Moldova Business Week 2024. Cunoaște potențialul economic al celor 4 regiuni în care se desfășoară evenimentul

Cea de-a 9-a ediție a Moldova Business Week 2024 marchează o premieră prin desfășurarea sa în patru regiuni economice cheie ale țării: Chișinău, Edineț, Ungheni și Bălți. Evenimentul va reuni peste o mie de participanți, de la investitori străini și antreprenori locali, la oficiali de rang înalt și experți economici de top, subliniind potențialul economic al Moldovei în ansamblul său. Moldova Business Week 2024 va oferi o platformă unică pentru explorarea și valorificarea oportunităților de afaceri din fiecare regiune, facilitând astfel dezvoltarea economică sustenabilă a țării.

Natalia Bejan, Director executiv al Agenției de Investiții: „Moldova Business Week este cel mai important forum economic internațional al țării noastre și un prilej de a demonstra lumii că Moldova, deși mică, are un potențial semnificativ în economia globală. Evenimentul ne oferă ocazia de a prezenta climatul investițional din Moldova și oportunitățile de afaceri pe care investitorii străini le pot valorifica. Ne propunem să aducem în atenția publicului internațional poveștile de succes ale investitorilor care au ales recent Republica Moldova pentru dezvoltarea afacerilor lor, oferind totodată o platformă pentru networking și crearea de noi parteneriate.”

Avantajele economice ale regiunilor în care va fi organizat evenimentul
Pe durata celor cinci zile ale evenimentului, vor avea loc 14 evenimente dedicate sectoarelor strategice ale economiei naționale, cum ar fi agroalimentar, electronică, energie sau IT. Locațiile pentru aceste evenimente au fost selectate strategic, în funcție de domeniul de afaceri predominant în fiecare regiune. Agenda evenimentelor poate fi consultată pe www.mbw.md

Chișinău. Chișinău, reprezintă centrul economic și cultural al țării, atrăgând o mare parte din investițiile naționale. Cu 66% din totalul investițiilor în active fixe, Chișinău este esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale. Unul dintre punctele forte ale orașului este Moldova IT Park, care oferă un regim fiscal atractiv pentru companiile din domeniu, cu o taxă unică de 7%, facilitând astfel dezvoltarea sectorului IT în regiune. Forța de muncă din Chișinău este recunoscută pentru multilingvism și pentru competențele sale diverse, ceea ce atrage atât companiile internaționale, cât și pe cele locale. În domeniul turismului, Chișinău atrage 59,1% dintre turiștii care vizitează Moldova, fiind un punct de pornire pentru explorarea turismului rural și vinicol din regiune. În plus, orașul contribuie cu 24,2% din producția industrială exportată a țării.
Bălți. Bălți a devenit un hub important pentru industria automotive, atrăgând numeroase companii internaționale de renume. Printre acestea se numără Dräxlmaier Automotive, Magnetec Components SRL și Gebauer & Griller, care au investit masiv în producția locală. Aceste companii contribuie semnificativ la exporturile Moldovei, punând Bălți pe harta globală a producției de componente auto. Cu un total de 94 de rezidenți în zona economică și investiții totale de 313 milioane USD, Bălți continuă să fie un pol de creștere economică și un exemplu de succes în atragerea investițiilor străine directe. Orașul oferă infrastructură modernă și facilități care sprijină dezvoltarea industriei manufacturiere și a altor sectoare conexe.
Ungheni. Ungheni este cunoscut ca un centru important pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM- uri). Peste 3.650 de IMM-uri își desfășoară activitatea aici, contribuind la diversificarea economiei locale și la crearea de locuri de muncă. Zona Economică Liberă «Ungheni — Business» joacă un rol important în atragerea investitorilor prin oferirea unui regim preferențial, facilitând dezvoltarea companiilor rezidente. Cu 59 de rezidenți și investiții totale de 117 milioane USD, zona a devenit un punct de referință pentru investitorii străini care caută un mediu de afaceri competitiv. Printre companiile care au ales să investească în Ungheni se numără Lear Corporation, EuroYarns și Covoare Ungheni, care aduc valoare adăugată economiei locale și naționale.
Edineț. Edineț se distinge prin diversificarea activităților sale economice și prin investițiile atrase înultimii ani. Cu un total de 20 de milioane de euro investiți, Edineț a creat peste 400 de locuri de muncă, contribuind la creșterea economică regională. Regiunea este cunoscută pentru terenurile sale fertile, care se întind pe aproximativ 712,7 km², fiind ideale pentru cultivarea porumbului, cartofilor și legumelor de câmp. Această zonă agricolă a atras companii precum T.B. Fruit și Natur Bravo, careproduc sucuri și produse conservate pentru export. Un alt avantaj major al regiunii Edineț este poziția sa geografică strategică, aflată în apropierea granițelor cu România și Ucraina. Aceasta oferă o conectivitate excelentă și oportunități logistice pentru companiile care își desfășoară activitatea aici. Infrastructura bine dezvoltată și proximitatea față de piețele externe fac din Edineț o locație atractivă pentru investiții și pentru dezvoltarea afacerilor.

Moldova Business Week 2024 va avea loc în perioada 16 — 20 septembrie. Evenimentul este organizat de Agenția de Investiții din Republica Moldova în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și asociațiile de profil din mai multe sectoare cheie ale economiei naționale. Forumul reprezintă o platformă esențială de conectare pentru investitori, antreprenori și experți economici — o platformă potrivită pentru analizarea tendințelor economice și a politicilor naționale, cu accent pe integrarea europeană a țării. În contextul aderării Moldovei la Uniunea Europeană până în 2030, Moldova Business Week va juca un rol crucial în promovarea avantajelor competitive ale Moldovei, facilitând accesul la piețele europene cu peste 1 miliard de consumatori.

Comunitatea de afaceri este invitată să participe la evenimentele organizate în cadrul Moldova Business Week 2024, înregistrându-se pe site-ul oficial al evenimentului — www.mbw.md Participanții vor avea posibilitatea de a stabili întâlniri, de a crea conexiuni cu alte companii și investitori, de a dezvolta contacte și parteneriate, precum și de a organiza ședințe de business în cadrul evenimentelor, prin intermediul unei aplicații de networking.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

facebook.com/partidulshor

Încă un lider din echipa lui Șor ajunge în instanță: riscă până la 7 ani de închisoare

Președintele oficiului teritorial Anenii Noi al ex-partidului „Șor” ajunge în judecată. Conform procurorilor, persoana ar fi contribuit la acceptarea a circa 3 milioane de lei din surse ilicite, iar banii ar fi fost folosiți pentru promovarea intereselor politice ale partidului și obținerea puterii în stat. Dacă va fi găsit vinovat, liderul local al fostului partid „Șor” riscă o amendă de până la 92 500 de lei sau până la 7 ani de închisoare.

Procuratura Anticorupție a anunțat, pe 24 iunie, despre finalizarea urmăririi penale și transmiterea în instanță a cauzei penale în care președintele oficiului teritorial Anenii Noi al ex-partidului „Șor” este învinuit de complicitate la finanțarea ilegală a partidului, din partea unui grup criminal organizat.

Conform procurorilor, în perioada iulie – octombrie 2022, persoana a coordonat activitatea organizației, știind că partidul era finanțat de un grup criminal organizat. Se menționează că, în complicitate cu conducerea partidului, el ar fi contribuit la acceptarea a circa 3 milioane de lei din surse ilicite. Banii ar fi fost folosiți pentru promovarea intereselor politice ale partidului și obținerea puterii în stat prin mijloace ilegale.

Învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția. Procuratura Anticorupție a declarat că, dacă va fi găsită vinovată, persoana riscă o amendă cuprinsă între 57.500 și 92.500 de lei sau o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar în ambele cazuri – privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, pe o perioadă de 2 până la 5 ani.

Conform procurorilor, pentru a asigura plata unei eventuale amenzi și confiscarea bunurilor, a fost pus sechestru pe averea învinuitului, în valoare de peste 400.000 de lei.

Anterior, procurorii au expediat în instanță cauze penale în care figurau și alți lideri locali ai ex-partidului „Șor”.

***

Amintim că în 2023 partidul politic „Șor” a fost declarat neconstituțional. Decizia a fost pronunțată de magistrații Curții Constituționale, urmare a sesizării Guvernului Republicii Moldova, în care se menționa că formațiunea prin activitatea sa a încălcat în repetate rânduri principiile statului de drept și a acționat într-o manieră contrară intereselor naționale.

Șor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Unele investigații jurnalistice au arătat că Șor, care este și cetățean israelian, s-a stabilit în Israel. Pe 1 februarie 2024, Șor a părăsit Israelul, iar de atunci se află în Federația Rusă. În mai 2024, acesta anunța că a obținut cetățenia Rusiei. În luna mai curent, ministra Afacerilor Interne Daniella Misail-Nichitin a declarat că Moscova nu reacționează la cererea Chișinăului de extrădare a lui Ilan Șor. Amintim că în aprilie 2023, Curtea de Apel l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Atunci Șor a acuzat magistrații că s-ar fi subordonat ordinelor politice și a susținut decizia Curții de Apel „îl lasă rece și că nu are de gând să se conformeze acesteia”. Pe 13 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia instanței de apel.

diez.md

Fraudă la examenele de gimnaziu: peste 100 de elevi eliminați. Perciun, despre primele rezultate: „Mai avem de lucru”

Aproape 89% dintre elevii care au absolvit gimnaziul anul acesta au promovat examenul de clasa a IX-a, comparativ cu aproape 95% anul trecut. Potrivit Ministerului Educației, majoritatea elevilor au obținut note între 6 și 8, iar aproximativ 8% au luat 9 sau 10. Unul din cinci elevi a trecut examenul cu nota minimă, în timp ce puțin peste 10% nu au reușit să promoveze. Totodată, peste 100 de candidați au fost eliminați pentru fraudă, precizează MEC.

Cea mai mare notă medie s-a înregistrat la Istoria românilor și universală — 6,51, iar cea mai mică, 5,90, la Limba și literatura română pentru alolingvi.

La nivel de discipline, rata de promovare este de 95% la Istoria românilor și universală, 95,8% la Limba și literatura română, 96,5% la Limba și literatura rusă, 82,7% la Limba și literatura română pentru alolingvi și cea mai scăzută — 77,8% la Matematică.

Pentru prima dată, toate examenele au fost monitorizate în fiecare școală din țară, cu sprijinul a peste 1.000 de observatori. Chiar și așa, 114 candidați au fost eliminați pentru fraudă, anunță MEC.

„Ne-am dorit un examen corect și integru, la nivelul întregii țări, astfel încât rezultatele să reflecte cu adevărat cunoștințele elevilor. Putem spune că nivelul de integritate a fost, în mare parte, atins — vedem o apropiere a rezultatelor de cele pe care le anticipam, pe baza experienței de anul trecut și a performanțelor de la testele PISA. Imaginea este, anul acesta, mai clară decât în anii precedenți. Totuși, este evident că mai avem încă de lucru în ceea ce privește asigurarea deplină a integrității”, a menționat ministrul Dan Perciun. 

„Am inițiat un amplu proces de reorganizare a modalității de desfășurare a examenelor de clasa a IX-a, având ferma convingere că integritatea nu se negociază. (…) Ne-am dorit să avem un examen corect, responsabil și onest”, a spus Lilia Ivanov, directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare. 

Candidații își pot consulta lucrările pe platforma https://o9est.md, iar cei nemulțumiți pot depune contestații până la sfârșitul zilei de  astăzi, 24 iunie. Contestațiile vor fi examinate până pe 1 iulie, iar rezultatele finale vor fi afișate pe 2 iulie. Pentru cei care nu au promovat, sesiunea suplimentară este programată între 8 și 11 iulie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Посольство России в Республике Молдова

Moscova, după Marșul Suveranității organizat la Chișinău: „Respectăm neutralitatea Moldovei”

Federația Rusă afirmă că respectă „suveranitatea, statutul de neutralitate și integritatea teritorială a Republicii Moldova” — potrivit unei declarații publicate de Ambasada Rusiei la Chișinău, la o zi după evenimentele desfășurate luni, 23 iunie, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la semnarea Declarației de Suveranitate a țării. Totodată, diplomația rusă susține că „renunțarea la un curs de confruntare cu Rusia reprezintă o garanție a stabilității Moldovei”. Autoritățile de la Chișinău nu au comentat, deocamdată, declarațiile.

În comunicat, Ambasada anunță că a urmărit desfășurarea evenimentelor de la Chișinău.

„Rusia salută o astfel de abordare rațională și sprijină dorința statelor de a-și determina independent viitorul, ținând cont de tradițiile și specificul lor civilizațional. Țara noastră respectă cu strictețe prevederile Tratatului de prietenie și cooperare din 2001. Nu intervine în treburile interne ale Moldovei, respectă suveranitatea acesteia, statutul de neutralitate și integritatea teritorială”, menționează Ambasada rusă.

Totodată, Ambasada Rusiei a declarat că „respectarea acestor principii, consfințite în Constituția Republicii Moldova, precum și renunțarea la un curs de confruntare cu Rusia, reprezintă o garanție a stabilității și prosperității Moldovei, a relațiilor de bună vecinătate și a unei cooperări egale și reciproc avantajoase între țările noastre”.

Am solicitat un comentariu de la serviciul de presă al Partidului de Guvernare, Acțiune și Solidaritate, în raport cu declarațiile Ambasada Rusiei la Chișinău. La momentul publicării știrii, nu am primit un răspuns.

Menționăm că conducerea Republicii Moldova a acuzat în repetate rânduri Rusia că încalcă neutralitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a țării, în condițiile în care în regiunea transnistreană continuă să staționeze, fără acceptul Chișinăului, Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), care număra în jur de 2500 de militari ruși.

Deși Chişinăul cere constant retragerea trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană, Moscova și administrația nerecunoscută de la Tiraspol spun că prezența acestui contingent este necesară pentru paza depozitelor de muniții de la Cobasna și menținerea misiunii de pacificare de pe Nistru.

Încă de la alegerea sa pentru prima dată în calitate de președinte al țării, dar și pe durata celor două mandate, Maia Sandu a declarat în repetate rânduri că Rusia trebuie să-şi retragă militarii din regiunea transnistreană, iar „misiunea de pace” rusească să fie înlocuită cu una civilă, cu mandat internațional, sub auspiciile OSCE şi ONU. Și Alianța Nord-Atlantică i-a cerut, anterior, Rusiei, să își retragă trupele din stânga Nistrului. Cererile, însă, așa și au rămasă fără un răspuns.

***

Suveranitatea Republicii Moldova a fost sărbătorită la Chișinău cu marș și cântece patriotice. Circa 10.000 de persoane au participat luni seara, 23 iunie, la Marșul Suveranității, o manifestație organizată de președinta Maia Sandu, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate.

Marșul „Suveranității” a început la monumentul Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Unele persoane au purtat costume tradiționale și au ținut drapele în mâini. La eveniment au fost surprinși președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și președintele Parlamentului, Igor Grosu. Totuși, manifestația nu a decurs fără note politice, fiind menționate în discursurile ținute de unii oficiali și oameni de cultură viitoarele alegeri parlamentare.

În aceeași zi, socialiștii au ieșit în stradă. La manifestație au participat și deputați ai Blocului Socialiștilor și Comuniștilor, precum și liderii Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, și ai Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev. Protestatarii au criticat politicile partidului de guvernare și au îndemnat cetățenii să voteze împotriva PAS și a președintei Maia Sandu la viitoarele alegeri parlamentare.

casata.md

Moldova va împrumuta €101 mln pentru a construi de la zero un spital regional la Cahul

Guvernul Republicii Moldova a dat undă verde negocierilor cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru un împrumut de 101 milioane de euro, destinat implementării proiectului „Spitalele regionale din Republica Moldova”. Potrivit Ministerului Sănătății, pentru prima dată în Republica Moldova, va fi construit un spital regional de la zero – Spitalul Regional Cahul. Acesta va deservi peste 300 000 de locuitori din sudul Moldovei. Noua instituție va include, de asemenea, un centru regional de oncologie.

Ministerul Sănătății a raportat că, la data de 24 iunie, Guvernul a decis inițierea negocierilor asupra Contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru implementarea proiectului „Spitalele regionale din Republica Moldova”, precum și acordarea de împuterniciri delegației oficiale de negociatori.

Potrivit ministerului, proiectul urmărește contractarea unui împrumut de 101 milioane de euro, acordat de BEI.

„Pentru prima dată în Republica Moldova, va fi construit un spital regional de la zero – Spitalul Regional Cahul, o instituție medicală modernă care va deservi cetățenii din sudul țării. Peste 300 de mii de oameni din raioanele Cahul, Comrat, Leova, Ceadîr-Lunga, Taraclia, Cantemir și Vulcănești vor avea parte de servicii medicale de înaltă performanță mai aproape de casă. Noul spital va avea o suprafață de peste 50.000 m² și va fi dotat cu cele mai moderne dispozitive medicale și tehnologii de diagnostic și tratament. Acesta va dispune de un bloc operator, cu opt săli de operație, radiologie intervențională, cateterism cardiac și proceduri avansate de endoscopie. De asemenea, unitatea primiri urgențe, de nivel terțiar, va fi echipată cu o sală hibrid pentru intervenții complexe”, au comunicat reprezentanții ministerului.

Se menționează că în cadrul Spitalului Regional Cahul va funcționa și un centru regional de oncologie, unde pacienții vor avea acces la servicii performante de chimioterapie, radioterapie și brahiterapie, alături de facilități complementare de medicină nucleară, precum gamma-cameră și SPECT/CT.

Anterior, reprezentanții Parlamentului precizau că Spitalul Regional Cahul va fi construit pe terenul actualului Spital Raional Cahul. Se menționa că proiectul va fi implementat până în luna iulie 2030, iar lucrările de construcție vor începe în trimestrul IV al anului 2026.

Daniel Vodă

Vodă respinge criticile: Guvernul a numit transparent judecătorii constituționali

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a făcut numirile sale pentru funcțiile de judecători la Curtea Constituțională (CC) în mod „transparent” – contrar criticilor apărute în spațiul public. El a menționat că propunerile Guvernului – Sergiu Litvinenco și Domnica Manole – au fost anunțate din timp, iar numirile lor au fost aprobate în ședință publică. Vodă a mai spus că legislația în vigoare nu obligă Guvernul să organizeze concurs pentru selectarea magistraților CC. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 24 iunie.

Guvernul a respectat cadrul legal și a acționat transparent în procesul de desemnare a celor doi judecători la Curtea Constituțională. Anunțul privind intenția de numire a fost făcut public din timp de către prim-ministru, iar decizia a fost supusă votului într-o ședință guvernamentală transmisă la fel public, așa cum prevede legislația în vigoare. (…) Actuala lege privind Curtea Constituțională, aprobată inclusiv în urma consultărilor cu experți naționali, dar și la nivel european, prevede expres că Guvernul are dreptul de a desemna doi judecători fără a impune obligativitatea unui concurs public – fapt care era insinuat în spațiul public mai devreme. Este o practică, apropo, regăsită și în alte democrații consolidate, cum este, de exemplu, Franța, Germania sau România, unde numirile la Curtea Constituțională sunt realizate direct de autoritățile competente”, a declarat Daniel Vodă.

Acesta a menționat că Guvernul își asumă decizia privind numirile în funcții de judecător la CC ca pe „un act de responsabilitate instituțională, menit să consolideze independența și eficiența Curții Constituționale”. „Și respinge orice insinuare că aceste numiri ar avea o altă motivație decât respectarea legii și protejarea ordinii constituționale”, a adăugat Vodă.

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023.

Pe 19 iunie, Dorin Recean a anunțat că propunerile Guvernului pentru funcția de judecători CC sunt Domnica Manole și Sergiu Litvinenco. În aceiași zi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comunicat că legislativul va înainta numirea Liubei Șova și Nicolae Roșca în calitate de judecători CC.

Pe 23 iunie, Centru de Resurse Juridice din Moldova, alături de alte șapte organizații ale societății civile, a publicat o adresare către Parlament și Guvern cu privire la procesul de numire a judecătorilor Înalte Curți. Semnatarii au menționat „transparența redusă” a legislativului și executivului în procesul de selecție a magistraților, subliniind aparenta lipsă a intențiilor de a desfășura consultări publice sau dezbateri. Astfel, semnatarii au solicitat instituțiilor să asigure respectarea principiilor transparenței și meritocrației, precum și evitarea practicilor anterioare de nominalizare a persoanelor cu funcții politice recente în calitate de judecători ai CC.

Pe 24 iunie, Cabinetul de miniștri, reunit în ședință, a aprobat cu unanimitate de voturi numirile lui Manole și Litvinenco în calitate de judecător la Curtea Constituțională. Aceștia își vor prelua mandatul din data de 17 august.

Tot pe 24 iunie, și Consiliul Superior al Magistraturii l-a desemnat pe Ion Malanciuc în funcția de judecător al Înaltei Curți. Malanciuc a fost numit în urma unui concurs organizate de CSM, la care doar el și-a depus dosarul.

***

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: