Migdalele moldovenești au uimit spaniolii

Migdalele au devenit unul din cele mai populare alimente pentru un mod sănătos de viață, cu beneficii surprinzătoare. Dar tu știai că aceste fructe dulci și hrănitoare, cu origini mediteraneene, sunt cultivate cu succes și în Moldova? Simion Cerneanu, inginer-constructor de profesie și client Microinvest, a început să se ocupe cu pomicultura în anul 2005. Astăzi are peste 60 de hectare de nuci și 30 de hectare de migdale, exportate în țări precum: Spania, Macedonia, Albania, Turcia și Azerbaidjan.  

Cât de profitabil este să cultivi migdali în Moldova, care este cheia succesului unei roade bune și cum a reușit să uimească spaniolii cu migdalele moldovenești, află din acest interviu.

– Mulți dintre noi am văzut migdale doar pe rafturile magazinelor. Cum ați început să le cultivați în Moldova și cât de capricioase sunt?

– Ideea de a planta o livadă ne-a venit încă în anul 2005, dar înainte de face acest pas, am studiat foarte detaliat această ramură. Eu sunt inginer-constructor de profesie și iată că peste ani am ajuns agronom. Inițial am plantat nuci, după care, în 2008 am plantat livada de migdali. În acea perioadă noi eram printre pionierii acestei ramuri agricole, mai puțin studiate și explorate în țara noastră. Totuși, asta nu ne-a oprit. Am căutat și studiat literatură din domeniu de peste hotare, ca să știm toți pașii și provocările. De la plantare și până la prima roadă a fost o cale lungă, dar pe care am parcurs-o cu susținerea și ajutorul familiei.

– Ce ar trebui să știm despre migdale, atât ca consumatori, cât și agricultori, interesați de cultivarea acestor pomi fructiferi?

– Despre migdale, cu siguranță știți cât de benefice și hrănitoare sunt. Acestea pot fi consumate crude sau folosite pentru diverse gustări, deserturi, băuturi și chiar bucate. Au beneficii uimitoare pentru creier, piele, inimă, îmbunătățesc nivelul de colesterol, funcția neurologică, previn diabetul și alte boli. În plus, sunt cea mai bună alegere pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Ce ține de migdali, sunt niște pomi fructiferi pe cât de frumoși, pe atât de capricioși. În primii ani de când am sădit livada, am avut o perioadă când nu au dat roade deloc. Nu înțelegeam care poate fi cauza, pentru că îi îngrijeam conform protocoalelor. Copacii erau frumoși, dar pur și simplu nu rodeau. Am apelat la toți specialiștii din Moldova, dar nimeni nu a putut să ne dea o soluție. Am apelat chiar și la specialiști de peste hotare, din Germania și Olanda. Un horticultor experimentat din Olanda a venit în Moldova, dar tot nu am găsit o rezolvare. După analize minuțioase a solului, am reușit totuși să identificăm și să rezolvăm problema și să îi fructificăm. Abia în 2016 am exportat prima roadă în Spania. Dar s-a meritat. Spaniolii nu ne credeau că noi cultivăm acest soi și reușim să obținem până la 45% de miez.

– Știm că migdalii necesită o tehnică specială de recoltare și prelucrare? Povestiți-ne un pic despre aceste etape.

– Da, cultivarea și recoltarea migdalelor este un proces minuțios și complex, alcătuit din mai multe etape. Prima și cea mai importantă este analiza și prelucrarea solului, de asemenea irigarea, păstrarea umidității în sol, protejarea de înghețuri. Acum suntem în sezonul de recoltare. Noi culegem migdalele cu o mașină specială, le punem într-un vas mare, le transportăm la mașina de decojit, după care în uscătorie. În uscătorie, migdalele petrec până la 40 de ore, la temperaturi de maxim 34 de grade, ca să nu-și piardă substanțele nutritive. În coajă, acestea pot fi păstrate și câțiva ani, iar decojite, doar câteva luni. Când mergem la târguri noi mereu le ducem proaspete. Da, nu e ușor deloc să crești și să recoltezi migdale, dar e o afacere foarte plăcută, mai ales primăvara, când migdalii sunt în floare. De ceva timp, au început să vină miri la noi să-și facă poze în livadă. E ceva neobișnuit. Floarea de migdal e foarte frumoasă. Are un miros gingaș, care se păstrează câteva săptămâni. Mai nou, ne-au întrebat și despre excursii în livada de migdali și ne-a plăcut ideea.

– Nu putem să nu vă întrebăm și despre nucile grecești – un fruct foarte răspândit în țara noastră, dar și profitabil. Ce soiuri cultivați și care e secretul unei roade bune?

– Noi cultivăm un soi francez de nuci, Franquette. E un soi vechi, dar calitativ și rezistent. În Franța, 95% din livezile de nuci sunt anume Franquette. La început credeam că nucii doar se sădesc și așteptăm roada. În realitate e altfel, dacă vrei o roadă bună trebuie să îngrijești nucii corespunzător. Totul vine cu experiența și dacă natura ține cu tine. În agricultură, orice afacere este riscantă. Nu știi cum vor fi condițiile climaterice mâine sau în următorul sezon. Poți doar minimiza riscurile. Am rămas la acest soi pentru că știm că a fost testat în timp, e rezistent la înghețuri și s-a adaptat destul de bine climei și solului nostru.

– Ce planuri aveți pentru următorii ani? Care este rolul Microinvest în dezvoltarea afacerii?

– Microinvest este colacul nostru de salvare de fiecare dată când avem nevoie de o investiție rapidă. Fiind de mulți ani în agricultură, am accesat multe credite, de la diverse organizații. Suntem mulțumiți și de bănci, doar că acestea acționează cam încet. Prima oară am apelat la Microinvest când aveam nevoie urgent de un utilaj pentru câmp. Al nostru vechi s-a defectat și trebuia cât mai rapid să începem lucrările. La magazinul unde am apelat ne-au recomandat Microinvest. Și în doar 2 ore am primit finanțarea. Îmi place că au o echipă tânără și energică și că reacționează foarte repede la necesitățile clienților. La sigur vom apela și pentru alte credite, mai ales că avem planuri frumoase de dezvoltare. Ne gândim să investim în linia de procesare, să mai plantăm nuci și să producem derivate din migdale: făină, ulei, fulgi și cremă. Iar asta cere investiții mari și parteneri de încredere.

*Microinvest este unica organizație de creditare nebancară din Moldova, deținătoare a Certificatului Internațional de Protecție a Clienților. Acesta presupune un proces de creditare responsabil și transparent, bazat pe principii respectuoase de deservire a clienților, abordare corectă și echitabilă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Salariile vor crește cu 15%? Cât vor câștiga bugetarii în Moldova din 1 ianuarie 2027 (ANALIZĂ)

Salariile bugetarilor ar urma să crească, în medie, de la 1 ianuarie, cu 15,7% – potrivit proiectului de de lege aprobat de Guvern. NewsMaker explică ce se schimbă în sistemul de salarizare și cât ar urma să câștige angajații din sectorul public, inclusiv președintele țării și premierul.

Ce își propune Guvernul?

Guvernul a aprobat pe 12 noiembrie proiectul care modifică mai multe legi privind salarizarea bugetarilor. Proiectul, nota explicativă și amendamentele însumează peste 1.500 de pagini. Noile reguli ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

La ședința Guvernului, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat că reforma urmărește să facă salariile din sectorul bugetar mai competitive și mai echitabile, astfel încât acestea să reflecte mai bine munca prestată.

Legea actuală prevede numeroase excepții și derogări care permit acordarea unor indemnizații și sporuri de până la 120% din salariul de bază, mai susține ministra Finanțelor, Victoria Belous. Potrivit ei, angajații care ocupă funcții comparabile pot avea salarii foarte diferite, iar în unele cazuri decalajul dintre cele mai mari și cele mai mici salarii este considerabil.

După modificări, susține Belous, salariul de bază va crește și va include majoritatea sporurilor, printre care și plata suplimentară de 1.300 de lei, introdusă anterior. Astfel, partea variabilă a plăților nu ar trebui să depășească 30% din venitul total. În plus, Ministerul Finanțelor consideră că primele ar trebui acordate în funcție de rezultatele muncii, în loc să fie acordate tuturor în mod egal, cum se întâmplă în prezent.

Cât va costa reforma și cu cât ar urma să crească salariile

Majorările salariale ar necesita încă 3,2 miliarde de lei, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor. Salariile ar urma să crească, în medie, cu 15,7%. Reforma vizează 170.000 de angajați, dintre care o treime lucrează în educație.

Ministra Victoria Belous a prezentat, în ședința Guvernului, câteva exemple. Salariul unui profesor universitar ar urma să crească de la 19.000 la 23.000 de lei, iar cel al unei bone –  de la 6.100 la 9.000 de lei. Un artist de balet ar urma să primească 14.000 de lei, față de 10.500 de lei în prezent, iar un ofițer de investigații din cadrul Poliției, 17.000 de lei, față de 13.000 de lei.

Prezent la ședință, vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc, a spus că speră ca reforma să ducă la majorarea salariilor celor 20.000 de bugetari care sunt plătiți în prezent cu salariul minim.

Cum se calculează acum salariile bugetarilor

Pentru majoritatea bugetarilor, salariul de bază se calculează potrivit Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Fiecare funcție este încadrată într-o clasă de salarizare, care are un coeficient propriu. Pentru a calcula salariul de bază, coeficientul se înmulțește cu valoarea de referință aplicabilă funcției.

În prezent, există zece valori de referință. Ele se stabilesc anual prin legea bugetului de stat și diferă în funcție de domeniul de activitate.

De exemplu, pentru cadrele didactice, salariul de bază se calculează pornind de la o valoare de referință de 2.500 de lei, care se înmulțește cu coeficientul clasei de salarizare. Valoarea de referință este de 3.200 de lei pentru procurori și de 4.700 de lei pentru judecătorii Curții Constituționale.

Pentru președintele țării, președintele Parlamentului, prim-ministru și deputați, valoarea de referință folosită în prezent este de 1.300 de lei.

Cum se vor schimba valorile de referință și salariile funcționarilor?

Potrivit proiectului de lege, de la 1 ianuarie 2027 vor exista șase valori de referință în loc de zece:

  • 4.200 de lei – valoarea generală pentru majoritatea bugetarilor, inclusiv angajații din educație.
  • 4.700 de lei – pentru deputați, Avocatul Poporului, secretarul general al Parlamentului și alți funcționari.
  • 5.000 de lei – pentru vicepreședintele Parlamentului, președinții comisiilor și angajații ministerelor.
  • 5.300 de lei – pentru președinte, prim-ministru și miniștri.
  • 6.200 de lei – pentru anumite categorii de judecători și procurori care au trecut evaluarea.
  • 6.900 de lei – pentru judecătorii Curții Constituționale.

Salariile vor crește atât pentru majoritatea bugetarilor, cât și pentru primii demnitari ai statului. Astfel, salariile de bază ale președintelui și prim-ministrului vor crește de la aproximativ 21.000 la 55.000 de lei brut, adică înainte de plata impozitelor. Este important de menționat că salariile președintelui și premierului nu s-au schimbat mult timp și au fost considerabil mai mici decât cele ale altor demnitari de rang înalt.

Cele mai multe discuții le-au stârnit salariile deputaților, care ar urma să crească de la 19.500 de lei la aproximativ 46.000 de lei.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat că, odată cu trecerea la noul sistem, din plățile aferente mandatului vor fi eliminate cele 12.000 de lei pentru asistent și cele 1.000 de lei pentru cheltuielile de protocol. Cheltuielile de transport vor fi acoperite în continuare. Grosu a mai spus că, „în perioada oligarhiei”, în Republica Moldova exista practica de a plăti demnitarii cu salarii în plic.

Salariul de bază al unui ministru va crește de la 50.190 la 52.790 de lei. Salariul de bază al primarului Chișinăului va crește de la 28.900 la 40.000 de lei, cel al primarului de Bălți de la 25.500 la 36.500 de lei, iar cel al bașcanului Găgăuziei de la 33.400 la 40.000 de lei. Salariile de bază ale celorlalți primari vor crește de la 14.500 – 18.000 de lei la 22.000 – 27.000 de lei.

Ce probleme pot apărea în aplicarea reformei?

Sistemul actual de salarizare are nevoie de schimbări, spune expertul economic Marin Gospodarenco. Prima întrebare pe care o ridică este dacă majorarea salariului de bază se va traduce în mai mulți bani pentru angajați la sfârșitul lunii.

„Dacă statul include sporurile în salariul de bază, asta nu înseamnă nicidecum că angajatul va primi automat mai mulți bani. Pe hârtie, salariul de bază poate crește, dar, în realitate, la sfârșitul lunii, omul va primi aproximativ tot atât cât primea înainte”, a menționat expertul.

El a atras atenția și asupra faptului că reforma nu trebuie să creeze noi diferențe nejustificate de salarizare între funcționarii publici de rând și persoanele care ocupă funcții de conducere sau funcții înalte în stat.

„Aici se pune și problema salariilor deputaților. Nu este suficient să se declare pur și simplu că anumite sporuri vor fi incluse în salariul de bază. Trebuie să înțelegem dacă venitul personal al deputaților va crește într-adevăr, ce se va întâmpla cu fondurile alocate pentru exercitarea mandatului de deputat și care vor fi cheltuielile totale ale statului”, a explicat Gospodarenco.

O altă problemă, potrivit lui, este sustenabilitatea financiară a reformei. „După majorarea salariilor, statul va trebui să le plătească în mod constant. În condițiile în care Republica Moldova are un ritm modest de creștere economică și un deficit bugetar ridicat, Guvernul trebuie să explice cât se poate de clar de unde vor veni acești bani. Nu putem construi o politică de salarizare pe termen lung bazându-ne permanent pe bani împrumutați”, consideră expertul.

În opinia sa, reforma merge în direcția corectă. „Succesul ei va depinde însă de trei factori – echitate, finanțare sustenabilă și rezultatele muncii”, a conchis expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

Cel mai bogat candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei: ce avere declară cei 8 pretendenți 

Duminică, pe 15 noiembrie, alegătorii din Găgăuzia își vor alege bașcanul și deputații în Adunarea Populară. Printre cei opt candidați la conducerea autonomiei se numără și un fost procuror general, foști deputați și primari în funcție.

Diferențele dintre candidați se văd și în declarațiile lor de avere. În timp ce unii declară venituri de milioane de ruble din Rusia, mai multe apartamente sau peste o sută de terenuri agricole, alții nu declară nicio locuință, niciun teren și nicio mașină sau indică drept unic venit o pensie de dizabilitate… de puțin peste 1.000 de lei.

NewsMaker a analizat ce bunuri și venituri au declarat cei opt candidați care aspiră la fotoliul de guvernator înainte de scrutin.

Gagauz: salariu de aproape 24 mii lei pe lună, trei apartamente și Audi Q7… de la fiu

PSRM

Primul pe buletinul de vot pentru funcția de bașcan este candidatul socialiștilor, Fiodor Gagauz, în vârstă de 68 de ani. El a fost deputat atât în Parlamentul Republicii Moldova, cât și în Adunarea Populară a Găgăuziei.

Gagauz a declarat pentru 2025 un salariu de aproape 289.000 de lei și puțin peste 244.000 de lei în indemnizații și compensații – toate de la Parlament. În același an, candidatul PSRM a ridicat o pensie de puțin peste 97.000 de lei. Soția sa a declarat o pensie de aproximativ 37.000 de lei.

Gagauz a trecut în declarație trei terenuri cu o valoare totală de aproape 10.000 de lei, trei apartamente, o casă și două garaje. Două dintre apartamente, de aproximativ 101 și 133 m², au fost dobândite în baza unor contracte de participare la construcție și figurează cu o valoare declarată de aproape 1,4 milioane de lei împreună.

În garaj, candidatul socialiștilor are un Audi Q7, fabricat în 2019. Gagauz declară că are automobilul în posesie gratuită din 2020, de la fiul său.

Candidatul mai declară că deține integral compania „Единая Гагаузия” („Găgăuzia Unită”), cu sediul la Chișinău. Valoarea de cumpărare declarată a cotei este de 5.400 de lei.

Stoianoglo: trei mașini în garaj și un împrumut de 200.000 de lei

Tudor Mardei | NewsMaker

Al doilea pe buletinul de vot este candidatul independent Alexandr Stoianoglo, în vârstă de 59 de ani. Fostul procuror general al Republicii Moldova candidează pentru a treia oară la funcția de bașcan. La scrutinul din 2006 a obținut 10,58% din voturi, iar în 2015 – 4,98%. În prezent, Stoianoglo este deputat în Parlamentul de la Chișinău, în fracțiunea „Alternativa”.

Pentru anul 2025, Stoianoglo a declarat venituri din salarii de peste 326.000 de lei de la Agroseminvest, Corten-Vin Companie și Parlament. Soția sa a declarat venituri de 120.000 de lei din chirie.

La capitolul imobile, Stoianoglo declară o cotă de 50% dintr-un teren moștenit în 2015, estimat la aproximativ 30.000 de lei, și o casă moștenită, cu o valoare declarată de peste 62.000 de lei. El mai indică o cotă de două cincimi dintr-un apartament de 161 m², estimat la circa 942.000 de lei, și o încăpere locativă dobândită în 2016 – estimată la circa 844.000 de lei.

Alexandr Stoianoglo declară trei automobile. Un Hyundai Tucson, în valoare de 575.000 de lei, un Ford Escape, cumpărat în 2025 și evaluat în declarație la 177.263 de lei, și o Škoda Superb, pe care o are în posesie din 2024 și pentru care a indicat o valoare de 35.000 de euro.

Candidatul mai declară 55.000 de lei într-un cont bancar și un împrumut de 200.000 de lei, luat în 2023 de la o persoană fizică, cu termen de rambursare în 2026.

Dudnic: două companii la Vulcănești, dobânzi de 91 de lei, fără casă și fără mașină

Al treilea pe buletinul de vot este candidatul independent Cornel Dudnic, în vârstă de 44 de ani. El a intrat în Parlamentul Republicii Moldova în 2015, pe lista Partidului Democrat (PDM). Un an mai târziu, Vladimir Plahotniuc a preluat conducerea partidului.

Dudnic declară pentru 2025 venituri din salariu de puțin peste 90.000 de lei de la Vancor Agro și dobânzi de 91 de lei. În declarația sa nu figurează terenuri, clădiri sau automobile. El a indicat, însă, două conturi bancare, dintre care unul fără bani, iar celălalt – cu 7.800 de lei.

În schimb, Dudnic declară că deține integral două companii din Vulcănești. Pentru DKA Trade Impex, care activează în comerț, indică o valoare de cumpărare a cotei de 1.043.300 de lei. Pentru Niktrade Service, care activează în domeniul serviciilor, valoarea de cumpărare declarată este de 1.000 de lei.

Cîlcic: fără casă, fără salariu. Pensia de dizabilitate – singurul venit

Europa Liberă

Al patrulea în buletinul de vot este candidatul Partidului Popular Găgăuz – singurul partid regional care participă la alegerile pentru funcția de bașcan – Ivan Cîlcic, în vârstă de 60 de ani. Anterior, el a candidat de patru ori la funcția de bașcan, însă fără succes. Formațiunea care l-a înaintat îl prezintă drept „candidatul poporului”.

Pentru anul 2025, Cîlcic a indicat ca unic venit doar o pensie de dizabilitate de 1.100 de lei. În declarația sa nu figurează nici terenuri, nici locuințe, automobile, economii sau datorii.

Vlah: milioane din vânzarea unui spațiu comercial în Rusia, două apartamente și mașină de aproape 1 mln lei

Al cincilea pe buletinul de vot este Petru Vlah, în vârstă de 56 de ani, care candidează din partea Partidului „Noua Opțiune Istorică” (NOI). Vlah a fost ales deputat în Parlamentul de la Chișinău în 2010, pe lista PLDM, condus atunci de Vlad Filat. A mai fost deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei și consilier municipal la Comrat. După ce a plecat din PLDM, s-a alăturat partidului unionist AUR, din care s-a retras ulterior. Vlah intenționa inițial să candideze independent la funcția de bașcan. După ce a denunțat ceea ce a numit „provocări murdare”, el a spus că „își schimbă strategia”. La scurt timp, a anunțat că va candida din partea NOI.

Pentru anul 2025, Vlah a declarat un venit de 38 de milioane de ruble rusești din vânzarea unui spațiu comercial în Federația Rusă și alte 3 milioane de ruble din dividende. El a mai indicat un premiu de 13.800 de lei de la Ministerul Educației din Republica Moldova. Veniturile familiei au fost completate cu salariul de 600.000 de ruble al soției.

Vlah a declarat, totodată, două terenuri cumpărate în 2024, ambele cu o cotă de 100%, estimate în total la peste 441.000 lei.

La categoria bunuri imobile sunt trecute două apartamente și un alt imobil. Pentru apartamentul de 100,7 m² este indicată o cotă de 50%, iar valoarea declarată a bunului este de circa 2,6 milioane de lei. Pentru apartamentul de 78,38 m² și imobilul de 20,4 m² sunt indicate cote de 100%, valoarea acestora fiind evaluată la 610.745 de lei și, respectiv, aproximativ 531.000 de lei.

Vlah mai declară un Volvo XC60, cumpărat în 2020, cu o valoare de aproximativ 968.000 de lei.

Candidatul „NOI” mai declară că deține integral o companie în Viena, care se ocupă de închirierea imobilelor. Valoarea de cumpărare a cotei este de 50.000 de euro. El figurează și ca întreprinzător individual în regiunea Tula din Rusia, în același domeniu de activitate.

Koksal: peste 100 de terenuri agricole și aproape 40.000 de euro în conturi

A șasea pe buletinul de vot pentru funcția de bașcan este Ivanna Koksal, în vârstă de 48 de ani, care candidează independent. Ea a fost aleasă în Parlamentul Republicii Moldova în 2019 și în 2021, pe lista PSRM. Anterior, a fost deputată în Adunarea Populară a Găgăuziei și consilieră a fostului bașcan Mihail Formuzal pe probleme sociale și de presă.

Koksal declară pentru 2025 peste 100 de terenuri agricole, cumpărate între 2008 și 2021. Ea a mai indicat un bun imobil de 25,6 m² pe care îl deține din 2022. O casă de 130 m² figurează în declarație ca locuință în care stă din 2025, în baza unui acord.

Anul trecut, Koksal a ridicat un salariu de peste 290.000 și puțin peste 252.000 de lei lei în indemnizații și compensații – toate de la Parlament. Din vânzarea unui apartament a declarat 582.000 de lei. Veniturile familiei au fost completate cu salariul soțului, care a obținut de la aceeași companie peste 3,19 milioane de lire turcești și 8.300 de dolari.

Koksal mai declară un automobil Škoda Kodiaq, cumpărat în 2022, cu o valoare de 39.900 de euro.

Candidata la funcția de bașcan are și economii, păstrate în trei conturi bancare: aproape 40.000 de euro și circa 325.000 de lei.

Anastasov: șapte spații comerciale sau de producție – cumpărate într-un singur an

NewsMaker

Al șaptelea pe buletinul de vot pentru funcția de bașcan este candidatul independent Serghei Anastasov, în vârstă de 62 de ani. El conduce municipiul Comrat – centrul administrativ al Găgăuziei – din 2015, când a câștigat alegerile locale din partea formațiunii „Partidul Nostru”, condusă de Renato Usatîi. În 2019, a candidat din partea Partidului Socialiștilor, iar în 2023 a fost reales ca independent, cu 58,52% din voturi.

Pentru 2025, Anastasov declară că deține integral șapte spații comerciale sau de producție. Toate au fost cumpărate în 2009 și valorează, în total, aproape 1,9 milioane de lei. Cel mai mare are 1.271 m². Anastasov mai declară un alt imobil, de 34,4 m², cumpărat tot în 2009, și evaluat la peste 32.000 de lei, precum și două terenuri agricole cu o valoare totală de aproximativ 640.000 de lei.

Anastasov declară că deține 50% din compania de producție Goliat-Vita din Comrat, cotă pentru care indică o valoare de cumpărare de 1.057.060 de lei. Primarul mai deține integral firma de comerț Crazyshelves, tot din Comrat, pentru care indică o valoare de cumpărare de 5.400 de lei.

În 2025, Anastasov a declarat un salariu de 342.775 de lei de la Primăria Comrat, iar soția sa, un salariu de 78.000 de lei de la Goliat-Vita.

În garaj, edilul, care aspiră la funcția de bașcan, are două automobile: un Mercedes 190 și un Mitsubishi, ambele cumpărate în 1995 și evaluate la câte 10.000 de lei fiecare.

Garizan: bani de la „Pobeda”, casă și terenuri

Oleg Garizan, în vârstă de 55 de ani, candidează independent la funcția de bașcan și ocupă ultima poziție – a opta – pe buletinul de vot. Este primarul satului Copceac, unul dintre cele mai mari din Găgăuzia. A fost ales pentru prima dată în 1999 și reales de șase ori. A avut o pauză de cinci ani la conducerea satului, între 2009 și 2014, când a fost deputat în Parlament din partea Partidului Comuniștilor. Garizan a mai candidat la funcția de bașcan în 2015, când a obținut puțin peste 5% din voturi.

Pentru 2025, Garizan declară un salariu de puțin peste 296.000 de lei de la primărie și „plăți în natură” de aproape 2.600 de lei de la cooperativa agricolă „Pobeda” și întreprinderile Biyaz Salcim și Investsoil. Veniturile familiei au fost completate cu peste 322.000 de lei din salariul soției de la Centrul de Sănătate din Copceac.

Garizan declară trei terenuri agricole, o casă de 120 m², estimată la peste 113.000 de lei.

Candidatul la funcția de bașcan conduce o Mazda5 fabricată în 2006, cumpărată în 2011. Valoarea automobilului este estimată în declarație la 10.000 de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

„Un singur bilet. O lume întreagă de oportunități”: pe 13 noiembrie, Centrul Republican al Voluntarilor aduce la Chișinău “Târgul Proiectelor de Voluntariat”

Centrul Republican al Voluntarilor (RVC), care reunește peste 50.000 de voluntari și 600 de organizații partenere din toată țara, organizează pe 13 noiembrie, în capitală, Târgul Proiectelor de Voluntariat RVC 2026. Evenimentul este deschis tuturor vârstelor și nu cere nici o experiență anterioară. 

Sub motto-ul „Un singur bilet. O lume întreagă de oportunități”, vizitatorii pot explora mai mult de 20 de proiecte de voluntariat pentru diferite interese și vârste, pot participa la acțiuni practice, ateliere interactive, master-classuri și sesiuni cu experți în voluntariatul social, precum și să se întâlnească cu echipa și coordonatorii RVC. Pe toți participanții îi așteaptă și surprize din partea organizatorilor. 

Târgul se adresează deopotrivă elevilor și adolescenților, care fac primii pași în voluntariat, studenților și adulților, care își pot valorifica experiența, și seniorilor, care rămân activi și își împărtășesc experiența. „Am pornit de la întrebarea pe care o auzim cel mai des: «Vreau să devin voluntar, dar de unde să încep?» Acest târg este răspunsul nostru. Nu trebuie să fii pregătit – trebuie doar să vii, să explorezi și să găsești proiectul care ți se potrivește.” – Nichita Caterniuc, manager al Centrului Republican al Voluntarilor. 

Târgul Proiectelor de Voluntariat RVC 2026 este organizat în cadrul proiectului „Volunteer Leaders Network”, implementat de Centrul Republican al Voluntarilor, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Tineret, în cadrul Programului anual de Granturi pentru Organizațiile de Tineret 2026, susținut de Ministerul Educației și Cercetării. 

Redacțiile sunt invitate să prezinte evenimentul publicului înainte de 13 noiembrie, pe baza informațiilor din acest comunicat. Reporterii pot participa la târg pentru a relata direct de la fața locului. Pentru acreditare, interviuri cu organizatorii și detalii suplimentare: 069 020 369. 

Detalii eveniment: 

Data: 13 noiembrie 2026, 15:00 – 20:00 

Locația: Cafe „Naringi”, str. 31 August 1989, 127, Chișinău 

Despre Centrul Republican al Voluntarilor: 

Centrul Republican al Voluntarilor (RVC) din cadrul JCC KEDEM este dedicat dezvoltării și promovării programelor de voluntariat, sociale, culturale și educaționale din Republica Moldova. De-a lungul celor 12 ani de activitate, Centrul nostru a mobilizat sute de voluntari în sprijinul persoanelor care au cea mai mare nevoie de ajutor, inclusiv persoane vârstnice singure, copii și familii aflate în situații de vulnerabilitate, contribuind totodată la promovarea educației, protecției mediului și bunăstării animalelor.

NewsMaker

Reclamă pe internet din Rusia și €2 000 pentru o biserică – în plină campanie pentru alegerile din Găgăuzia? Neregulile raportate de Promo-LEX în ajun de scrutin

Asociația Promo-LEX a identificat mai multe nereguli în campania electorală pentru alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Printre acestea se numără folosirea posibilă a resurselor administrative, întâlniri electorale cu angajați ai instituțiilor publice în timpul programului de muncă, publicitate electorală plasată în locuri nepermise și cheltuieli care nu ar fi fost raportate de concurenți. Constatările se regăsesc în cel de-al doilea raport de monitorizare, publicat pe 12 noiembrie.

Potrivit observatorilor Promo-LEX, în perioada 16 octombrie – 10 noiembrie au fost documentate 61 de cazuri de posibilă utilizare abuzivă a resurselor administrative: 40 în campania pentru funcția de bașcan și 21 în cea pentru Adunarea Populară. Cele mai multe situații vizează întâlniri ale candidaților cu angajați ai instituțiilor publice în timpul programului de lucru.

Alte 13 cazuri se referă la candidați care și-ar fi atribuit meritele pentru proiecte sau lucrări realizate din bani publici. Promo-LEX a semnalat și patru situații în care ar fi fost implicați oficiali de rang înalt sau instituții publice.

De asemenea, conform raportului, bașcanul interimar Ilia Uzun, care ar fi publicat videoclipuri în care critica unii candidați și îndemna alegătorii să boicoteze scrutinul. Într-un mesaj din 4 noiembrie, acesta ar fi făcut declarații discriminatorii și ar fi cerut boicotarea alegerilor. Într-un alt videoclip, publicat pe 10 noiembrie, Uzun i-ar fi numit pe unii candidați „trădători” și „candidați camuflați ai PAS”.

Promo-LEX a mai menționat că președintele PSRM, Igor Dodon, ar fi donat 2.000 de euro mănăstirii „Sfântul Dimitrie” din Ceadîr-Lunga, pe 8 noiembrie. Potrivit raportului, donația ar fi avut loc în timpul unei slujbe religioase dedicate sărbătorii tradiționale găgăuze Kasîm, la care a participat și liderul socialiștilor. Informația a fost obținută de observatorii Promo-LEX de la unii slujitori ai mănăstirii și de la persoane prezente la eveniment.

Nereguli și în mediul online

Promo-LEX a constatat implicarea mai multor pagini și conturi de pe rețelele sociale în promovarea sau denigrarea candidaților. Printre acestea se numără paginile nou-create GagauzPoint și Gagauzia Now, care au publicat mesaje denigratoare la adresa candidaților la funcția de bașcan, în special a lui Alexandr Stoianoglo, Serghei Anastasov și Oleg Garizan.

Observatorii au identificat și rețele de conturi care au amplificat artificial mesajele electorale. De exemplu, 34 de conturi TikTok au promovat candidatura lui Fiodor Gagauz, acumulând peste 400 000 de vizualizări. Alte cel puțin șase conturi au distribuit videoclipuri ale candidatului independent Cornel Dudnic, care au adunat peste 1,2 milioane de vizualizări.

Totodată, mai multe pagini de Facebook și un cont de Odnoklassniki au difuzat publicitate în susținerea lui Fiodor Gagauz. O parte dintre reclame ar fi fost finanțate din Federația Rusă, iar altele nu indicau cine le-a plătit.

Unele conturi au distribuit și mesaje prin care era pusă la îndoială legitimitatea alegerilor, inclusiv îndemnuri la boicotarea scrutinului sau la deteriorarea buletinelor de vot.

Cheltuieli neraportate

În ceea ce privește finanțarea campaniei, Promo-LEX estimează că nu au fost raportate cheltuieli de cel puțin 210 467 de lei în campania pentru funcția de bașcan și de cel puțin 33 535 de lei în cea pentru Adunarea Populară.

În cazul alegerilor pentru funcția de bașcan, aproximativ două treimi din cheltuielile neraportate estimate de observatori revin PSRM și candidatului său, Fiodor Gagauz. În campania pentru Adunarea Populară, aproximativ o treime din suma estimată îi revine candidatului independent Victor Topal.

Raportul mai arată că, dintre cei 91 de candidați independenți la funcția de deputat în Adunarea Populară, doar 50 aveau deschis un cont „Fond electoral”, iar 27 nu depuseseră niciun raport financiar.

În total, organele electorale au aplicat 42 de măsuri în legătură cu raportarea financiară: opt în campania pentru funcția de bașcan și 34 în cea pentru Adunarea Populară. Cele mai multe au fost atenționări și avertismente.

Raportul Promo-LEX vizează perioada 16 octombrie – 10 noiembrie și monitorizează pregătirea alegerilor, activitatea concurenților electorali, implicarea părților terțe și finanțarea campaniei.

Imagine simbol

Amenzi, muncă în folosul comunității sau până la 10 ani de închisoare: atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice ar putea fi sancționate mai dur în Moldova

În Republica Moldova, atacurile cibernetice asupra sistemelor informatice care fac parte din infrastructura critică, precum cele din domeniul energiei, sănătății, transporturilor sau sectorului bancar, vor fi sancționate mai sever. Informația a fost comunicată de Ministerul Justiției, care a făcut referire la prevederile unui proiect de lege elaborat de instituție și aprobat pe 12 noiembrie de Guvern.

Potrivit Ministerului, deși legislația națională reglementează deja principalele forme ale criminalității informatice, sunt necesare ajustări pentru a răspunde noilor modalități de comitere a acestor infracțiuni. Modificările urmăresc, totodată, alinierea cadrului legal național la directivele Uniunii Europene în domeniu.

Proiectul precizează și completează normele privind accesul ilegal la sistemele informatice, afectarea datelor și perturbarea funcționării acestora. Astfel, se clarifică faptul că accesul ilegal poate viza atât un sistem informatic în întregime, cât și o parte a acestuia. Totodată, încălcarea măsurilor de securitate, precum parolele sau alte mecanisme de control al accesului, va constitui o circumstanță agravantă, a precizat Ministerul.

Conform proiectului aprobat de Guvern, perturbarea sau întreruperea funcționării unui sistem informatic prevede amendă de la 52 500 la 67 500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de la 2 la 5 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda prevăzută este de la 200 000 la 350 000, precum și privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau lichidarea companiei.

Dacă aceeași faptă este comisă din interes material, prin utilizarea unui program de calculator, a unei parole, a unui cod de acces sau a altor date de acces concepute ori adaptate pentru afectarea a cel puțin două sisteme informatice și provoacă daune în proporții mari, se prevede o amendă de la 52 500 la 67 500 de lei sau închisoare de la 3 la 7 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda prevăzută este de la 200 000 la 350 000 de lei sau se dispune lichidarea acestora.

Dacă aceste fapte sunt comise de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală, provoacă daune în proporții deosebit de mari și vizează un sistem informatic din infrastructura critică, pedeapsa este închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda este de la 500 000 la 1,5 milioane de lei, fiind prevăzută și lichidarea acestora.

De asemenea, se completează și lista modalităților de comitere a infracțiunilor, astfel încât să fie sancționate expres și introducerea, periclitarea sau eliminarea ilegală a datelor informatice, împiedicarea accesului la acestea, precum și întreruperea funcționării unui sistem informatic. Conform proiectului aprobat de Guvern, pedeapsa prevăzută este amenda de la 42 500 la 67 500 de lei sau închisoarea de la 2 la 5 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va fi de la 100 000 la 200 000 de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Alte modificări vizează instrumentele utilizate pentru comiterea infracțiunilor informatice. Proiectul face distincție între programele de calculator și mijloacele tehnice, pe de o parte, și parolele și codurile de acces, pe de altă parte. Printre acțiunile sancționate sunt incluse și procurarea sau distribuirea acestora în scop infracțional.

Măsurile urmează să fie examinate de Parlament.

***

Reamintim că, pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750.000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Pe 30 octombrie, Procuratura Generală a precizat pentru NM că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

Pe 5 noiembrie, Parlamentul a organizat audieri cu ușile închise privind atacul cibernetic. În urma acestora, președintele Comisiei pentru securitate națională și ordine publică, Lilian Carp, a anunțat că atacatorii au folosit adrese IP din aproximativ șase țări, unele „destul de exotice”. Deputatul a precizat că vor fi efectuate două audituri pentru identificarea breșelor de securitate și clarificarea modului în care a fost organizat atacul, precum și a celor responsabili. Carp nu a exclus nici posibilitatea unui sabotaj din interior: „Analizăm toate scenariile”.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: