Migdalele moldovenești au uimit spaniolii

Migdalele au devenit unul din cele mai populare alimente pentru un mod sănătos de viață, cu beneficii surprinzătoare. Dar tu știai că aceste fructe dulci și hrănitoare, cu origini mediteraneene, sunt cultivate cu succes și în Moldova? Simion Cerneanu, inginer-constructor de profesie și client Microinvest, a început să se ocupe cu pomicultura în anul 2005. Astăzi are peste 60 de hectare de nuci și 30 de hectare de migdale, exportate în țări precum: Spania, Macedonia, Albania, Turcia și Azerbaidjan.  

Cât de profitabil este să cultivi migdali în Moldova, care este cheia succesului unei roade bune și cum a reușit să uimească spaniolii cu migdalele moldovenești, află din acest interviu.

– Mulți dintre noi am văzut migdale doar pe rafturile magazinelor. Cum ați început să le cultivați în Moldova și cât de capricioase sunt?

– Ideea de a planta o livadă ne-a venit încă în anul 2005, dar înainte de face acest pas, am studiat foarte detaliat această ramură. Eu sunt inginer-constructor de profesie și iată că peste ani am ajuns agronom. Inițial am plantat nuci, după care, în 2008 am plantat livada de migdali. În acea perioadă noi eram printre pionierii acestei ramuri agricole, mai puțin studiate și explorate în țara noastră. Totuși, asta nu ne-a oprit. Am căutat și studiat literatură din domeniu de peste hotare, ca să știm toți pașii și provocările. De la plantare și până la prima roadă a fost o cale lungă, dar pe care am parcurs-o cu susținerea și ajutorul familiei.

– Ce ar trebui să știm despre migdale, atât ca consumatori, cât și agricultori, interesați de cultivarea acestor pomi fructiferi?

– Despre migdale, cu siguranță știți cât de benefice și hrănitoare sunt. Acestea pot fi consumate crude sau folosite pentru diverse gustări, deserturi, băuturi și chiar bucate. Au beneficii uimitoare pentru creier, piele, inimă, îmbunătățesc nivelul de colesterol, funcția neurologică, previn diabetul și alte boli. În plus, sunt cea mai bună alegere pentru persoanele cu intoleranță la lactoză. Ce ține de migdali, sunt niște pomi fructiferi pe cât de frumoși, pe atât de capricioși. În primii ani de când am sădit livada, am avut o perioadă când nu au dat roade deloc. Nu înțelegeam care poate fi cauza, pentru că îi îngrijeam conform protocoalelor. Copacii erau frumoși, dar pur și simplu nu rodeau. Am apelat la toți specialiștii din Moldova, dar nimeni nu a putut să ne dea o soluție. Am apelat chiar și la specialiști de peste hotare, din Germania și Olanda. Un horticultor experimentat din Olanda a venit în Moldova, dar tot nu am găsit o rezolvare. După analize minuțioase a solului, am reușit totuși să identificăm și să rezolvăm problema și să îi fructificăm. Abia în 2016 am exportat prima roadă în Spania. Dar s-a meritat. Spaniolii nu ne credeau că noi cultivăm acest soi și reușim să obținem până la 45% de miez.

– Știm că migdalii necesită o tehnică specială de recoltare și prelucrare? Povestiți-ne un pic despre aceste etape.

– Da, cultivarea și recoltarea migdalelor este un proces minuțios și complex, alcătuit din mai multe etape. Prima și cea mai importantă este analiza și prelucrarea solului, de asemenea irigarea, păstrarea umidității în sol, protejarea de înghețuri. Acum suntem în sezonul de recoltare. Noi culegem migdalele cu o mașină specială, le punem într-un vas mare, le transportăm la mașina de decojit, după care în uscătorie. În uscătorie, migdalele petrec până la 40 de ore, la temperaturi de maxim 34 de grade, ca să nu-și piardă substanțele nutritive. În coajă, acestea pot fi păstrate și câțiva ani, iar decojite, doar câteva luni. Când mergem la târguri noi mereu le ducem proaspete. Da, nu e ușor deloc să crești și să recoltezi migdale, dar e o afacere foarte plăcută, mai ales primăvara, când migdalii sunt în floare. De ceva timp, au început să vină miri la noi să-și facă poze în livadă. E ceva neobișnuit. Floarea de migdal e foarte frumoasă. Are un miros gingaș, care se păstrează câteva săptămâni. Mai nou, ne-au întrebat și despre excursii în livada de migdali și ne-a plăcut ideea.

– Nu putem să nu vă întrebăm și despre nucile grecești – un fruct foarte răspândit în țara noastră, dar și profitabil. Ce soiuri cultivați și care e secretul unei roade bune?

– Noi cultivăm un soi francez de nuci, Franquette. E un soi vechi, dar calitativ și rezistent. În Franța, 95% din livezile de nuci sunt anume Franquette. La început credeam că nucii doar se sădesc și așteptăm roada. În realitate e altfel, dacă vrei o roadă bună trebuie să îngrijești nucii corespunzător. Totul vine cu experiența și dacă natura ține cu tine. În agricultură, orice afacere este riscantă. Nu știi cum vor fi condițiile climaterice mâine sau în următorul sezon. Poți doar minimiza riscurile. Am rămas la acest soi pentru că știm că a fost testat în timp, e rezistent la înghețuri și s-a adaptat destul de bine climei și solului nostru.

– Ce planuri aveți pentru următorii ani? Care este rolul Microinvest în dezvoltarea afacerii?

– Microinvest este colacul nostru de salvare de fiecare dată când avem nevoie de o investiție rapidă. Fiind de mulți ani în agricultură, am accesat multe credite, de la diverse organizații. Suntem mulțumiți și de bănci, doar că acestea acționează cam încet. Prima oară am apelat la Microinvest când aveam nevoie urgent de un utilaj pentru câmp. Al nostru vechi s-a defectat și trebuia cât mai rapid să începem lucrările. La magazinul unde am apelat ne-au recomandat Microinvest. Și în doar 2 ore am primit finanțarea. Îmi place că au o echipă tânără și energică și că reacționează foarte repede la necesitățile clienților. La sigur vom apela și pentru alte credite, mai ales că avem planuri frumoase de dezvoltare. Ne gândim să investim în linia de procesare, să mai plantăm nuci și să producem derivate din migdale: făină, ulei, fulgi și cremă. Iar asta cere investiții mari și parteneri de încredere.

*Microinvest este unica organizație de creditare nebancară din Moldova, deținătoare a Certificatului Internațional de Protecție a Clienților. Acesta presupune un proces de creditare responsabil și transparent, bazat pe principii respectuoase de deservire a clienților, abordare corectă și echitabilă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Moldoveni, înșelați cu promisiuni de muncă la o fabrică de bere din Finlanda: avertisment

Cetățeni ai R. Moldova au fost înșelați de persoane care le-au promis locuri de muncă în Finlanda și rezolvarea tuturor formalităților pentru viză. În cele mai multe situații, li s-au promis locuri de muncă la o fabrică de bere. Informațiile au fost comunicate de Ambasada Finlandei la Bucureşti, care a atenționat că aceasta este o formă de escrocherie. Potrivit instituției, pentru a lucra în Finlanda este necesar un contract de muncă semnat cu angajatorul și depunerea online a cererii pentru permis de ședere, fără intermediari și fără plăți către terți.

Ambasada a anunțat că este contactată în mod sistematic de cetățeni din Republica Moldova, care au fost escrocați de persoane ce le-au promis obținerea unui loc de muncă în Finlanda și rezolvarea tuturor formalităților privind viza. Potrivit instituției diplomatice, cetățenilor li se promit, în cele mai multe situații, locuri de muncă la o fabrică de bere.

„Ambasada Finlandei avertizează cu privire la aceste situații și îndeamnă cetățenii să nu se lase păcăliți și nu plătească diverse sume celor care le fac astfel de propuneri. Cetățenii Republicii Moldova care își doresc să meargă în Finlanda la muncă au nevoie de un contract semnat cu angajatorul, contract ce se depune online pe platforma EnterFinland, alături de restul documentelor necesare obținerii permisului de ședere și pentru care, tot online, se plătește o taxă. Valoarea taxei de procesare a documentelor variază între 380 și 740 euro, în funcție de tipul de muncă. Fără intermediari și fără comisioane plătite către terți”, a comunicat ambasada, reprezentantul oficial al Guvernului Finlandei în România și Republica Moldova. Potrivit instituției diplomatice, mai multe informații despre procedura de aplicare pentru permisele de ședere în Finlanda pot fi găsite pe site-ul Serviciului finlandez pentru Imigrări.

În același timp, ambasada a declarat că cetățenii Republicii Moldova care dețin pașapoarte biometrice nu au nevoie de viză pentru a călători în Finlanda ca turiști.

(VIDEO) Va candida Bolea la primăria Chișină?/ Tentativă de răpire a 2 eleve/ Munteanu, despre a doua casă

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Bolea: Nu sunt candidatul pentru funcția de primar de Chișinău
— Dodon și Ozerov, întrevedere pe fundalul portretului lui Putin
— Bărbat reținut după o tentativă de răpire a două minore
— Ziua Cămășii Ucrainene, sărbătorită la Chișinău: „Este o mică parte a poporului nostru”
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Максим Андреев, NewsMaker

Sondaj pe malul drept al Nistrului: Peste jumătate dintre respondenți consideră că Guvernul nu face suficient pentru drepturile omului în Transnistria

50,6% dintre respondenții unui sondaj, cetățeni de pe malul drept al Nistrului, consideră că Guvernul Republicii Moldova nu face suficient pentru protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În același timp, 33,7% indică administrația de facto de la Tiraspol drept principalul responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor omului, 31,2% – Guvernul Republicii Moldova, iar 11,9% – Federația Rusă. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de Asociația Promo-LEX și ATES Research Group și prezentat pe 22 mai.

Potrivit asociației, datele provin dintr-un sondaj cantitativ, cu colectarea răspunsurilor între 22 februarie și 12 martie 2026. Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de 1 226 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația de pe malul drept al Nistrului, cu o marjă de eroare de ±3,0%. Eșantionul nu include locuitorii regiunii transnistrene și nici diaspora.

În ce măsură sunt respectate drepturile omului în regiune?

21% dintre respondenți consideră că drepturile nu sunt respectate deloc, 20,9% le văd respectate „în mică măsură”, iar 20,4% optează pentru categoria de mijloc, „în oarecare măsură”. La capătul opus al scării, doar 8,3% indică „în mare măsură” și 4,4% „în foarte mare măsură”. O pondere de 23,9% declară că nu cunoaște răspunsul, iar 1% nu răspunde.

Cine este responsabilul principal?

La întrebarea privind responsabilul principal pentru asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, administrația de facto de la Tiraspol este indicată de 33,7% dintre respondenți, iar Guvernul R. Moldova de 31,2%. Rusia întrunește 11,9%, organizațiile internaționale 4,1%, alte răspunsuri 1,2%, iar 18% declară că nu știu.

Prima și a doua prioritate pentru reglementarea conflictului

„Respectarea drepturilor omului” este indicată ca prioritate numărul unu de 39,2%, iar „retragerea forțelor militare străine și demilitarizarea regiunii” de 29,8%. Urmează „consolidarea măsurilor de încredere între cele două maluri” (8,8%), „stabilirea unui statut juridic clar” (6,1%), „cooperarea economică” (4,6%) și „democratizarea regiunii” (3,5%). „Menținerea situației actuale pentru a evita destabilizarea” întrunește 3,8%.

La a doua opțiune, retragerea trupelor rămâne dominantă (18,5%), urmată de cooperarea economică (15,7%), stabilirea statutului juridic (15,6%) și consolidarea măsurilor de încredere (14,7 %).

Face Guvernul suficiente eforturi pentru drepturile oamenilor din stânga Nistrului?

Cumulând răspunsurile critice, 50,6% (32,7% „nu, nu fac suficiente eforturi” și 17,9% „mai degrabă nu fac suficiente eforturi”) consideră că Guvernul nu face suficient. Răspunsurile pozitive (12,2% „da” și 18,1% „mai degrabă da”) adună 30,3%. La acestea se adaugă 16,3% care nu se consideră informați despre subiect și 2,7% care nu răspund.

Frecvența deplasărilor în regiune

38,9% dintre respondenți declară că nu au fost niciodată în stânga Nistrului, iar 26,2% spun că au fost în trecut, dar nu și în ultimii trei ani. Cumulat, 65,1% dintre cetățenii de pe malul drept au o relație fie inexistentă, fie întreruptă cu teritoriul. Doar 4,1% se deplasează regulat (săptămânal sau lunar), 11,1% de câteva ori pe an, iar 19,3% rar.

Aderarea la UE în relația cu conflictul transnistrean

27,9% consideră că R. Moldova ar trebui să continue pe calea integrării în UE, în timp ce caută soluții pentru rezolvarea conflictului. 24,1% susțin că aderarea ar trebui să aibă loc doar după soluționarea conflictului. 21,6% admit că Republica Moldova poate adera și fără reintegrarea regiunii. 18,5% declară că nu știu, iar 7,9 % nu răspund.

Procuror general: Am găsit 55 000 euro într-un borcan pentru murături din beciul părinților

Banii pe care procurorul general Alexandru Machidon i-a declarat drept moștenire de la părinți, în sumă totală de 55.000 de euro, și care au stat la baza cumpărării unui apartament de 34.000 de euro în 2018 erau păstrați într-un vas de murături, pe un raft din beciul unei anexe de la gospodăria familiei sale, potrivit explicațiilor pe care le-a oferit în fața Comisiei de Evaluare a Procurorilor. După două audieri și un proces de verificare amănunțit, Comisia a constatat că Machidon a promovat evaluarea integrității etice și financiare.

Ce a verificat Comisia

Principala întrebare la care Comisia a trebuit să răspundă a fost dacă cei 55.000 de euro declarați de Machidon drept moștenire de la părinții săi, decedați în 2017, sunt o sursă legitimă pentru achiziționarea unui apartament de 34.000 de euro în decembrie 2018.

Potrivit raportului Comisiei, Machidon a explicat că numerarul era păstrat „într-o pungă de plastic plasată într-un vas de plastic utilizat în mod obișnuit în satele moldovenești pentru conservarea legumelor, aflat pe un raft în spatele butoaielor de vin din beciul anexei utilizate pentru depozitare”. El și sora sa știau din copilărie că părinții obișnuiau să păstreze economiile în acea zonă, însă nu cunoșteau suma exactă. „Nu am știut niciodată dacă erau 50.000 EUR sau 100.000 EUR”, a declarat Machidon în fața Comisiei.

De unde proveneau banii

Comisia a analizat trei surse principale de venit ale părinților lui Machidon. Prima este un magazin-bar administrat de familie din 1995 până în august 2017, în centrul satului. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată profituri minime sau pierderi în mulți ani, însă Machidon a prezentat carnete de evidență ținute de mama sa, din care rezultă un flux constant de produse cumpărate și vândute. Comisia a acceptat că afacerea era probabil profitabilă, fără a putea cuantifica exact veniturile.

A doua sursă este salariul mamei, profesoară timp de aproape două decenii. Potrivit datelor SFS, venitul brut al mamei pentru perioada 1998-2017 a fost de circa 666.716 lei, echivalentul a aproximativ 32.000 de euro.

A treia și cea mai importantă sursă este munca tatălui în Israel, unde acesta a lucrat ca îngrijitor de bătrâni din 2003 până în 2011-2012, cu un salariu estimat de 1.500-2.000 de dolari pe lună, cu cazare și masă asigurate de angajatori. Comisia a identificat 14 transferuri bancare efectuate de tată din Israel în Republica Moldova, în valoare totală de 8.800 de dolari și 4.000 de euro, și a acceptat că acesta a muncit cel puțin 66 de luni, câștigând minimum 66.000 de dolari. Pe baza acestui calcul conservator, Comisia a concluzionat că Machidon ar fi putut moșteni cel puțin 34.916 de euro, suficienți pentru a acoperi achiziția apartamentului.

Banii păstrați în beci, nedocumentați

Un alt aspect al dosarului a fost că banii declarați drept moștenire nu au putut fi incluși în certificatul de moștenitor legal, deoarece notarul a explicat că astfel de certificate se eliberează doar pentru fonduri din conturi bancare sau documentate prin contracte, nu pentru numerar. Machidon a susținut că a ridicat această chestiune încă de la prima vizită la notar, în octombrie 2017, iar notarul a confirmat că nu a eliberat niciodată certificate de moștenitor pentru numerar.

Comisia a acceptat această explicație, observând că legislația în vigoare la acea vreme nu interzicea includerea numerarului în masa succesorală, iar practica notarială era neuniformă.

Nedeclararea economiilor în numerar

Un alt aspect examinat a vizat faptul că Machidon nu a declarat economii în numerar în declarațiile de avere pentru 2016 și 2017, deși acestea depășeau pragul legal. Astfel, în 2016 nu a declarat 210.000 de lei, iar în 2017 nu a declarat 430.000 de lei și 55.000 de euro. Procurorul a recunoscut că ambele sume depășeau pragul de declarare și că ar fi trebuit să le declare, explicând că omisiunea s-a datorat „familiarizării insuficiente cu noile norme de declarare a economiilor în numerar”, introduse prin Legea nr. 133/2016.

Comisia și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că un procuror invocă necunoașterea legii pentru a justifica omisiunile din declarațiile de avere, subliniind că „se prezumă că procurorii fie cunosc obligațiile legale ce le revin în materie de declarare a averii, fie apelează la ANI pentru îndrumare”. Cu toate acestea, deoarece omisiunile datează din 2016-2018, adică în afara perioadei de cinci ani relevante pentru evaluarea integrității etice, Comisia nu le-a putut imputa subiectului în scopul evaluării.

Concluzia Comisiei

Comisia a constatat că, deși nu a putut confirma cu certitudine suma exactă a moștenirii declarate, probele disponibile sunt suficiente pentru a înlătura dubiile serioase privind existența unor resurse financiare legitime pentru achiziționarea apartamentului. Astfel, Alexandru Machidon a promovat evaluarea integrității etice și financiare.

Alexandru Machidon a fost numit procuror general în aprilie 2026.

Ce apartament a cumpărat Machidon și la ce preț

În decembrie 2018, Alexandru Machidon a achiziționat un apartament de 65,6 metri pătrați în municipiul Chișinău, la prețul contractual de 34.000 de euro, echivalentul a 674.400 de lei. Valoarea cadastrală a apartamentului era de 424.230 de lei, adică aproximativ 21.630 de euro. Machidon a declarat că a cumpărat apartamentul în stare renovată, cu mobilier în bucătărie, un pat și o canapea, fără tehnică de uz casnic, și că în perioada imediat următoare a cheltuit aproximativ 110.000 de lei pentru mobilarea și dotarea acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Sursa: ZDG

ZdG: un jurnalist rus a făcut parte din delegația Moldovei la Eurovision 2026. Cum răspunde TRM

Un jurnalist rus, colaborator al unei publicații de la Moscova, a făcut parte din delegația oficială a Republicii Moldova la Eurovision 2026, dezvăluie Ziarul de Gardă. Este vorba despre Artur Gasparian, jurnalist la „Moskovski Komsomoleț” și unul dintre cei mai cunoscuți comentatori ruși ai competiției, acreditat de EBU la cererea delegației moldovene. Potrivit ZdG, nu este prima dată când Gasparian apare în delegația Moldovei, același lucru s-a întâmplat în 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina și a fost exclusă din Eurovision, și din nou în 2023.

Vlad Țurcanu, șeful companiei publice Teleradio-Moldova, care și-a anunțat demisia și era totodată membru al delegației, a declarat pentru ZDG, că nu cunoaște numele lui Artur Gasparian și că nu știe dacă acesta a făcut parte din delegația Moldovei.

După publicarea articolului de către ZdG, șefa delegației, Veronica Cojocaru, a venit cu o precizare, susținând că toate solicitările de acreditare sunt transmise spre examinare și validare Uniunii Europene de Radio și Televiziune, care le supune unui proces riguros de verificare.

Solicitările de acreditare recepționate de TRM sunt transmise spre examinare și validare EBU, care le supune unui proces riguros de verificare și aprobare prin intermediul unei comisii specializate de vetting. Jurnaliștii acreditați nu beneficiază din partea TRM de acoperirea cheltuielilor legate de deplasare, cazare și diurnă, cu excepția angajaților TRM acreditați la eveniment”, se arată în nota transmisă de Cojocaru.

Cine este Artur Gasparian și de ce prezența sa ridică semne de întrebare

Artur Gasparian este unul dintre cei mai cunoscuți comentatori ruși ai Eurovisionului, jurnalist la „Moskovski Komsomoleț” și prezent constant în presa rusă drept „expert Eurovision”. Deși a fost acreditat în delegația Moldovei în calitate de cetățean armean și editor al portalului turistic cometoarmenia.am, pe pagina sa de Facebook acesta indică că locuiește la Moscova, de unde a publicat recent mai multe postări. Totodată, pe portalul în numele căruia a fost acreditat nu a fost publicată nicio știre despre Eurovision 2026, iar ultimele articole care s-ar plia pe domeniul muzical datează din 2020.

Gasparian nu este la prima prezență în delegația Moldovei. A primit acreditare din partea Moldovei în 2022, anul în care Rusia a invadat Ucraina la scară largă și a fost exclusă din Eurovision, și din nou în 2023. Potrivit ZdG, jurnalistul este un „vechi prieten” al lui Serghei Orlov, unul dintre producătorii muzicali implicați ani de zile în selecția națională a Eurovision.

Legăturile sale cu ecosistemul mediatic rusesc sunt documentate. În anii 2018, 2020 și 2021, când Filip Kirkorov era puternic implicat în proiectele Eurovision ale Moldovei, Gasparyan era unul dintre comentatorii care promovau și analizau aceste proiecte în media rusă, comentând explicit „strategia lui Kirkorov la Eurovision” și faptul că acesta „reprezintă Moldova” prin Natalia Gordienko. Gasparian apare alături de Kirkorov în mai multe fotografii publicate pe rețelele sociale.

La Eurovision 2026, desfășurat la Viena, Gasparian a publicat postări despre reprezentanții Greciei, căreia Moldova i-a oferit 8 puncte, primind în schimb 3  și ai Bulgariei, căreia Moldova i-a oferit 7 puncte, primind în schimb 5.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: