Migdalele moldovenești au uimit spaniolii

Migdalele au devenit unul din cele mai populare alimente pentru un mod sănătos de viață, cu beneficii surprinzătoare. Dar tu știai că aceste fructe dulci și hrănitoare, cu origini mediteraneene, sunt cultivate cu succes și în Moldova? Simion Cerneanu, inginer-constructor de profesie și client Microinvest, a început să se ocupe cu pomicultura în anul 2005. Astăzi are peste 60 de hectare de nuci și 30 de hectare de migdale, exportate în țări precum: Spania, Macedonia, Albania, Turcia și Azerbaidjan.  

Cât de profitabil este să cultivi migdali în Moldova, care este cheia succesului unei roade bune și cum a reușit să uimească spaniolii cu migdalele moldovenești, află din acest interviu.

– Mulți dintre noi am văzut migdale doar pe rafturile magazinelor. Cum ați început să le cultivați în Moldova și cât de capricioase sunt?

– Ideea de a planta o livadă ne-a venit încă în anul 2005, dar înainte de face acest pas, am studiat foarte detaliat această ramură. Eu sunt inginer-constructor de profesie și iată că peste ani am ajuns agronom. Inițial am plantat nuci, după care, în 2008 am plantat livada de migdali. În acea perioadă noi eram printre pionierii acestei ramuri agricole, mai puțin studiate și explorate în țara noastră. Totuși, asta nu ne-a oprit. Am căutat și studiat literatură din domeniu de peste hotare, ca să știm toți pașii și provocările. De la plantare și până la prima roadă a fost o cale lungă, dar pe care am parcurs-o cu susținerea și ajutorul familiei.

– Ce ar trebui să știm despre migdale, atât ca consumatori, cât și agricultori, interesați de cultivarea acestor pomi fructiferi?

– Despre migdale, cu siguranță știți cât de benefice și hrănitoare sunt. Acestea pot fi consumate crude sau folosite pentru diverse gustări, deserturi, băuturi și chiar bucate. Au beneficii uimitoare pentru creier, piele, inimă, îmbunătățesc nivelul de colesterol, funcția neurologică, previn diabetul și alte boli. În plus, sunt cea mai bună alegere pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Ce ține de migdali, sunt niște pomi fructiferi pe cât de frumoși, pe atât de capricioși. În primii ani de când am sădit livada, am avut o perioadă când nu au dat roade deloc. Nu înțelegeam care poate fi cauza, pentru că îi îngrijeam conform protocoalelor. Copacii erau frumoși, dar pur și simplu nu rodeau. Am apelat la toți specialiștii din Moldova, dar nimeni nu a putut să ne dea o soluție. Am apelat chiar și la specialiști de peste hotare, din Germania și Olanda. Un horticultor experimentat din Olanda a venit în Moldova, dar tot nu am găsit o rezolvare. După analize minuțioase a solului, am reușit totuși să identificăm și să rezolvăm problema și să îi fructificăm. Abia în 2016 am exportat prima roadă în Spania. Dar s-a meritat. Spaniolii nu ne credeau că noi cultivăm acest soi și reușim să obținem până la 45% de miez.

– Știm că migdalii necesită o tehnică specială de recoltare și prelucrare? Povestiți-ne un pic despre aceste etape.

– Da, cultivarea și recoltarea migdalelor este un proces minuțios și complex, alcătuit din mai multe etape. Prima și cea mai importantă este analiza și prelucrarea solului, de asemenea irigarea, păstrarea umidității în sol, protejarea de înghețuri. Acum suntem în sezonul de recoltare. Noi culegem migdalele cu o mașină specială, le punem într-un vas mare, le transportăm la mașina de decojit, după care în uscătorie. În uscătorie, migdalele petrec până la 40 de ore, la temperaturi de maxim 34 de grade, ca să nu-și piardă substanțele nutritive. În coajă, acestea pot fi păstrate și câțiva ani, iar decojite, doar câteva luni. Când mergem la târguri noi mereu le ducem proaspete. Da, nu e ușor deloc să crești și să recoltezi migdale, dar e o afacere foarte plăcută, mai ales primăvara, când migdalii sunt în floare. De ceva timp, au început să vină miri la noi să-și facă poze în livadă. E ceva neobișnuit. Floarea de migdal e foarte frumoasă. Are un miros gingaș, care se păstrează câteva săptămâni. Mai nou, ne-au întrebat și despre excursii în livada de migdali și ne-a plăcut ideea.

– Nu putem să nu vă întrebăm și despre nucile grecești – un fruct foarte răspândit în țara noastră, dar și profitabil. Ce soiuri cultivați și care e secretul unei roade bune?

– Noi cultivăm un soi francez de nuci, Franquette. E un soi vechi, dar calitativ și rezistent. În Franța, 95% din livezile de nuci sunt anume Franquette. La început credeam că nucii doar se sădesc și așteptăm roada. În realitate e altfel, dacă vrei o roadă bună trebuie să îngrijești nucii corespunzător. Totul vine cu experiența și dacă natura ține cu tine. În agricultură, orice afacere este riscantă. Nu știi cum vor fi condițiile climaterice mâine sau în următorul sezon. Poți doar minimiza riscurile. Am rămas la acest soi pentru că știm că a fost testat în timp, e rezistent la înghețuri și s-a adaptat destul de bine climei și solului nostru.

– Ce planuri aveți pentru următorii ani? Care este rolul Microinvest în dezvoltarea afacerii?

– Microinvest este colacul nostru de salvare de fiecare dată când avem nevoie de o investiție rapidă. Fiind de mulți ani în agricultură, am accesat multe credite, de la diverse organizații. Suntem mulțumiți și de bănci, doar că acestea acționează cam încet. Prima oară am apelat la Microinvest când aveam nevoie urgent de un utilaj pentru câmp. Al nostru vechi s-a defectat și trebuia cât mai rapid să începem lucrările. La magazinul unde am apelat ne-au recomandat Microinvest. Și în doar 2 ore am primit finanțarea. Îmi place că au o echipă tânără și energică și că reacționează foarte repede la necesitățile clienților. La sigur vom apela și pentru alte credite, mai ales că avem planuri frumoase de dezvoltare. Ne gândim să investim în linia de procesare, să mai plantăm nuci și să producem derivate din migdale: făină, ulei, fulgi și cremă. Iar asta cere investiții mari și parteneri de încredere.

*Microinvest este unica organizație de creditare nebancară din Moldova, deținătoare a Certificatului Internațional de Protecție a Clienților. Acesta presupune un proces de creditare responsabil și transparent, bazat pe principii respectuoase de deservire a clienților, abordare corectă și echitabilă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Igor Grosu

Igor Grosu a fost reales președinte al PAS

Igor Grosu a fost reales președintele al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). Congresul formațiunii, reunit duminică, 14 iunie, l-a confirmat pentru un nou mandat.

Congresul PAS se desfășoară la Palatul Republicii.

Circa 1 000 de membri de partid cu drept de vot, delegați de organizațiile teritoriale și organizațiile afiliate, participă la eveniment. La eveniment sunt prezenți și mai mulți invitați, printre care prim-ministrul Alexandru Munteanu, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, prim-vicepreședintele Parlamentului Greciei, Giannis Plakiotakis, vicepreședintele Parlamentului European, Siegfried Mureșan.

NewsMaker
NewsMaker

Președinta Maia Sandu, care este fondatoarea PAS și a participat frecvent la evenimentele formațiunile în ultimii ani, nu este prezentă la congres. Totuși, ea a transmis un mesaj video.

Când împreună cu alți colegi am fondat Partidul Acțiune și Solidaritate, echipa încăpea într-un birou. Acum sala este neîncăpătoare. Însă puterea voastră nu stă atât în numărul mare, cât în unitate și angajament față de aceleași valori comune. Sunt mândră de ce am reușit împreună și sunt recunoscătoare tuturor celor care au contribuit la eliberarea țării de corupți, scoaterea Republicii Moldova din izolare și punerea pe un drum corect, de partea bună a istoriei. Am rezistat în ciuda dificultăților, am muncit mult. Am comis și greșeli, dar niciodată nu am deviat de la principiile fundamentale: interesul național deasupra intereselor proprii, curaj, respect pentru oameni, toleranță zero față de lipsa de integritate și prioritizarea în orice activitate a corectitudinii și onestității. (…) Vă doresc să celebrați bucuria reușitelor trecute, dar și să purtați mereu pe umeri responsabilitatea viitorului”, a declarat Maia Sandu.

În cadrul congresului, Igor Grosu a fost reales președinte al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fiind susținut de 925 de membri. Alți 27 de membri au votat împotrivă. Grosu a fost singurul candidat la funcția de lider al formațiunii.

***

Partidul Acțiune și Solidaritate a fost fondat în 2016, la congresul de constituire din 15 mai.

În 2020, după ce fondatoarea formațiunii, Maia Sandu, a câștigat alegerile prezidențiale și a devenit președinte al Republicii Moldova, Igor Grosu a preluat conducerea interimară a partidului. Ulterior, la 15 mai 2022, acesta a fost ales președinte cu atribuții depline al PAS.

Radio Chișinău

România: două avioane de luptă au fost ridicate de la sol pe fondul unui atac rusesc în Ucraina, în apropierea frontierei

Autoritățile din România au emis o avertizare RO-Alert pentru locuitorii din județul Tulcea, în noaptea de 13 spre 14 iunie, pe fondul unui nou atac cu drone lansat de Rusia asupra unor obiective din Ucraina aflate în apropierea frontierei române. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au fost ridicate de la sol pentru supravegherea situației.

Ministerul Apărării Naționale de la București a anunțat că, noaptea trecută, forțele ruse au atacat cu drone obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea graniței cu România. Potrivit instituției, un grup de ținte aeriene a fost detectat la aproximativ 12 kilometri est de localitatea ucraineană Vâlcove, transmite euronews.ro.

În urma evaluării situației, autoritățile române au transmis la ora 00:02 un mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea. Alerta a rămas în vigoare până la ora 01:11.

Totodată, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate în misiune de Poliție Aeriană NATO și dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au decolat la ora 00:10 pentru monitorizarea spațiului aerian din zona de frontieră. Acestea au revenit la bază la ora 01:44.

Ministerul Apărării a precizat că nu au fost semnalate încălcări ale spațiului aerian românesc și nici impacturi la sol provocate de vehicule aeriene.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență Tulcea a informat că avertizarea a fost emisă din cauza riscului potențial de cădere a unor obiecte din spațiul aerian.

În urmă cu scurt timp a fost emis un mesaj RO-Alert de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru zona de nord a județului prin care locuitorii sunt informați despre faptul că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian”, au transmis autoritățile.

Astfel de avertizări au devenit mai frecvente în regiunile românești aflate în apropierea frontierei cu Ucraina. Potrivit datelor prezentate anterior de Ministerul Apărării de la București, de la începutul războiului au fost identificate fragmente de drone pe teritoriul României în 47 de situații, dintre care 12 au fost înregistrate doar în acest an.

Marea Britanie a interceptat o navă din „flota fantomă” a Rusiei în Canalul Mânecii

Un petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Federației Ruse a fost interceptat de autoritățile Marii Britanii, în Canalul Mânecii. Operațiunea a avut loc în dimineața de 14 iunie, transmite BBC.

Operațiunea, care a durat șase ore, a implicat militari ai Corpului Pușcașilor Marini Regali și ofițeri specializați ai Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, sprijiniți de Forțele Aeriene Regale. Aceștia au urcat la bordul petrolierului Smyrtos.

Misiunea a fost susținută de aeronave ale aviației navale britanice, de un avion de patrulare maritimă P-8 al RAF și de navele HMS Sutherland și HMS Ledbury.

Petrolierul Smyrtos navighează sub pavilion camerunez și se află în prezent ancorat în Canalul Mânecii, potrivit datelor platformei Marine Traffic.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că operațiunea s-a desfășurat în strânsă cooperare cu autoritățile franceze.

Potrivit instituției, nava a fost reținută și va rămâne sub supraveghere în largul coastei sudice a Marii Britanii pe durata investigațiilor. Autoritățile britanice susțin că intervenția a avut loc în apele teritoriale ale Marii Britanii și a fost efectuată în conformitate cu legislația națională și internațională.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că a ordonat personal interceptarea petrolierului.

Această operațiune reușită reprezintă o nouă lovitură dată Rusiei și transmite un mesaj clar celor care contribuie la finanțarea războiului lui Putin împotriva Ucrainei: nu le vom permite să acționeze fără consecințe”, a scris premierul britanic pe platforma X.

Ministrul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a afirmat că Rusia se bazează pe „flota fantomă” pentru a-și finanța războiul din Ucraina, iar măsurile luate de Londra afectează direct această sursă de venit.

Moscova utilizează o rețea de petroliere cu structuri de proprietate opace – denumită „flota fantomă” – pentru a evita sancțiunile internaționale impuse exporturilor sale de petrol.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această flotă, formată din peste 700 de nave și responsabilă de transportul a aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, reprezintă o componentă esențială a mecanismului prin care Kremlinul își finanțează activitățile.

Până în prezent, Marea Britanică a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de astfel de nave.

Măsurile restrictive le interzic accesul în porturile britanice și blochează furnizarea de servicii financiare, de asigurare sau de brokeraj de către companii și cetățeni britanici pentru navele implicate în transportul petrolului rusesc.

Pe 1 iunie, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut în Oceanul Atlantic un petrolier rusesc aflat pe listele de sancțiuni și suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei.

Nava Tagor a fost interceptată la aproximativ 400 de mile marine (peste 700 de kilometri) vest de peninsula Bretania. Potrivit autorităților franceze, aceasta naviga sub un pavilion fals.

O fabrică chimică și un depozit de petrol din Rusia au luat foc, în urma unor atacuri (VIDEO)

Ucraina a lansat un atac aerian masiv teritoriul Federației Ruse în noaptea de 13 spre 14 iunie. Armata ucraineană a lovit o fabrică chimică în regiunea Tula, un depozit de petrol în regiunea Iaroslavl, precum și alte ținte, scrie The Kyiv Independent.

Fabrica chimică Azot din orașul rus Novomoskovsk, regiunea Tula, a fost cuprinsă de flăcări în urma atacurilor, potrivit canalului independent de monitorizare Telegram, Exilenova Plus.

Novomoskovsk este situat la aproximativ 395 kilometri de Ucraina.

Autoritățile ruse au confirmat că Novomoskovsk a fost vizat într-un atac nocturn, dar nu au comentat asupra atacurilor raportate asupra fabricii Azot.

În timpul respingerii atacului aerian, fragmente din dronele ucrainene doborâte au căzut pe teritoriul uneia dintre întreprinderile industriale din Novomoskovsk”, a declarat guvernatorul regiunii Tula, Dmitrii Milaev.

În Rîbinsk, regiunea Iaroslav, a fost lovit un depozit de petrol și a izbucnit un incendiu în instalație ulterior, potrivi Exilenova Plus.

Regiunea Iaroslavl este situată la nord-est de regiunea Moscova, iar orașul Rîbinsk este situat la aproximativ 700 kilometri de Ucraina.

Totodată, în orașul rus Oriol, o clădire rezidențială a fost lovită, a raportat canalul independent de știri Telegram Astra.

În Viazma, regiunea Smolensk, un incendiu a izbucnit la un sit de infrastructură feroviară în timpul unui atac ucrainean, a raportat Astra.

Ucraina lovește în mod regulat infrastructura militară profund în interiorul Rusiei și în teritoriile ocupate, în încercarea de a diminua capacitatea Moscovei de a continua războiul său.

Pe 11 iunie, un incendiu a izbucnit la rafinăria de petrol Afipski din regiunea Krasnodar, după ce forțele ucrainene au lovit unitatea peste noapte.

Rafinăria de petrol este una dintre cele mai mari facilități de prelucrare a petrolului din sudul Rusiei, care produce benzină, motorină, distilate de condensat de gaz, reziduuri petroliere grele și sulf.

În noaptea de 10 iunie, rachetele ucrainene FP-5 Flamingo au lovit o fabrică militară care furniza armatei ruse componente pentru drone și rachete, în orașul Ceboksarî, Republica Ciuvașia.

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: