Moldova Business Week 2024. Cunoaște potențialul economic al celor 4 regiuni în care se desfășoară evenimentul

Cea de-a 9-a ediție a Moldova Business Week 2024 marchează o premieră prin desfășurarea sa în patru regiuni economice cheie ale țării: Chișinău, Edineț, Ungheni și Bălți. Evenimentul va reuni peste o mie de participanți, de la investitori străini și antreprenori locali, la oficiali de rang înalt și experți economici de top, subliniind potențialul economic al Moldovei în ansamblul său. Moldova Business Week 2024 va oferi o platformă unică pentru explorarea și valorificarea oportunităților de afaceri din fiecare regiune, facilitând astfel dezvoltarea economică sustenabilă a țării.

Natalia Bejan, Director executiv al Agenției de Investiții: „Moldova Business Week este cel mai important forum economic internațional al țării noastre și un prilej de a demonstra lumii că Moldova, deși mică, are un potențial semnificativ în economia globală. Evenimentul ne oferă ocazia de a prezenta climatul investițional din Moldova și oportunitățile de afaceri pe care investitorii străini le pot valorifica. Ne propunem să aducem în atenția publicului internațional poveștile de succes ale investitorilor care au ales recent Republica Moldova pentru dezvoltarea afacerilor lor, oferind totodată o platformă pentru networking și crearea de noi parteneriate.”

Avantajele economice ale regiunilor în care va fi organizat evenimentul
Pe durata celor cinci zile ale evenimentului, vor avea loc 14 evenimente dedicate sectoarelor strategice ale economiei naționale, cum ar fi agroalimentar, electronică, energie sau IT. Locațiile pentru aceste evenimente au fost selectate strategic, în funcție de domeniul de afaceri predominant în fiecare regiune. Agenda evenimentelor poate fi consultată pe www.mbw.md

Chișinău. Chișinău, reprezintă centrul economic și cultural al țării, atrăgând o mare parte din investițiile naționale. Cu 66% din totalul investițiilor în active fixe, Chișinău este esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale. Unul dintre punctele forte ale orașului este Moldova IT Park, care oferă un regim fiscal atractiv pentru companiile din domeniu, cu o taxă unică de 7%, facilitând astfel dezvoltarea sectorului IT în regiune. Forța de muncă din Chișinău este recunoscută pentru multilingvism și pentru competențele sale diverse, ceea ce atrage atât companiile internaționale, cât și pe cele locale. În domeniul turismului, Chișinău atrage 59,1% dintre turiștii care vizitează Moldova, fiind un punct de pornire pentru explorarea turismului rural și vinicol din regiune. În plus, orașul contribuie cu 24,2% din producția industrială exportată a țării.
Bălți. Bălți a devenit un hub important pentru industria automotive, atrăgând numeroase companii internaționale de renume. Printre acestea se numără Dräxlmaier Automotive, Magnetec Components SRL și Gebauer & Griller, care au investit masiv în producția locală. Aceste companii contribuie semnificativ la exporturile Moldovei, punând Bălți pe harta globală a producției de componente auto. Cu un total de 94 de rezidenți în zona economică și investiții totale de 313 milioane USD, Bălți continuă să fie un pol de creștere economică și un exemplu de succes în atragerea investițiilor străine directe. Orașul oferă infrastructură modernă și facilități care sprijină dezvoltarea industriei manufacturiere și a altor sectoare conexe.
Ungheni. Ungheni este cunoscut ca un centru important pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM- uri). Peste 3.650 de IMM-uri își desfășoară activitatea aici, contribuind la diversificarea economiei locale și la crearea de locuri de muncă. Zona Economică Liberă «Ungheni — Business» joacă un rol important în atragerea investitorilor prin oferirea unui regim preferențial, facilitând dezvoltarea companiilor rezidente. Cu 59 de rezidenți și investiții totale de 117 milioane USD, zona a devenit un punct de referință pentru investitorii străini care caută un mediu de afaceri competitiv. Printre companiile care au ales să investească în Ungheni se numără Lear Corporation, EuroYarns și Covoare Ungheni, care aduc valoare adăugată economiei locale și naționale.
Edineț. Edineț se distinge prin diversificarea activităților sale economice și prin investițiile atrase înultimii ani. Cu un total de 20 de milioane de euro investiți, Edineț a creat peste 400 de locuri de muncă, contribuind la creșterea economică regională. Regiunea este cunoscută pentru terenurile sale fertile, care se întind pe aproximativ 712,7 km², fiind ideale pentru cultivarea porumbului, cartofilor și legumelor de câmp. Această zonă agricolă a atras companii precum T.B. Fruit și Natur Bravo, careproduc sucuri și produse conservate pentru export. Un alt avantaj major al regiunii Edineț este poziția sa geografică strategică, aflată în apropierea granițelor cu România și Ucraina. Aceasta oferă o conectivitate excelentă și oportunități logistice pentru companiile care își desfășoară activitatea aici. Infrastructura bine dezvoltată și proximitatea față de piețele externe fac din Edineț o locație atractivă pentru investiții și pentru dezvoltarea afacerilor.

Moldova Business Week 2024 va avea loc în perioada 16 — 20 septembrie. Evenimentul este organizat de Agenția de Investiții din Republica Moldova în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și asociațiile de profil din mai multe sectoare cheie ale economiei naționale. Forumul reprezintă o platformă esențială de conectare pentru investitori, antreprenori și experți economici — o platformă potrivită pentru analizarea tendințelor economice și a politicilor naționale, cu accent pe integrarea europeană a țării. În contextul aderării Moldovei la Uniunea Europeană până în 2030, Moldova Business Week va juca un rol crucial în promovarea avantajelor competitive ale Moldovei, facilitând accesul la piețele europene cu peste 1 miliard de consumatori.

Comunitatea de afaceri este invitată să participe la evenimentele organizate în cadrul Moldova Business Week 2024, înregistrându-se pe site-ul oficial al evenimentului — www.mbw.md Participanții vor avea posibilitatea de a stabili întâlniri, de a crea conexiuni cu alte companii și investitori, de a dezvolta contacte și parteneriate, precum și de a organiza ședințe de business în cadrul evenimentelor, prin intermediul unei aplicații de networking.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Președintele țării va coordona activitatea antiteroristă, iar SIS va asigura blocarea conținutului terorist de pe online. Proiect de lege

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) propune ca materialele cu caracter terorist publicate online să poată fi blocate sau eliminate în cel mult o oră de la emiterea unui ordin, iar coordonarea activităților de prevenire și combatere a terorismului să fie atribuită președintelui țării. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege elaborat de instituție, aflat în consultări publice.

SIS propune modificarea Legii privind prevenirea și combaterea terorismului, pentru a alinia legislația Republicii Moldova la normele Uniunii Europene și la recomandările Comisiei de la Veneția.

Potrivit notei de fundamentare, autoritățile consideră că actualul mecanism de combatere a terorismului în mediul online nu corespunde standardelor europene și nu conține suficiente instrumente pentru eliminarea rapidă a conținutului care promovează sau facilitează activități teroriste.

Printre cele mai importante modificări se numără instituirea unui mecanism distinct de eliminare sau blocare a conținutului online cu caracter terorist. SIS ar urma să fie desemnat drept autoritate competentă pentru constatarea caracterului terorist al materialelor publicate pe internet și pentru emiterea ordinelor de eliminare sau blocare a acestora.

Proiectul prevede obligativitatea eliminării sau blocării accesului la conținutul vizat în termen de cel mult o oră de la primirea ordinului. Totodată, documentul stabilește procedura de emitere și executare a acestor ordine, precum și posibilitatea contestării lor.

Autorii proiectului susțin că măsurile sunt necesare deoarece grupările teroriste folosesc platformele online pentru răspândirea mesajelor, recrutarea de adepți și radicalizarea persoanelor. În opinia SIS, prezența unui astfel de conținut pe internet poate favoriza comiterea unor acte teroriste și poate afecta securitatea națională și ordinea publică.

Documentul mai prevede transmiterea către Președintele Republicii Moldova a atribuției de coordonare a activităților de prevenire și combatere a terorismului, precum și introducerea dreptului expres de contestare în instanță a deciziilor de includere a persoanelor, grupurilor sau entităților pe lista celor implicați în activități teroriste.

3 Nota de Fundamentare La Proiectsemnat 6a42ee4699b81 by Ana-Maria

agrointel.ro/foto simbol

Bărbat din Strășeni, mușcat de un șarpe. Ce recomandă medicii în astfel de cazuri

Un bărbat dintr-o localitate din raionul Strășeni a fost mușcat de un șarpe. La fața locului au intervenit medicii de pe ambulanță, iar ulterior acesta a fost transportat la spital pentru continuarea investigațiilor și administrarea tratamentului. Cazul a fost făcut public de Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), care a raportat câte astfel de situații au fost înregistrate în primele trei luni ale anului 2026 și ce trebuie să facă cetățenii în astfel de cazuri.

Potrivit Centrului, un bărbat de 57 de ani, dintr-o localitate a raionului Strășeni, a fost mușcat de un șarpe în timp ce se afla pe imaș cu animalele. Acesta a fost mușcat în zona palmei mâinii stângi, iar ulterior a prezentat amețeli și umflarea antebrațului stâng. Cazul a avut loc săptămâna trecută.

Echipa de asistență medicală urgentă prespitalicească, solicitată prin intermediul Serviciului 112 de soția bărbatului, i-a acordat asistență medicală și a inițiat măsurile terapeutice necesare pentru stabilizarea acestuia. Ulterior, bărbatul a fost transportat la Spitalul Raional Strășeni pentru continuarea investigațiilor și administrarea tratamentului de specialitate.

Potrivit datelor CNAMUP, în primele trei luni ale anului 2026 au fost înregistrate 6 cazuri de mușcături sau zdrobiri provocate de reptile, inclusiv de șerpi, comparativ cu 11 cazuri în anul 2025, 19 în 2024, 8 în 2023, 18 în 2022 și 14 în 2021. În aceeași perioadă a anului 2026 au fost înregistrate: 804 cazuri de mușcături provocate de câini și feline, 357 de cazuri de mușcături sau înțepături de insecte neveninoase, 1 036 de cazuri de reacții alergice la mușcături sau înțepături de insecte neveninoase, 10 cazuri de mușcături sau lovituri provocate de alte mamifere și 9 cazuri de lovituri, torsiuni, mușcături sau zgârieturi provocate de oameni.

În cazul unei mușcături de șarpe, instituția recomandă apelarea imediată la Serviciul 112, limitarea mișcărilor persoanei afectate și menținerea membrului mușcat în repaus. De asemenea, nu trebuie aplicate garouri, incizată plaga sau încercată extragerea veninului, deoarece aceste manevre pot agrava starea victimei.

Facebook/Alexandru Munteanu

Confirmat: Maia Sandu a semnat decretul prin care Osmochescu va prelua funcția de premier interimar

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul de numire a lui Eugen Osmochescu în funcția de prim-ministru interimar. Anunțul a fost făcut pe 7 iulie de instituția prezidențială.

Decretul a fost semnat pe 7 iulie. Eugen Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al dezvoltării economice și digitalizării, va prelua funcția începând cu 8 iulie 2026. „În temeiul art. 101 alin. (2) și (3) și art. 103 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, precum și al art. 23 din Legea cu privire la Guvern, șeful statului numește un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, până la formarea noului Guvern”, se arată în declarația instituției prezidențiale.

„Începând de mâine, în conformitate cu decretul semnat de doamna președintă Maia Sandu, interimatul funcției de prim-ministru va fi asigurat de viceprim-ministrul Eugen Osmochescu. Îi mulțumesc că a acceptat această responsabilitate și îi doresc mult succes în această misiune. Am toată încrederea că va asigura continuitatea activității Guvernului cu responsabilitate”, a scris Alexandru Munteanu pe Facebook.

Actualizare: Eugen Osmochescu a declarat că a acceptat „această responsabilitate cu onoare și deplină seriozitate”. „Le mulțumesc doamnei președinte pentru încrederea acordată și colegilor din Guvern pentru sprijin. În această perioadă, prioritatea mea va fi asigurarea continuității activității Guvernului, menținerea stabilității instituționale și promovarea deciziilor necesare în interesul cetățenilor Republicii Moldova. Împreună cu echipa guvernamentală, vom continua să muncim pentru binele țării și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate. Vă mulțumesc pentru încredere”, a comunicat Osmochescu pe Facebook.

Amintim că NewsMaker a scris pe surse că Alexandru Munteanu nu va mai rămâne în Guvern, iar interimatul funcției de prim-ministru va fi asigurat de Eugen Osmochescu.

Cine este Osmochescu

Potrivit Ministerului dezvoltării economice și digitalizării, Osmochescu deține o experiență de peste 25 de ani în elaborarea și implementarea politicilor publice și a strategiilor de dezvoltare economică. În cadrul Grupului Băncii Mondiale a coordonat programe complexe de reformă economică în peste nouă țări din Europa de Est și Asia Centrală. A fost responsabil de gestionarea fondurilor internaționale, dezvoltarea instrumentelor analitice pentru eficiența reglementărilor și coordonarea echipelor multidisciplinare de experți.

De-a lungul carierei sale, a contribuit la elaborarea Codului Fiscal al Republicii Moldova, la modernizarea cadrului legislativ privind zonele economice speciale, la digitalizarea proceselor administrative și la alinierea reglementărilor naționale la standardele Uniunii Europene, OECD și OMC.

Osmochescu deține o diplomă în Sustenabilitatea Afacerilor de la Institute of Sustainable Studies / Glasgow Caledonian University (2025). Este doctor în Drept Internațional la Universitatea de Stat din Moldova (2005) și are un master în Drept Comparat și Drept European obținut la Universitatea Maastricht din Olanda (1997). De asemenea, este absolvent al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova (1994).

La capitolul limbi vorbite, Osmochescu menționează româna, engleza, rusa și franceza.

Ce avere declară

Veniturile lui Eugen Osmochescu depășesc cu mult pe ale celorlalți membri ai Executivului, aproape în totalitate datorită activității sale anterioare la Grupul Băncii Mondiale. Cea mai mare sumă din declarație este pensia de ieșire din instituție: peste 587.000 de dolari, adică aproximativ 10,3 milioane de lei. La aceasta se adaugă un salariu de peste 143.000 de dolari (circa 2,5 milioane de lei) încasat de la aceeași instituție, indemnizații de locuință și familie de aproximativ 50.886 de dolari (circa 900.000 de lei) și alte indemnizații de 7.582 de dolari (peste 133.000 de lei).

Din funcția de ministru, Osmochescu a primit un salariu de peste 50.000 de lei, iar din activitatea didactică a mai încasat peste 27.000 de lei. A declarat și 160.000 de lei din vânzarea unui automobil și peste 44.000 de lei din plăți compensatorii oferite de minister.

Osmochescu deține un teren agricol cu valoare de piață estimată la 560.000 de lei, două terenuri intravilane evaluate la câte 1,4 milioane de lei fiecare și o casă de 191,6 m² cu valoare de piață de circa 3 milioane de lei. Are două autoturisme: un Hyundai Tucson (2024) cumpărat în 2025 pentru 40.000 de dolari și un Nissan X-Trail (2013) evaluat la 24.000 de euro.

Totodată, Osmochescu declară aproximativ 41.878 de lei la o bancă din Moldova, un cont în dolari cu 840.261 de dolari, un depozit de 10.000 de euro, alte economii de 3.664 de lei și un cont în Serbia cu 17.960 de dolari.

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională spune NU Comratului: continuă examinarea sesizării depuse de Ministerul Justiției

Curtea Constituțională a respins demersurile Adunării Populare a Găgăuziei privind suspendarea examinării sesizării depuse de Ministerul Justiției și solicitarea unui aviz din partea Comisiei de la Veneția. Înalta Curte a stabilit pentru 7 și 8 iulie examinarea în fond a cauzei privind constituționalitatea unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, transmite Moldova 1.

Avocatul Adunării Populare, Iurie Mărgineanu, a solicitat, în debutul ședinței din 7 iulie, adresarea unei cereri către Comisia de la Veneția pentru elaborarea unui amicus curiae – o opinie consultativă – cu privire la constituționalitatea normelor contestate, prin raportare la standardele europene privind autonomia teritorială, precum și suspendarea examinării cauzei până la obținerea acestei opinii.

Totodată, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, a depus un demers prin care a solicitat suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către Curtea Constituțională privind verificarea constituționalității unor prevederi din Codul electoral.

Iurie Mărgineanu a argumentat necesitatea adresării către Comisia de la Veneția prin respectarea principiului loialității constituționale și a obligațiilor internaționale asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere Republica Moldova–UE.

„În calitate de stat candidat, Republica Moldova și-a asumat angajamente ferme privind consolidarea statului de drept, dat fiind că prezenta cauză vizează însăși funcționalitatea instituțiilor democrației și independența justiției constituționale. Pilonii centrali ai Clusterului 1 de aderare și criteriile de la Copenhaga impun ca soluționarea acestor excepții să fie aliniată la acquis-ul comunitar și la standardele Comisiei de la Veneția. O interpretare unilaterală, care ar risca să fragmenteze coerența sistemului de justiție, ar putea pune în discuție angajamentele țării în procesul de screening și în negocierea Clusterului 1”, a declarat avocatul.

Potrivit lui Iurie Mărgineanu, adresarea unei solicitări de amicus curiae reprezintă un act de diligență europeană și va asigura că soluția care va fi pronunțată de Curtea Constituțională va contribui la succesul negocierilor privind Clusterul 1.

În demersul adresat de vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, acesta a invocat neconstituționalitatea termenului de Consiliu electoral, utilizat în Codul electoral în raport cu organul electoral din Găgăuzia, care, potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, se numește Comisie Electorală Centrală.

„Divergența menționată nu reprezintă o simplă incoerență de redactare. Aceasta a generat incertitudine juridică, litigii administrative și judiciare și a servit drept temei pentru suspendarea, de către instanțele judecătorești, a efectelor actelor Adunării Populare adoptate în limitele competenței prevăzute de Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a actelor privind constituirea organului electoral al Găgăuziei și stabilirea datei desfășurării alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei”, a declarat Gheorghe Leiciu, cerând suspendarea examinării sesizării Ministerului Justiției până la verificarea constituționalității normelor contestate din Codul electoral.

Vicepreședintele Legislativului de la Comrat a mai spus că prevederile Legii privind statutul Găgăuziei, care consacră competența Adunării Populare de a organiza și stabili data desfășurării alegerilor, precum și de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei pentru organizarea alegerilor, nu pot fi modificate prin simpla modificare a unei alte legi organice.

„Cu toate acestea, după cum se cunoaște, Parlamentul a încercat, în fapt, să limiteze competențele Găgăuziei nu prin modificarea acestei legi speciale, în conformitate cu procedura prevăzută de Constituție, ci prin modificarea Codului electoral, adoptată, de altfel, cu 55 de voturi. Astfel, a fost creat un mecanism de modificare indirectă a fundamentului instituțional al Găgăuziei, fără respectarea procedurii constituționale speciale. Tocmai aceste împrejurări au stat la baza cererii formulate anterior privind suspendarea aplicării dispozițiilor contestate ale legii”, a mai spus Leiciu.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a remarcat că opinia Comisiei de la Veneția este întotdeauna benefică. Totodată, acesta a spus că nu vede cum examinarea pe fond a cauzei ar putea prejudicia acest demers. Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu, a declarat, la rândul său, că nu consideră drept o necesitate stringentă obținerea opiniei Comisiei de la Veneția pe această chestiune.

Curtea s-a retras pentru deliberări.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a sesizat Curtea Constituțională la 9 martie 2026, cerând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv a celei care atribuie Adunării Populare competența de a aproba componența autorității electorale de la Comrat, prevedere pe care ministerul o consideră un dualism instituțional.

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă datele stabilite pentru alegeri – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie curent, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali: 15 noiembrie, aprobând, totodată, o contrasesizare la Curtea Constituțională, prin care a cerut declararea neconstituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova.

Colaj NM

Descoperire la Saharna, în timpul cercetărilor la conacul familiei Apostolopulo FOTO

Conacul familiei Apostolopulo, aflat la marginea localității Saharna și construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, depășește imaginea unei simple reședințe boierești. Afirmația a fost făcută pe 7 iulie de Institutul Patrimoniului Cultural, instituție subordonată Ministerului Culturii, care a anunțat că cercetătorii săi au descoperit noi valori ale patrimoniului familiei Apostolopulo, care a contribuit la modernizarea regiunii. Printre acestea au fost menționate arcele „cu o precizie remarcabilă” ale unui beci monumental, precum și țiglele ceramice originale produse la fabrica de olane și cărămidă a familiei, unele păstrate pe clădirea unui centru experimental, iar altele recuperate și refolosite pe acoperișurile unor gospodării din Saharna.

Institutul Patrimoniului Cultural a raportat că cercetările de teren au scos la iveală noi valori patrimoniale ale ansamblului conacului familiei Apostolopulo din satul Saharna, care „depășesc cu mult imaginea unei simple reședințe boierești”.

Institutul a menționat un beci monumental, construit din cărămidă și acoperit cu bolți cilindrice masive și arce „executate cu o precizie remarcabilă”. „După mai bine de un secol, spațiul se află într-o stare foarte bună de conservare și reprezintă una dintre cele mai valoroase mărturii ale patrimoniului vitivinicol din Republica Moldova”, a comunicat Institutul.

Potrivit Institutului, la marginea moșiei se află fostul centru experimental al Școlii de Viticultură și Vinificație „Nicolae Apostolopulo”, înființat în baza testamentului inginerului Nicolae Apostolopulo. Acesta a donat domeniul Zemstvei Basarabene, cu dorința ca aici să fie pregătiți viitori specialiști în viticultură și vinificație. „Un detaliu deosebit descoperit în timpul cercetărilor îl reprezintă olanele originale care acoperă și astăzi clădirea centrului experimental. Acestea au fost produse la fabrica de olane și cărămidă întemeiată de familia Apostolopulo la Saharna în anul 1896 și păstrează încă ștampilele istorice: „Н. К. Апостолопуло, с. Сахарна, Бессараб. Губ.” și „Е. И. Апостолопуло, с. Сахарна, Бессараб. Губ.””, a comunicat Institutul.

Conform Institutului, „cercetarea a adus și o descoperire inedită”: „Deși fosta bucătărie a centrului experimental și-a pierdut acoperișul original, o parte dintre olane au fost recuperate și refolosite pe acoperișurile unor gospodării din satul Saharna. Acestea pot fi identificate și astăzi datorită ștampilelor istorice, continuând să facă parte din peisajul construit al localității și demonstrând calitatea excepțională a materialelor fabricate acum peste o sută de ani”.

„Cercetările demonstrează că patrimoniul familiei Apostolopulo înseamnă mult mai mult decât conacul. Crama, beciul, centrul experimental, școala de viticultură și fabrica de olane formează împreună un ansamblu patrimonial de excepție, care ilustrează dezvoltarea arhitecturii, industriei și învățământului agricol din Basarabia la începutul secolului al XX-lea și evidențiază contribuția esențială a familiei Apostolopulo la modernizarea regiunii”, a menționat Institutul.

Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Institutul Patrimoniului Cultural din Republica Moldova
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: