Migdalele moldovenești au uimit spaniolii

Migdalele au devenit unul din cele mai populare alimente pentru un mod sănătos de viață, cu beneficii surprinzătoare. Dar tu știai că aceste fructe dulci și hrănitoare, cu origini mediteraneene, sunt cultivate cu succes și în Moldova? Simion Cerneanu, inginer-constructor de profesie și client Microinvest, a început să se ocupe cu pomicultura în anul 2005. Astăzi are peste 60 de hectare de nuci și 30 de hectare de migdale, exportate în țări precum: Spania, Macedonia, Albania, Turcia și Azerbaidjan.  

Cât de profitabil este să cultivi migdali în Moldova, care este cheia succesului unei roade bune și cum a reușit să uimească spaniolii cu migdalele moldovenești, află din acest interviu.

– Mulți dintre noi am văzut migdale doar pe rafturile magazinelor. Cum ați început să le cultivați în Moldova și cât de capricioase sunt?

– Ideea de a planta o livadă ne-a venit încă în anul 2005, dar înainte de face acest pas, am studiat foarte detaliat această ramură. Eu sunt inginer-constructor de profesie și iată că peste ani am ajuns agronom. Inițial am plantat nuci, după care, în 2008 am plantat livada de migdali. În acea perioadă noi eram printre pionierii acestei ramuri agricole, mai puțin studiate și explorate în țara noastră. Totuși, asta nu ne-a oprit. Am căutat și studiat literatură din domeniu de peste hotare, ca să știm toți pașii și provocările. De la plantare și până la prima roadă a fost o cale lungă, dar pe care am parcurs-o cu susținerea și ajutorul familiei.

– Ce ar trebui să știm despre migdale, atât ca consumatori, cât și agricultori, interesați de cultivarea acestor pomi fructiferi?

– Despre migdale, cu siguranță știți cât de benefice și hrănitoare sunt. Acestea pot fi consumate crude sau folosite pentru diverse gustări, deserturi, băuturi și chiar bucate. Au beneficii uimitoare pentru creier, piele, inimă, îmbunătățesc nivelul de colesterol, funcția neurologică, previn diabetul și alte boli. În plus, sunt cea mai bună alegere pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Ce ține de migdali, sunt niște pomi fructiferi pe cât de frumoși, pe atât de capricioși. În primii ani de când am sădit livada, am avut o perioadă când nu au dat roade deloc. Nu înțelegeam care poate fi cauza, pentru că îi îngrijeam conform protocoalelor. Copacii erau frumoși, dar pur și simplu nu rodeau. Am apelat la toți specialiștii din Moldova, dar nimeni nu a putut să ne dea o soluție. Am apelat chiar și la specialiști de peste hotare, din Germania și Olanda. Un horticultor experimentat din Olanda a venit în Moldova, dar tot nu am găsit o rezolvare. După analize minuțioase a solului, am reușit totuși să identificăm și să rezolvăm problema și să îi fructificăm. Abia în 2016 am exportat prima roadă în Spania. Dar s-a meritat. Spaniolii nu ne credeau că noi cultivăm acest soi și reușim să obținem până la 45% de miez.

– Știm că migdalii necesită o tehnică specială de recoltare și prelucrare? Povestiți-ne un pic despre aceste etape.

– Da, cultivarea și recoltarea migdalelor este un proces minuțios și complex, alcătuit din mai multe etape. Prima și cea mai importantă este analiza și prelucrarea solului, de asemenea irigarea, păstrarea umidității în sol, protejarea de înghețuri. Acum suntem în sezonul de recoltare. Noi culegem migdalele cu o mașină specială, le punem într-un vas mare, le transportăm la mașina de decojit, după care în uscătorie. În uscătorie, migdalele petrec până la 40 de ore, la temperaturi de maxim 34 de grade, ca să nu-și piardă substanțele nutritive. În coajă, acestea pot fi păstrate și câțiva ani, iar decojite, doar câteva luni. Când mergem la târguri noi mereu le ducem proaspete. Da, nu e ușor deloc să crești și să recoltezi migdale, dar e o afacere foarte plăcută, mai ales primăvara, când migdalii sunt în floare. De ceva timp, au început să vină miri la noi să-și facă poze în livadă. E ceva neobișnuit. Floarea de migdal e foarte frumoasă. Are un miros gingaș, care se păstrează câteva săptămâni. Mai nou, ne-au întrebat și despre excursii în livada de migdali și ne-a plăcut ideea.

– Nu putem să nu vă întrebăm și despre nucile grecești – un fruct foarte răspândit în țara noastră, dar și profitabil. Ce soiuri cultivați și care e secretul unei roade bune?

– Noi cultivăm un soi francez de nuci, Franquette. E un soi vechi, dar calitativ și rezistent. În Franța, 95% din livezile de nuci sunt anume Franquette. La început credeam că nucii doar se sădesc și așteptăm roada. În realitate e altfel, dacă vrei o roadă bună trebuie să îngrijești nucii corespunzător. Totul vine cu experiența și dacă natura ține cu tine. În agricultură, orice afacere este riscantă. Nu știi cum vor fi condițiile climaterice mâine sau în următorul sezon. Poți doar minimiza riscurile. Am rămas la acest soi pentru că știm că a fost testat în timp, e rezistent la înghețuri și s-a adaptat destul de bine climei și solului nostru.

– Ce planuri aveți pentru următorii ani? Care este rolul Microinvest în dezvoltarea afacerii?

– Microinvest este colacul nostru de salvare de fiecare dată când avem nevoie de o investiție rapidă. Fiind de mulți ani în agricultură, am accesat multe credite, de la diverse organizații. Suntem mulțumiți și de bănci, doar că acestea acționează cam încet. Prima oară am apelat la Microinvest când aveam nevoie urgent de un utilaj pentru câmp. Al nostru vechi s-a defectat și trebuia cât mai rapid să începem lucrările. La magazinul unde am apelat ne-au recomandat Microinvest. Și în doar 2 ore am primit finanțarea. Îmi place că au o echipă tânără și energică și că reacționează foarte repede la necesitățile clienților. La sigur vom apela și pentru alte credite, mai ales că avem planuri frumoase de dezvoltare. Ne gândim să investim în linia de procesare, să mai plantăm nuci și să producem derivate din migdale: făină, ulei, fulgi și cremă. Iar asta cere investiții mari și parteneri de încredere.

*Microinvest este unica organizație de creditare nebancară din Moldova, deținătoare a Certificatului Internațional de Protecție a Clienților. Acesta presupune un proces de creditare responsabil și transparent, bazat pe principii respectuoase de deservire a clienților, abordare corectă și echitabilă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Alexandr Petkov

Primarul de Bălți cere ANSA anularea autorizației cafenelei în care s-au intoxicat peste 90 de oameni

Primarul Bălțiului, Alexandr Petkov, a solicitat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anularea autorizației sanitar-veterinare a cafenelei Drive Pub, după ce 94 de persoane au suferit o intoxicație alimentară asociată localului. Anunțul a fost făcut de edil miercuri, 18 noiembrie, pe pagina sa de Facebook.

„În calitate de președinte al Comisiei teritoriale de management al situațiilor de criză, am cerut Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor să anuleze autorizația sanitar-veterinară eliberată proprietarului localului. Consider că autoritățile competente trebuie să verifice și în baza căror prevederi această autorizație a fost eliberată în 2020 pe termen nelimitat”, a scris Alexandr Petkov.

Potrivit primarului, 75 dintre persoanele care s-au intoxicat sunt locuitori ai municipiului Bălți.

Amintim că, pe 18 noiembrie, ANSA a anunțat că 94 de persoane s-au intoxicat după ce au participat la evenimente organizate la Drive Pub în perioada 6-15 noiembrie. Printre persoanele afectate se numără 18 copii.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică a comunicat că 34 de persoane s-au adresat la Spitalul Clinic Bălți cu simptome de boală diareică acută, iar alte două – la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. În cazul a 12 pacienți a fost confirmată infecția cu Salmonella enteritidis, iar celelalte probe biologice sunt în curs de examinare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a precizat că prima persoană a fost internată pe 6 noiembrie.

Activitatea cafenelei a fost suspendată temporar pe 16 noiembrie, până la elucidarea circumstanțelor și înlăturarea neconformităților. Potrivit ministrului, în perioada 6-16 noiembrie, în local au fost organizate 12 evenimente, la care au participat peste 80 de persoane.

Oficialul a mai spus că, în urma verificărilor, la cafenea au fost depistate neconformități privind produsele de pește și alte produse conexe.

Максим Андреев, NewsMaker

Moldcargo nu mai poate încheia contracte noi de asigurare, timp de 6 luni. BNM i-a suspendat licența

Banca Națională a Moldovei (BNM) a suspendat pentru șase luni licența companiei de asigurări Moldcargo, în urma unor nereguli grave depistate în activitatea acesteia. Totodată, instituția a instituit un regim de administrare specială, iar controlul asupra companiei va fi preluat de administratori desemnați de BNM.

Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în urma unei verificări tematice care a scos la iveală mai multe probleme în activitatea asigurătorului.

Suspendarea licenței intră în vigoare astăzi, 18 noiembrie, și va fi valabilă timp de șase luni. În această perioadă, administratorii speciali desemnați de BNM vor prelua conducerea companiei și vor exercita atribuțiile consiliului și ale organului executiv.

În urma controlului, inspectorii BNM au constatat „încălcări grave și interconectate” în domeniul guvernanței corporative, al controlului intern și al gestionării riscurilor. Printre problemele identificate se numără lipsa independenței unor funcții importante, deficiențe în activitatea actuarială, calcularea rezervelor tehnice și evaluarea activelor. De asemenea, compania nu ar fi respectat pe deplin cerințele privind capitalul propriu și solvabilitatea.

Potrivit BNM, aceste nereguli puneau în pericol buna administrare a companiei și corectitudinea informațiilor prezentate în rapoartele financiare.

Pe durata suspendării licenței, Moldcargo nu va putea încheia contracte noi de asigurare sau reasigurare. În schimb, polițele deja emise rămân valabile, iar compania este obligată să-și respecte în continuare angajamentele față de clienți și să achite despăgubirile pentru cazurile asigurate.

Cererile privind constatarea daunelor și plata despăgubirilor trebuie depuse în continuare la Moldcargo. Acestea vor fi examinate conform legislației privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și condițiilor prevăzute în contracte.

BNM a menționat că măsurile au fost luate pentru a proteja drepturile și interesele clienților, dar și ale persoanelor terțe care au avut de suferit în urma unor accidente sau altor evenimente asigurate. Totodată, instituția a precizat că sectorul asigurărilor din Republica Moldova rămâne stabil, iar principalii indicatori financiari se încadrează în limitele normale.

NBC News

Reuniune istorică la Shenzhen. Putin și-a luat valiza nucleară în China, iar Trump a fost întâmpinat cu brațele deschise de Xi, pe aeroport 

Președintele SUA, Donald Trump, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, au ajuns în China pentru summitul APEC. Cei doi urmează să aibă joi, 19 noiembrie, o întrevedere trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping. Este pentru prima dată în istorie când liderii celor trei state se vor întâlni în acest format.

Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen pe 17 noiembrie. Acesta a fost întâmpinat de Cai Qi, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Xi Jinping, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și șef al Cancelariei Comitetului Central. Liderul rus a beneficiat de onoruri, fiind întâmpinat cu covor roșu și gardă de onoare.

Presa rusă scrie că Putin a venit în China însoțit de valiza nucleară. Un militar din escorta liderului rus a fost surprins în timp ce transporta valiza.

Președintele rus a avut o întrevedere cu omologul său chinez. Potrivit agenției Interfax, Putin a declarat că, în actualul context geopolitic, Moscova și Beijingul promovează „abordări constructive pentru formarea unei ordini mondiale multipolare mai echitabile”.

„Parteneriatul ruso-chinez în domeniul politicii externe funcționează stabil și într-o direcție pozitivă”, a declarat Putin, adăugând că cele două țări au un obiectiv comun: asigurarea păcii și prosperității în regiunea Asia-Pacific.

Conform BBC, Vladimir Putin și Xi Jinping au vizitat Universitatea din Shenzhen.

Donald Trump a sosit la Shenzhen pe 18 noiembrie. Xi Jinping l-a întâmpinat personal pe liderul american, la scara avionului, pe aeroportul internațional Shenzhen-Bao’an. Imaginile transmise în direct de la sosirea lui Trump arată că cei doi lideri s-au îmbrățișat după ce președintele american a coborât din avion.

În septembrie, când Xi Jinping a efectuat o vizită oficială la Washington, Donald Trump l-a întâmpinat, de asemenea, personal. Președintele american și-a întâmpinat omologul chinez cu un survol al bombardierelor și un covor roșu lung de 30 de metri.

Trump și Putin au venit în China pentru cea de-a 33-a reuniune informală a liderilor statelor membre ale Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), care se desfășoară în perioada 18–19 noiembrie. Joi, 19 noiembrie, este programată o întrevedere trilaterală între Putin, Xi Jinping și Donald Trump, în cadrul căreia urmează să fie discutată neproliferarea nucleară.

Banca Națională a Moldovei

Bugetul pe 2027 – aprobat de Guvern. Ce taxe cresc în Moldova și unde merg banii? ANALIZĂ

Guvernul a aprobat pe 18 noiembrie proiectul bugetului de stat pentru 2027. Documentul prevede venituri și cheltuieli mai mari decât în 2026 și un deficit mai mic. NewsMaker explică pe ce vor autoritățile să cheltuiască banii și ce riscuri semnalează experții.

Care sunt parametrii bugetului de stat?

Proiectul bugetului de stat pentru 2027, aprobat de Guvern pe 18 noiembrie, prevede venituri de 92,33 miliarde de lei, în creștere cu 12,06 miliarde de lei (15%) față de suma estimată pentru 2026.

Cheltuielile ar urma să crească de la 103,35 miliarde de lei în 2026 la 112,26 miliarde de lei în 2027. Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 23,07 miliarde de lei (circa 5,95% din PIB) la 19,93 miliarde de lei (circa 4,7% din PIB).

Pentru 2027, bugetul public național prevede venituri de 151,5 miliarde de lei, în creștere cu 12,9% față de 2026, și cheltuieli de 171,8 miliarde de lei, cu 9% mai mari. Deficitul este estimat la 20,3 miliarde de lei, echivalentul a 4,8% din PIB. Bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și bugetele locale.

Cea mai mare parte a veniturilor ar urma să vină din impozite și taxe, care vor aduce 84,48 miliarde de lei. Încasările din TVA sunt estimate la 47,2 miliarde de lei, cele din accize la 16,2 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit la 15,4 miliarde de lei. Veniturile din granturi sunt estimate la 2,2 miliarde de lei.

Pe ce vor fi cheltuiți banii?

În structura cheltuielilor, investițiile capitale vor însuma doar 2,9 miliarde de lei.

Printre investițiile capitale sunt prevăzute următoarele alocări:

  • 30 de milioane de lei pentru construcția unui nou penitenciar la Chișinău;
  • 470 de milioane de lei pentru construcția unei tabere militare la Băcioi;
  • 25 de milioane de lei pentru construcția unui spital regional la Bălți;
  • 150 de milioane de lei pentru conducta magistrală de apă Chișinău – Strășeni – Călărași;
  • 25 de milioane de lei pentru construcția stațiilor de epurare la Soroca.

Din bugetul pentru investiții capitale, 1,04 miliarde de lei sunt prevăzute pentru drumuri. Proiectul de buget alocă 130 de milioane de lei pentru reparația traseului Hîncești–Leova–Cantemir–Cahul–Giurgiulești și 50 de milioane de lei pentru drumul Leușeni–Chișinău–Dubăsari. Pentru drumurile de ocolire sunt prevăzute 110 milioane de lei la Cimișlia și 40 de milioane de lei la Chișinău.

Proiectul bugetului de stat prevede 22,1 miliarde de lei pentru cheltuielile de personal și 47,2 miliarde de lei pentru transferuri către alte bugete. Aproape jumătate din valoarea transferurilor, 22 de miliarde de lei, ar urma să ajungă la bugetul asigurărilor sociale de stat. Alte 16,9 miliarde de lei sunt destinate bugetelor locale, iar 8,3 miliarde de lei vor merge către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Statul ar urma să plătească 8,2 miliarde de lei în dobânzi în 2027, cu 1,7 miliarde de lei mai mult decât în 2026. Din această sumă, 5,5 miliarde de lei sunt prevăzute pentru dobânzile la datoria de stat internă, iar 2,7 miliarde de lei pentru cele la datoria de stat externă.

Ce se întâmplă cu economia?

În proiectul de buget este inclusă, ca de obicei, și prognoza macroeconomică. Astfel, Guvernul prognozează o creștere a PIB-ului cu 1,8% în acest an, cu 2,8% în 2027, cu 3,2% în 2028 și cu 3,4% în 2029. Inflația va fi de 7,3% în acest an, de 6,1% anul viitor și de câte 5% în 2028 și 2029.

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova vor crește cu 9,8% și vor ajunge la 4,775 miliarde de dolari. Importurile vor crește cu 9% și vor însuma 13 miliarde de dolari.

Deficitul balanței comerciale va ajunge la 8,225 miliarde de dolari, față de 7,58 miliarde de dolari, cât se estimează pentru 2026.

Pentru anii următori, autoritățile prognozează o creștere în continuare a deficitului balanței comerciale, până la 8,9 miliarde de dolari în 2028 și la 9,55 miliarde de dolari în 2029. Până atunci, exporturile de mărfuri vor ajunge la 5,625 miliarde de dolari, iar importurile la 15,175 miliarde de dolari.

Salariul mediu va crește de la 17 mii de lei în 2026 la 22,7 mii de lei în 2029. Pentru anul viitor se prognozează un salariu mediu de 18,8 mii de lei.

Sunt și riscuri?

Chiar dacă va scădea în 2027, deficitul bugetului de stat va rămâne ridicat și va depăși reperul de 2,5% din PIB prevăzut de legislația bugetar-fiscală, atrage atenția expertul economic Marin Gospodarenco.

Expertul explică că o parte din veniturile suplimentare la buget ar urma să vină din majorarea taxelor, care, potrivit lui, se va reflecta în prețuri. Este vorba, în special, despre creșterea TVA de la 8% la 12% pentru unele produse, majorarea accizelor la motorină și țigări și introducerea accizelor la băuturile energizante și la cele carbogazoase îndulcite.

„Coletele comandate pe platformele comerciale internaționale sunt supuse unei cote de TVA de 20%, iar în 2027 se introduce, suplimentar, o taxă de procesare de 12 lei pentru fiecare colet. Ministerul Finanțelor estimează că va încasa 120 de milioane de lei doar din această taxă, ceea ce corespunde unui număr de aproximativ 10 milioane de colete”, a scris expertul.

Potrivit acestuia, și costul deservirii datoriei de stat stârnește îngrijorare.

„Asta înseamnă aproape 23 de milioane de lei pe zi doar pentru plata dobânzilor. Din fiecare 100 de lei încasați la bugetul public național, aproximativ 5,4 lei vor fi direcționați în acest scop. Totodată, potrivit prognozelor, datoria de stat va ajunge la 186,5 miliarde de lei (44,2% din PIB). […] Contează în ce scopuri împrumutăm bani și ce rezultate economice obținem. Împrumuturile destinate dezvoltării infrastructurii, investițiilor productive și dezvoltării economiei pot genera venituri în viitor. O datorie care crește fără consolidarea bazei economice poate deveni o povară tot mai costisitoare”, a explicat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: