoltare. Noi culegem migdalele cu o mașină specială, le punem într-un vas mare, le transportăm la mașina de decojit, după care în uscătorie. În uscătorie, migdalele petrec până la 40 de ore, la temperaturi de maxim 34 de grade, ca să nu-și piardă substanțele nutritive. În coajă, acestea pot fi păstrate și câțiva ani, iar decojite, doar câteva luni. Când mergem la târguri noi mereu le ducem proaspete. Da, nu e ușor deloc să crești și să recoltezi migdale, dar e o afacere foarte plăcută, mai ales primăvara, când migdalii sunt în floare. De ceva timp, au început să vină miri la noi să-și facă poze în livadă. E ceva neobișnuit. Floarea de migdal e foarte frumoasă. Are un miros gingaș, care se păstrează câteva săptămâni. Mai nou, ne-au întrebat și despre excursii în livada de migdali și ne-a plăcut ideea.

– Nu putem să nu vă întrebăm și despre nucile grecești – un fruct foarte răspândit în țara noastră, dar și profitabil. Ce soiuri cultivați și care e secretul unei roade bune?

– Noi cultivăm un soi francez de nuci, Franquette. E un soi vechi, dar calitativ și rezistent. În Franța, 95% din livezile de nuci sunt anume Franquette. La început credeam că nucii doar se sădesc și așteptăm roada. În realitate e altfel, dacă vrei o roadă bună trebuie să îngrijești nucii corespunzător. Totul vine cu experiența și dacă natura ține cu tine. În agricultură, orice afacere este riscantă. Nu știi cum vor fi condițiile climaterice mâine sau în următorul sezon. Poți doar minimiza riscurile. Am rămas la acest soi pentru că știm că a fost testat în timp, e rezistent la înghețuri și s-a adaptat destul de bine climei și solului nostru.

– Ce planuri aveți pentru următorii ani? Care este rolul Microinvest în dezvoltarea afacerii?

– Microinvest este colacul nostru de salvare de fiecare dată când avem nevoie de o investiție rapidă. Fiind de mulți ani în agricultură, am accesat multe credite, de la diverse organizații. Suntem mulțumiți și de bănci, doar că acestea acționează cam încet. Prima oară am apelat la Microinvest când aveam nevoie urgent de un utilaj pentru câmp. Al nostru vechi s-a defectat și trebuia cât mai rapid să începem lucrările. La magazinul unde am apelat ne-au recomandat Microinvest. Și în doar 2 ore am primit finanțarea. Îmi place că au o echipă tânără și energică și că reacționează foarte repede la necesitățile clienților. La sigur vom apela și pentru alte credite, mai ales că avem planuri frumoase de dezvoltare. Ne gândim să investim în linia de procesare, să mai plantăm nuci și să producem derivate din migdale: făină, ulei, fulgi și cremă. Iar asta cere investiții mari și parteneri de încredere.

*Microinvest este unica organizație de creditare nebancară din Moldova, deținătoare a Certificatului Internațional de Protecție a Clienților. Acesta presupune un proces de creditare responsabil și transparent, bazat pe principii respectuoase de deservire a clienților, abordare corectă și echitabilă.

Microinvest

Știri similare

Promo

Victoriabank finalizează achiziția Microinvest

Promo

„Creditele deschid ușa către noi oportunități în dezvoltarea afacerilor” – Aliona Tișcovschii, fondatoarea magazinului de flori Azalia din Bălți, clientă Microinvest

Promo

Construirea IMM-urilor competitive: Calea Moldovei către transformarea digitală

P.
| 9 februarie, 2026
16:38

Transformarea digitală modelează tot mai mult modul în care întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cresc, se dezvoltă și rămân competitive. În Moldova, multe IMM-uri ajung într-un punct în care metodele tradiționale de lucru nu mai corespund complexității operațiunilor lor. Creșterea echipelor, multiplicarea proiectelor și volumul tot mai mare de date operaționale fac dificilă dependența de instrumente fragmentate, rapoarte manuale și comunicare informală.

Pentru a răspunde acestor provocări, EU4Digital Academy — o inițiativă finanțată de UE — oferă cursuri online practice și ușor de utilizat, adaptate nevoilor IMM-urilor din țările Parteneriatului Estic. Toate cursurile oferite de Academie sunt disponibile gratuit. Cursul “Business Digitalisation” al Academiei poate fi deosebit de valoros pentru antreprenorii moldoveni, în special pentru cei care gestionează echipe în creștere, mai multe proiecte sau un volum mare de date operaționale.

Liderii de afaceri moldoveni notează adesea că digitalizarea este amânată până când complexitatea operațională devine dificil de gestionat. Multe companii se bazează inițial pe aplicații de mesagerie, foi de calcul sau rapoarte manuale, ceea ce, în timp, duce la pierderi de date, transparență redusă și ineficiențe care încetinesc procesul decizional.

Această situație este ilustrată clar de experiența EMCOM, o companie moldovenească specializată în infrastructură electrică și lucrări de construcții. Gestionând mai mult de zece proiecte simultan, cu echipe care lucrează pe diferite șantiere, compania s-a confruntat cu dificultăți crescânde în consolidarea rapoartelor zilnice din teren.

„Monitorizarea proiectelor prin Viber, WhatsApp, fotografii și mesaje text a funcționat la început, dar, în timp, am realizat că informațiile se pierd și procesele devin haotice,” spune Gheorghe Oprea, Director Tehnic la EMCOM. „Aveam nevoie de un sistem structurat care să ne permită să vedem ce s-a făcut, cum s-a făcut și unde apar discrepanțe între documentația proiectului și condițiile reale de pe șantier.”

O provocare similară este întâmpinată de IMM-urile din sectorul serviciilor. În compania de contabilitate Eqitabil, fondată în 2020, creșterea rapidă a numărului de clienți a expus rapid limitele coordonării manuale și a gestionării prin Excel.

„După ora 17:00, trebuia să petrec ore întregi analizând activitatea zilei, creând drafturi, fișiere Excel și documente pe hârtie doar pentru a înțelege ce se întâmplă în companie,” spune Maxim Gribencea, fondatorul Eqitabil. „La un moment dat, a devenit clar că nu putem continua fără un sistem intern ERP.”

Atât EMCOM, cât și Eqitabil subliniază că digitalizarea nu începe neapărat cu soluții complexe. În schimb, succesul depinde de adaptarea instrumentelor la abilitățile digitale reale ale angajaților.

„Pe șantier, mulți muncitori nu se simt confortabil cu calculatoarele — unii au dificultăți chiar și cu smartphone-urile,” explică Emil Oprea, Director General al EMCOM. „De aceea, am implementat o abordare foarte simplă de raportare: scrie ce s-a făcut astăzi și atașează o fotografie. Atât.”

Această simplitate a făcut raportarea digitală accesibilă tuturor, în timp ce personalul din birou a obținut date detaliate, structurate și urmărite. În timp, EMCOM și-a extins sistemul ERP pentru a include urmărirea costurilor, gestionarea materialelor, cheltuielile vehiculelor și recunoașterea facturilor bazată pe AI, permițând managerilor să monitorizeze întreaga afacere de la distanță.

La Eqitabil, introducerea unui sistem intern ERP și CRM a crescut semnificativ productivitatea. Înainte de digitalizare, un contabil putea gestiona aproximativ douăsprezece companii. Astăzi, acest număr depășește șaisprezece companii per angajat, menținând în același timp calitatea serviciilor.

„CRM-ul nostru a devenit agenda mea personală,” spune contabila Chistol Mădălina. „Fiecare sarcină este clar definită, urmărită și finalizată prin sistem. Face ca munca noastră să fie mult mai organizată și transparentă.”

Ca în multe țări din regiune, maturitatea digitală în Moldova tinde să crească odată cu dimensiunea companiei. Întreprinderile mijlocii, cu 20–50 de angajați, sunt mai predispuse să vadă digitalizarea ca o investiție strategică, mai degrabă decât o povară operațională. Ele implementează activ sisteme ERP, automatizări, servicii cloud și instrumente bazate pe AI.

„Digitalizarea ne permite să creștem nu prin reducerea personalului, ci prin extinderea spectrului de servicii pe care le oferim,” observă Gheorghe Oprea. „Economisind timp, managementul se poate concentra pe dezvoltarea afacerii în loc să supravegheze operațiunile zilnice.”

Întreprinderile mai mici ezită adesea din cauza preocupărilor legate de costuri, complexitate și rezistența angajaților. Atât EMCOM, cât și Eqitabil raportează că scepticismul inițial al personalului a fost depășit treptat prin instruire, comunicare și utilizarea zilnică a instrumentelor digitale.

„Digitalizarea necesită determinare și disponibilitate de a investi,” spune Gribencea. „Ce pare dificil astăzi poate aduce profit și libertate mâine.”

Până acum, am văzut cum IMM-urile moldovenești precum EMCOM și Eqitabil au depășit treptat haosul operațional prin soluții digitale practice. Acest tip de provocări — procese fragmentate, rapoarte manuale și dificultatea de a se extinde fără sisteme digitale structurate — sunt comune pentru IMM-urile din întreaga regiune. De exemplu, în Ucraina, companii precum firma de producție MAXSport au demonstrat cum digitalizarea poate sprijini creșterea afacerilor chiar și în condiții extreme de război. Prin implementarea sistemelor ERP, instrumentelor CRM, software-ului de design digital și soluțiilor bazate pe AI, companiile ucrainene au arătat că transformarea digitală nu este un lux, ci o necesitate.

Această lecție este deosebit de relevantă pentru Moldova, unde multe IMM-uri operează cu resurse limitate, dar se confruntă cu o complexitate și o competiție în creștere. Fără sisteme digitale structurate, creșterea duce adesea la ineficiențe, nu la dezvoltare durabilă.

Pentru IMM-urile moldovenești, cursul “Business Digitalisation” al EU4Digital Academy oferă îndrumări practice despre organizarea fluxurilor de lucru digitale de la zero. Programul acoperă comunicarea digitală, gestionarea proceselor interne, automatizarea, instrumentele de productivitate, marketingul online și securitatea cibernetică, folosind studii de caz reale din Moldova și din regiune.

Aceste abilități se traduc printr-un control mai bun al proiectelor, reducerea riscurilor operaționale, creșterea eficienței angajaților și o supraveghere financiară mai solidă. Un accent special pe protecția datelor și păstrarea informațiilor pe termen lung este deosebit de important în sectoare precum construcțiile și contabilitatea, unde responsabilitatea legală se extinde pe mai mulți ani.

Moldova are un potențial antreprenorial puternic. Experiențele companiilor precum EMCOM și Eqitabil arată că chiar și afacerile cu abilități digitale limitate pot implementa cu succes sisteme digitale atunci când soluțiile sunt practice, flexibile și adaptate condițiilor reale de lucru. Prin combinarea perspectivei afacerilor locale, experienței regionale și instruirii practice oferite de EU4Digital Academy, IMM-urile moldovenești pot construi afaceri rezistente și scalabile — pregătite să crească alături de liderii transformării digitale globale.

EU4Digital Academy, IMM, Moldova

Știri similare

Viață

Extrădarea lui Plahotniuc din Grecia a costat circa 100 de mii de lei. Solicitarea procurorilor

Mihaela Conovali
| 9 februarie, 2026
16:24

Extrădarea lui Vladimir Plahotniuc din Grecia în Republica Moldova a costat aproximativ 100 de mii de lei. Cifra a fost anunțată pe 9 februarie de procurorul care instrumentează dosarul „Frauda Bancară”, Alexandru Cernei.

Pe 9 februarie, procurorul a declarat că a depus o cerere în instanță prin care a solicitat să fie anexate acte care confirmă cheltuielile de extrădare.

„Aproximativ 100 de mii de lei”, a spus procurorul, fiind întrebat cât a costat extrădarea lui Plahotniuc.

Întrebat dacă fostul lider PDM trebuie să achite aceste cheltuieli, Alexandru Cernei a răspuns: „Legea prevede că achită inculpatul cheltuielile respective”.

Declarațiile au fost făcute după ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară” din 9 februarie. Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a spus jurnaliștilor că a fost audiat ultimul martor al apărării – al 18-lea de pe lista celor 27. Potrivit avocatului, ceilalți martori fie nu au putut să fie prezenți în instanță, fie au refuzat să facă declarații. Prin urmare, el a spus că va solicita completarea listei cu alți martori. În reacție, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a calificat declarațiile avocatului drept „un temei de a mai tărăgăna examinarea cauzei”.

***

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost reținut pe 22 iulie 2025 în Grecia. Acesta a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. Înaintea extrădării, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, preciza că Plahotniuc va fi adus în Moldova cu un zbor obișnuit și la „cel mai favorabil” preț al biletelor. „Căutăm și biletele cele mai favorabile ca preț, deoarece aceștia sunt banii bugetului de stat”, preciza Cernăuțeanu. Totodată, el spunea că procedura de extrădare presupunea stabilirea unei echipe care să meargă în Grecia.

În prezent, Plahotniuc se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală. La sfârșitul lui 2025, instanța a prelungit arestul preventiv aplicat acestuia cu 30 de zile. Mandatul de arest este valabil până pe 23 ianuarie 2026.

Fostul lider democrat este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi primit, prin companiile controlate de Ilan Șor, 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii sustrași.

Furtul unui miliard de euro din cele trei bănci moldovenești – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – a ieșit la iveală la sfârșitul lui noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste instituții financiare, iar autoritățile au decis lichidarea lor – proces care continuă și astăzi. Tot atunci, Banca Națională a oferit acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în valoare de aproximativ 14 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro la cursul din acea perioadă, pentru a evita panica pe piața bancară. Pentru a acoperi această datorie, Guvernul a emis și a transferat Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, care urmează să fie rambursate în 25 de ani. Suma a fost inclusă în datoria publică, iar cu tot cu dobânzi, aceasta va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

bani, Plahotniuc, top

Știri similare

Viață

„Vom protesta” VS. „mai multe opțiuni pentru pasageri”: Poziții opuse între transportatori privind suspendarea autorizației pentru „gara” de pe Calea Moșilor

Dumitru Petruleac
| 9 februarie, 2026
16:06

Terminalul rutier improvizat din apropierea Gării de Nord a împărțit transportatorii în două tabere. În timp ce Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto anunță proteste pe 12 februarie, acuzând tolerarea unei activități neautorizate, Uniunea Transportatorilor și Drumarilor susține că terminalul a fost inițial autorizat legal și realizat cu investiții private, iar retragerea autorizației trebuie să respecte proceduri clare și previzibile. Mai mult, potrivit organizației, trebuie încurajată deschiderea a astfel de terminale, pentru a oferi servicii cât mai calitative.

Uniunea Transportatorilor și Drumarilor anunță că urmărește evoluțiile legate de funcționarea și ulterior suspendarea terminalului de lângă Gara de Nord, subliniind că procedura ridică probleme de predictibilitate și respectare a principiilor de drept administrativ. Potrivit UTD, sectorul are nevoie de stabilitate și încredere în instituții, nu de incertitudine și arbitrar.

Organizația atrage atenția că închiderea terminalului nu aduce beneficii nici pasagerilor, nici operatorilor. Pasagerii pierd acces la servicii moderne și opțiuni suplimentare, operatorii suportă pierderi investiționale și aglomerarea infrastructurii rămase, iar bugetul public este privat de venituri fiscale, într-un context deja sensibil pentru investiții.

Totodată, UTD pledează pentru un cadru de reglementare mai permisiv și mai predictibil, orientat spre susținerea investițiilor private și dezvoltarea infrastructurii de transport. Libertatea economică și posibilitatea de a crea noi terminale sunt considerate esențiale pentru modernizarea sectorului, poziție reiterată și în cadrul Strategiei naționale de mobilitate 2030.

„UTD remarcă drept un fenomen neobișnuit faptul că, într-o ramură economică ce necesită investiții, modernizare și extindere a capacităților, unii actori solicită închiderea unor facilități, în loc să pledeze pentru crearea unor noi oportunități, alternative și soluții pentru pasageri. Avem tot respectul pentru toate asociațiile patronale din domeniu și pentru dreptul lor legitim de a protesta. Noi însă am prefera să milităm împreună pentru mai multe oportunități pentru transportatori, mai multe opțiuni pentru pasageri, infrastructură modernă, instituții puternice și primat al dreptului”, potrivit unui comunicat.

Amintim că pe 5 februarie, Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a anunțat vă va protesta pe 12 februarie, fiind nemulțumiți de „inacțiunile” Agenției Naționale Transport Auto din Chișinău, care ar ar favoriza menținerea unei activități ilegale de transport în apropiere de Gara de Nord, unde ar funcționa o gară improvizată și neautorizată.

APOTA a avertizat încă din ianuarie că va organiza un protest în fața Agenției Naționale Transport Auto (ANTA). Pe 28 ianuarie, asociația a cerut reprezentanților ANTA și Ministerului Infrastructurii să intervină la „așa numita autogară amplasată pe str. Calea Moșilor 2/A” din capitală. În reacție, ANTA a declarat că a aplicat sancțiuni și a solicitat operatorilor prezentarea contractelor cu autogări autorizate, însă o parte dintre aceștia au cerut prelungirea termenului, invocând proceduri judiciare, aspect analizat pentru „respectarea drepturilor legale și evitarea perturbării transportului public”.

În perioada menționată, erau operate aproximativ 30 de rute regulate din mai multe raioane din regiunea de Nord a țării, iar „sistarea imediată și integrală a acestora ar fi avut un impact direct asupra mobilității cetățenilor”, potrivit ANTA.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Percheziții la Bălți: peste 300 de monede cu valoare arheologică, care ar fi deținute ilegal, au fost ridicate

Ana-Maria Dolghii
| 9 februarie, 2026
16:03

Procurorii și ofițerii de investigații și urmărire penală din Bălți au efectuat percheziții pe teritoriul municipiului într-un caz care vizează deținerea, păstrarea și comercializarea neautorizată a bunurilor cu valoarea arheologică. În urma perchezițiilor, au fost ridicate 316 monede din diferite epoci. Informațiile au fost confirmate de Procuratura Generală (PG) într-un comunicat din 9 februarie.

Potrivit PG, într-o perioadă de timp nestabilită la moment de organul de urmărire penală, bunuri cu valoare istorică și numismatică ar fi fost păstrate ilegal și oferite spre comercializare, inclusiv prin intermediul platformelor online, cu încălcarea regimului juridic special de protecție a patrimoniului cultural.

În vederea documentării faptelor investigate, au fost efectuate percheziții, în cadrul cărora au fost ridicate 316 monede din diferite epoci istorice, inclusiv monede romane antice, monede medievale și moderne, monede europene și asiatice, precum și monede comemorative. Acestea urmează a fi supuse expertizelor de specialitate, în vederea stabilirii autenticității, perioadei, provenienței și statutului juridic, precum și alte obiecte și documente relevante pentru justa soluționare a cauzei penale.

Urmărirea penală continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei și identificării persoanelor responsabile.

Bălți, monede, percheziții, top, valoare arheologică

Știri similare

Parteneriat

La un click distanță: cum un curs online sprijinit de Estonia aduce parcursul european mai aproape de moldoveni

P.
| 9 februarie, 2026
15:48

Autoare: Patricia Mihailă/Journo Birds

Ce presupune aderarea la Uniunea Europeană? Pentru a răspunde la această întrebare, estonienii au creat un curs online pentru sute de studenți, funcționari publici și angajați ai ONG-urilor din Moldova, cu sprijinul Centrului Estonian pentru Cooperare Internațională în Dezvoltare (ESTDEV).

Sala bibliotecii Universității de Stat din Moldova e învăluită în tăcere . Miroase a hârtie veche și praf. Contrastul se simte puternic, mai ales când intri dinspre strada Alexei Mateevici, plină de trafic la orele amiezii. Într-un colț stă Nikita Krivonosov, un student de 20 de ani, cu căștile pe urechi, parcă deconectat de lume. Pe ecranul lui, un profesor explică acquis-ul comunitar – mecanismul complex al procesului legislativ al Uniunii Europene. Nikita pune videoclipul pe pauză, își face notițe și încruntă sprâncenele, concentrat. Este unul dintre cei 350 de moldoveni care s-au înscris la cursul online „Moldova și Integrarea în UE”.

Această punte digitală dintre orașul estonian Tartu și Chișinău a fost creată pentru a răspunde unei întrebări la care entuziasmul, de unul singur, nu este suficient: dacă Moldova își dorește să adere la Uniunea Europeană, cum poate face ca asta să se întâmple cu adevărat?

Nikita Krivonosov, întors recent de la Moscova, a votat „Da” la referendumul privind integrarea în UE. Foto: Iurie Gandrabura

Entuziasm mare, resurse puține

Moldova a devenit stat candidat la Uniunea Europeană în 2022, iar negocierile de aderare au început doi ani mai târziu. Atunci au devenit vizibile și primele provocări. Dorința moldovenilor de a adera este mare, însă resursele sunt limitate: nu avem suficienți profesori, experți și materiale didactice actualizate, iar sistemul nu reușește să țină pasul cu schimbările.

„Oamenii au nevoie de informații clare și ușor de înțeles”, explică Marika Kundla, manageră de proiect la ESTDEV, cu sprijinul căreia a fost creat cursul. „Aderarea la Uniunea Europeană este un proces complex. Învățarea digitală îi ajută pe studenții, profesorii și cetățenii din Moldova să înțeleagă mai bine acest proces și să se implice în reforme.”

Aici intervine proiectul comun al Universității de Stat din Moldova și al Universității din Tartu – Connect4More – în cadrul căruia cursul a fost finalizat la sfârșitul anului 2025. Programul de studii este alcătuit din patru module, care abordează structura instituțională a Uniunii Europene, procesul de elaborare a politicilor și criteriile specifice de aderare. Nu este vorba despre un proces de învățare pasiv: participanții iau parte la discuții virtuale, susțin teste, iar cei care finalizează cursul primesc o diplomă.

Din Moscova, plin de speranță

Pentru Krivonosov, participarea la curs a însemnat o victorie personală. După zece ani petrecuți în străinătate și studiile la medicină începute la Moscova, anul trecut și-a făcut bagajele și a cumpărat un bilet cu o singură destinație spre Moldova. Țara natală l-a atras înapoi ca un magnet.

„Mutarea a fost grea, dar libertatea este importantă pentru mine”, spune Krivonosov. O umbră îi traversează chipul pentru o clipă atunci când face referire la atmosfera politică sufocantă pe care a lăsat-o în urmă.

Înainte de a pleca din Rusia, și-a îndeplinit datoria civică. Își amintește clar ziua în care a mers la Ambasada Republicii Moldova din Moscova pentru a vota „da” la referendumul privind Uniunea Europeană. „Poate părea surprinzător”, spune el, „dar chiar și acolo am votat pentru UE”.

Acum, Nikita este din nou acasă, iar dorința de a învăța este mare. S-a înscris la cursul creat de estonieni pentru că a vrut să aprofundeze subiectul și să compare parcursul Moldovei cu cel al Estoniei. „Pentru mine, cel mai interesant a fost să compar procesul Estoniei cu ceea ce se întâmplă acum la noi”, spune el, adăugând că a observat asemănări între cele două țări. Acest lucru îi dă speranța că Moldova ar putea avea în față un destin similar cu cel al Estoniei.

Aderarea devine o realitate palpabilă

Pe lângă studenți, la curs au participat și experți care voiau claritate. Una dintre participante, Maria Pîslăraș, lucrează la Centrul de Ajutor pentru Refugiați, alături de parteneri internaționali și grupuri vulnerabile. „Mă interesa, mai degrabă, ce se întâmplă după ce Moldova își îndeplinește obligațiile”, explică ea, alegându-și cuvintele cu grijă, ca cineva obișnuit să gestioneze situații de criză.

Maria a fost surprinsă, dar și încurajată de concluzia desprinsă din curs: experții deja văd Moldova aderând la UE în anii 2029–2030. „Aderarea nu mai este doar o poveste frumoasă despre care vorbesc politicienii, ci o realitate palpabilă”, adaugă ea cu optimism.

Învățare digitală din Estonia

Pentru a crea un curs care să răspundă așteptărilor studenților, dar și ale altor grupuri din societate, e nevoie de mai mult decât de un laptop conectat la internet – e necesară și o metodă nouă de predare.

Cristina Morari, profesor la Facultatea de Relații Internaționale de la USM, a acceptat această provocare. Împreună cu colegii ei, a construit cursul de la zero. Pentru asta, profesorii moldoveni au călătorit în Estonia, unde experții Universității din Tartu i-au învățat arta creării unui MOOC – un curs electronic cu acces liber – de la scrierea de scenarii captivante și cititul de pe teleprompter, până la planificarea de sarcini interactive de evaluare. Departe de sălile lor obișnuite de curs, profesorii au devenit din nou studenți.

„Am reușit să combinăm cercetarea academică riguroasă cu pedagogia digitală inovatoare”, spune Morari. „Participarea la acest proiect ne-a oferit acces la cele mai bune practici de digitalizare din Estonia.”

Pe lângă activitatea sa de bază, Cristina Morari, împreună cu colegii de la USM, a creat un curs online despre Uniunea Europeană. Foto: Iurie Gandrabura
Implicarea studenților

Efortul a dat roade. Producția video de calitate și discuțiile moderate pe forum au menținut interesul participanților, iar majoritatea dintre ei au finalizat cursul. Anna Beitane, care a urmărit procesul din Tartu, recunoaște că activitatea participanților a fost surprinzătoare. „Am avut noroc cu studenții. De la început au fost foarte implicați, iar mulți au postat activ pe forumuri”, spune ea.

Sofia Diaconu, masterandă în Studii Europene, afirmă că materialele de curs erau foarte bine actualizate. „De obicei, informația din materialele noastre este cam puțin în urmă”, crede ea. Potrivit ei, educarea și informarea publicului reprezintă cel mai bun mod de a combate dezinformarea – o problemă care persistă în Moldova. Sofia dă drept exemplu miturile conform cărora UE ar urma să „ia pământul Moldovei”.

Anna Beitane de la Universitatea din Tartu, la evenimentul de încheiere a proiectului „Connect4More” din decembrie 2025 de la Chișinău. Foto: Iurie Gandrabura

Un partener cu experiență similară

Pentru ESTDEV și Universitatea din Tartu, aceste testimoniale sunt un semn că „modelul estonian” îi inspiră pe moldoveni. Beitane adaugă însă că soluțiile din Estonia nu sunt copiate „la indigo”.

Când Estonia a aderat la UE acum 20 de ani, situația geopolitică era complet diferită. În același timp, faptul că atât Estonia, cât și Moldova au făcut parte din URSS ajută la găsirea unui limbaj comun. „Ne ajută să înțelegem mai bine anumite provocări”, spune Beitane, care a implementat deja trei proiecte în Moldova.

Dr. Cristina Morari (stânga), una dintre creatoarele cursului online, subliniază că la baza programului de studii a stat prietenia strânsă dintre universitățile din Estonia și Moldova. Foto: Iurie Gandrabura

„Cine, dacă nu noi?”

În octombrie 2025, studenții moldoveni au participat și la vizite de studiu în Estonia, unde au jucat rolurile miniștrilor UE și au purtat dezbateri politice, exact așa cum se întâmplă în Consiliul Uniunii Europene. Pentru unii, aceste vizite au fost cu adevărat transformatoare. Potrivit lui Beitane, unul dintre participanți s-a mutat ulterior la Tallinn pentru a-și continua studiile acolo.

„Aceste vizite ajută la crearea unei înțelegeri reciproce mai profunde”, spune Beitane. Studenții celor două țări țin legătura. „Această relație umană este extrem de importantă.”

Succesul cursului arată că societatea din Moldova este pregătită să depună eforturi. „De fiecare dată când facem un pas înainte în integrarea europeană, este ca și cum urcăm cu o treaptă mai sus”, spune Diaconu. Mesajul ei este simplu și răspicat: „Cine, dacă nu noi?”

Nichita își strânge căștile, își închide rucsacul, iar atenția lui este deja îndreptată înainte. Vrea nu doar să studieze relații internaționale, ci să le și practice. Vrea să devină, în viitor, diplomat în străinătate la Ministerul de Externe al Republicii Moldova, viitoare țară membră a Uniunii Europene.

Pare ambițios pentru un tânăr de douăzeci de ani, dar Nikita vede lucrurile pragmatic. „Ne place să vorbim despre cât de important este să visezi, dar eu nu cred prea mult în acest concept”, spune el. „Trebuie să faci pași mici, să muncești din greu și atunci rezultatul va veni.”

Pentru mulți moldoveni, Europa nu mai este doar un „vis”. Este un scop vizibil la orizont, care așteaptă să fie îndeplinit.