Moldova Business Week 2024. Cunoaște potențialul economic al celor 4 regiuni în care se desfășoară evenimentul

Cea de-a 9-a ediție a Moldova Business Week 2024 marchează o premieră prin desfășurarea sa în patru regiuni economice cheie ale țării: Chișinău, Edineț, Ungheni și Bălți. Evenimentul va reuni peste o mie de participanți, de la investitori străini și antreprenori locali, la oficiali de rang înalt și experți economici de top, subliniind potențialul economic al Moldovei în ansamblul său. Moldova Business Week 2024 va oferi o platformă unică pentru explorarea și valorificarea oportunităților de afaceri din fiecare regiune, facilitând astfel dezvoltarea economică sustenabilă a țării.

Natalia Bejan, Director executiv al Agenției de Investiții: „Moldova Business Week este cel mai important forum economic internațional al țării noastre și un prilej de a demonstra lumii că Moldova, deși mică, are un potențial semnificativ în economia globală. Evenimentul ne oferă ocazia de a prezenta climatul investițional din Moldova și oportunitățile de afaceri pe care investitorii străini le pot valorifica. Ne propunem să aducem în atenția publicului internațional poveștile de succes ale investitorilor care au ales recent Republica Moldova pentru dezvoltarea afacerilor lor, oferind totodată o platformă pentru networking și crearea de noi parteneriate.”

Avantajele economice ale regiunilor în care va fi organizat evenimentul
Pe durata celor cinci zile ale evenimentului, vor avea loc 14 evenimente dedicate sectoarelor strategice ale economiei naționale, cum ar fi agroalimentar, electronică, energie sau IT. Locațiile pentru aceste evenimente au fost selectate strategic, în funcție de domeniul de afaceri predominant în fiecare regiune. Agenda evenimentelor poate fi consultată pe www.mbw.md

Chișinău. Chișinău, reprezintă centrul economic și cultural al țării, atrăgând o mare parte din investițiile naționale. Cu 66% din totalul investițiilor în active fixe, Chișinău este esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale. Unul dintre punctele forte ale orașului este Moldova IT Park, care oferă un regim fiscal atractiv pentru companiile din domeniu, cu o taxă unică de 7%, facilitând astfel dezvoltarea sectorului IT în regiune. Forța de muncă din Chișinău este recunoscută pentru multilingvism și pentru competențele sale diverse, ceea ce atrage atât companiile internaționale, cât și pe cele locale. În domeniul turismului, Chișinău atrage 59,1% dintre turiștii care vizitează Moldova, fiind un punct de pornire pentru explorarea turismului rural și vinicol din regiune. În plus, orașul contribuie cu 24,2% din producția industrială exportată a țării.
Bălți. Bălți a devenit un hub important pentru industria automotive, atrăgând numeroase companii internaționale de renume. Printre acestea se numără Dräxlmaier Automotive, Magnetec Components SRL și Gebauer & Griller, care au investit masiv în producția locală. Aceste companii contribuie semnificativ la exporturile Moldovei, punând Bălți pe harta globală a producției de componente auto. Cu un total de 94 de rezidenți în zona economică și investiții totale de 313 milioane USD, Bălți continuă să fie un pol de creștere economică și un exemplu de succes în atragerea investițiilor străine directe. Orașul oferă infrastructură modernă și facilități care sprijină dezvoltarea industriei manufacturiere și a altor sectoare conexe.
Ungheni. Ungheni este cunoscut ca un centru important pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM- uri). Peste 3.650 de IMM-uri își desfășoară activitatea aici, contribuind la diversificarea economiei locale și la crearea de locuri de muncă. Zona Economică Liberă «Ungheni — Business» joacă un rol important în atragerea investitorilor prin oferirea unui regim preferențial, facilitând dezvoltarea companiilor rezidente. Cu 59 de rezidenți și investiții totale de 117 milioane USD, zona a devenit un punct de referință pentru investitorii străini care caută un mediu de afaceri competitiv. Printre companiile care au ales să investească în Ungheni se numără Lear Corporation, EuroYarns și Covoare Ungheni, care aduc valoare adăugată economiei locale și naționale.
Edineț. Edineț se distinge prin diversificarea activităților sale economice și prin investițiile atrase înultimii ani. Cu un total de 20 de milioane de euro investiți, Edineț a creat peste 400 de locuri de muncă, contribuind la creșterea economică regională. Regiunea este cunoscută pentru terenurile sale fertile, care se întind pe aproximativ 712,7 km², fiind ideale pentru cultivarea porumbului, cartofilor și legumelor de câmp. Această zonă agricolă a atras companii precum T.B. Fruit și Natur Bravo, careproduc sucuri și produse conservate pentru export. Un alt avantaj major al regiunii Edineț este poziția sa geografică strategică, aflată în apropierea granițelor cu România și Ucraina. Aceasta oferă o conectivitate excelentă și oportunități logistice pentru companiile care își desfășoară activitatea aici. Infrastructura bine dezvoltată și proximitatea față de piețele externe fac din Edineț o locație atractivă pentru investiții și pentru dezvoltarea afacerilor.

Moldova Business Week 2024 va avea loc în perioada 16 — 20 septembrie. Evenimentul este organizat de Agenția de Investiții din Republica Moldova în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și asociațiile de profil din mai multe sectoare cheie ale economiei naționale. Forumul reprezintă o platformă esențială de conectare pentru investitori, antreprenori și experți economici — o platformă potrivită pentru analizarea tendințelor economice și a politicilor naționale, cu accent pe integrarea europeană a țării. În contextul aderării Moldovei la Uniunea Europeană până în 2030, Moldova Business Week va juca un rol crucial în promovarea avantajelor competitive ale Moldovei, facilitând accesul la piețele europene cu peste 1 miliard de consumatori.

Comunitatea de afaceri este invitată să participe la evenimentele organizate în cadrul Moldova Business Week 2024, înregistrându-se pe site-ul oficial al evenimentului — www.mbw.md Participanții vor avea posibilitatea de a stabili întâlniri, de a crea conexiuni cu alte companii și investitori, de a dezvolta contacte și parteneriate, precum și de a organiza ședințe de business în cadrul evenimentelor, prin intermediul unei aplicații de networking.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Calea Ferată din Moldova

Cinci vagoane ale unui tren de marfă au deraiat în Republica Moldova

Cinci vagoane ale unui tren de marfă au deraiat duminică, 13 septembrie. Incidentul a avut loc pe sectorul Cahul-Prut 2. Despre caz a anunțat întreprinderea „Calea Ferată din Moldova”, care a precizat că nu au fost înregistrate persoane rănite.

Incidentul a avut loc aproximativ la ora 12:20.

Potrivit întreprinderii, au deraiat cinci vagoane semideschise ale trenului. Trenul, format din 29 de vagoane, transporta pietriș.

„În urma incidentului, persoane rănite nu au fost înregistrate. În prezent, echipele specializate și de intervenție ale Î.S. „Calea Ferată din Moldova” efectuează lucrări pentru ridicarea vagoanelor deraiate și restabilirea căii ferate. (…) Cauzele și circumstanțele producerii incidentului sunt stabilite de specialiști, în conformitate cu procedurile în vigoare”, a comunicat întreprinderea.

„Calea Ferată din Moldova” a precizat că acest segment al infrastructurii feroviare nu a beneficiat de lucrări de reabilitare și modernizare din 1956. „În prezent, în cadrul planului aprobat, au fost demarate lucrările de reparație capitală, finanțate din mijloacele alocate de Guvernul Republicii Moldova pentru reabilitarea infrastructurii feroviare”, a declarat întreprinderea.

Calea Ferată din Moldova
News Agency Germany / Shutterstock / Vida Press

Presa: o jurnalistă germană s-a dat drept admiratoare a lui Putin pentru ca agenții ruși să ia legătura cu ea. A reușit

Jurnalista germană Angelique Geray s-a dat drept o admiratoare a lui Vladimir Putin pe rețelele sociale, în cadrul unei investigații menite să afle cum acționează agenții ruși secreți în Germania. Un film despre această investigație a fost difuzat la începutul lunii septembrie la postul german de televiziune RTL, relatează Meduza.

Geray a petrecut câteva luni pentru a crea o identitate digitală fictivă. Sub pseudonimul „Katia”, ea s-a comportat ca o influenceriță prorusă, încercând să-și crească în mod organic audiența și să stabilească contacte pe rețelele sociale. „Katia” publica videoclipuri în care poza îmbrăcată într-o vestă marinărească, își exprima admirația față de Vladimir Putin și se plimba cu un drapel rusesc în jurul Bundestagului. La scurt timp, agenți au luat legătura cu ea și i-au propus să îndeplinească anumite sarcini, pentru care îi trimiteau plata în bitcoin, notează sursa citată.

În cadrul investigației, Geray și alți jurnaliști de la RTL au reușit să pătrundă în procesul de recrutare. Noilor agenți, aflați la nivelurile inițiale, li se dădeau sarcini simple – să facă o fotografie, să ridice un colet, să obțină o cartelă SIM. Ulterior însă, colaborarea trecea la un nivel mai serios, iar acești „agenți de unică folosință” nu înțelegeau planul în ansamblu, cunoscând doar o parte a acestuia.

La un timp după începerea operațiunii, profilul „Katia” a intrat în atenția lui Jovica Jovic, membru al „Alianței Sahra Wagenknecht” – RTL îl numește „una dintre cele mai cunoscute figuri de pe scena prorusă din Germania”. Jovic i-a propus să se întâlnească, iar în cadrul întâlnirii i-a povestit despre activitatea sa prorusă și a sugerat că serviciile speciale ruse ar fi implicate în aceasta, notează sursa citată. Întrebat direct dacă activitatea sa pe rețelele sociale este coordonată de serviciile speciale de la Moscova, el a răspuns: „Nimeni nu știe. Eu nu știu – teoretic.

În practică însă, știu”. Ulterior, când Angelique Geray a discutat cu el în calitate de jurnalistă, folosindu-și numele real, el a negat implicarea sa în campania prorusă. Potrivit RTL, după ce Geray a dezvăluit public că „Katia” este o identitate fictivă, ea a primit o amenințare prin mesageria vocală: „Dacă încerci să fugi, vei primi un glonț!”.

Parlament

Grosu pleacă în Slovenia și Ungaria: în agendă, întrevederi cu oficiali. Se va întâlni și cu reprezentanții Wizz Air

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, va efectua, săptămâna viitoare, vizite de lucru în Slovenia și Ungaria. Agenda include întrevederi cu oficiali din cele două țări. Pe lângă aceasta, la Ljubljana, Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, iar la Budapesta se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Despre aceasta au comunicat reprezentanții Legislativului de la Chișinău pe 13 septembrie.

Potrivit Legislativului de la Chișinău, întrevederile cu oficialii de rang înalt din cele două țări se vor axa pe consolidarea relațiilor bilaterale și a cooperării interparlamentare, precum și pe susținerea avansării Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.

La Ljubljana, Igor Grosu va avea întrevederi cu președinta Sloveniei, Nataša Pirc Musar, și cu președintele Adunării Naționale a Sloveniei, Zoran Stevanović. Programul vizitei mai include discuții cu ministrul Afacerilor Externe și Europene, Tone Kajzer, cu președintele Comisiei pentru afaceri externe, Franc Breznik, și cu președinta Comisiei pentru afaceri europene a Adunării Naționale, Andreja Katič. De asemenea, Grosu va vizita compania farmaceutică slovenă KRKA, unde, potrivit Legislativului de la Chișinău, va discuta despre activitatea și perspectivele de dezvoltare ale companiei, precum și despre oportunitățile de consolidare a cooperării economice în domeniul farmaceutic.

Ulterior, pe 16 septembrie, Grosu va efectua o vizită de lucru în Ungaria. La Budapesta, va avea o întrevedere cu președinta Adunării Naționale a Ungariei, Ágnes Forsthoffer, precum și discuții cu viceprim-ministra și ministra Afacerilor Externe a Ungariei, Anita Orbán. Tot la Budapesta, Igor Grosu se va întâlni cu reprezentanții companiei aeriene Wizz Air. Potrivit Legislativului, discuțiile se vor concentra asupra perspectivelor de extindere a conectivității aeriene a Republicii Moldova și a oportunităților de dezvoltare a unor noi conexiuni pentru pasagerii moldoveni.

Participanți din Moldova și alte 59 de țări, la maratonul din Chișinău. Tofan i-a îndemnat să guste din vinurile și bucatele moldovenești

Înainte de startul maratonului din Chișinău, pe 13 septembrie, premierul Vasile Tofan le-a adresat un mesaj celor peste 10 000 de persoane din mai mult de 59 de țări. Aflat în Piața Marii Adunări Naționale, oficialul le-a urat succes și i-a îndemnat pe participanții de peste hotare să guste din vinurile moldovenești și din bucatele tradiționale.

Potrivit Guvernului, peste 10 000 de persoane din mai mult de 59 de țări participă duminică la Chișinău Marathon 2026. Ediția din acest an a generat peste 3.000 de nopți de cazare în Chișinău, a comunicat Executivul, făcând referire la estimările organizatorilor competiției.

Prim-ministrul a salutat participanții la competiție și le-a urat succes. „E o mare mândrie să văd atâta lume care, în pofida ploii, în pofida frigului, a decis să alerge astăzi pe străzile Chișinăului. Mai mult, pe lângă participanții din Republica Moldova, avem participanți din 59 de țări”, a comunicat Vasile Tofan.

În mesajul adresat participanților de peste hotare, premierul i-a îndemnat „să cunoască țara noastră dincolo de evenimentul sportiv – să guste vinurile moldovenești, bucatele tradiționale și să se bucure de timpul petrecut în Republica Moldova”.

***

„Chisinau Marathon 2026” a debutat sâmbătă, 12 septembrie, cu o competiție dedicată copiilor. Pe 13 septembrie au loc cursele principale. În legătură cu evenimentul sportiv, sunt valabile mai multe restricții de circulație. Totodată, este modificat traseul mai multor rute de transport public, iar activitatea unora dintre acestea este suspendată. Detalii AICI.

Facebook/Ion Curmei

„CEO Vasile Tofan. Republica Moldova S.A.” – inscripția de la un eveniment cu premierul a stârnit critici. Reacția Guvernului

O inscripție afișată la un eveniment cu antreprenori, la care a participat premierul Vasile Tofan – „CEO Vasile Tofan. Republica Moldova S.A. The Board Meeting” – a stârnit reacții în mediul online. Cei mai mulți au criticat mesajul, afirmând că prezentarea țării despre o societate pe acțiuni, iar a șefului Guvernului drept „CEO”, indică „o mentalitate periculoasă” și că „businessul poate fi partenerul statului, nu „board-ul” statului”. Un fost premier i-a luat apărarea lui Tofan, menționând că oficialul „știe foarte bine că a guverna înseamnă a elabora politici în interesul oamenilor, nu în interesul unui cerc restrâns de șmecheri numit „board””. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat pentru NM că mesajul „nu are nicio legătură cu Guvernul sau cu intențiile acestuia”.

Reacții în mediul online

Deputatul fracțiunii „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, a declarat că „Republica Moldova nu este S.A.”, iar „prim-ministrul nu este CEO-ul țării”.

„Republica Moldova nu este o companie pe acțiuni. Nu are proprietari, nu are acționari privilegiați și nu poate fi administrată ca un holding privat. Republica Moldova este un stat. Iar Constituția spune foarte clar: suveranitatea aparține poporului. Un prim-ministru trebuie și este normal să discute cu oamenii de afaceri. (…) Dar există o linie care nu trebuie trecută: businessul poate fi partenerul statului și viceversa, nu „board-ul” statului. Când Republica Moldova este prezentată public drept o societate pe acțiuni, iar șeful Guvernului drept „CEO”, vorbim despre o mentalitate periculoasă: aceea că țara poate fi administrată precum o companie, iar patrimoniul ei tratat ca un portofoliu de active care trebuie optimizat, vândut sau privatizat”, a adăugat Verșinin.

„Dle Vasile Tofan, țara asta nu e S.A. a dumitale. Coborâți, dom-le, cu picioarele pe pământ”, a reacționat deputatul „Alternativa” Ion Chicu.

„Văd că ia amploare „scandalul” cu Moldova S.A. În realitate, nu-i niciun scandal. Este cazul clasic în care cineva te prinde în ofsaid și te toacă. Unii — cu mare plăcere. Colegii domnului Tofan de la comunicare sunt preocupați să livreze zilnic noutăți dinamice, mobilizatoare, optimiste și pe placul tuturor. Nu-i chiar atât de ușor! Mai sunt și zile în care te părăsește inspirația sau, pur și simplu, ești obosit. Și atunci mai „scapi” câte un S.A. în cadru”, a comunicat fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza.

Sturza a adăugat că „viziunea potrivit căreia țara este o corporație și trebuie condusă ca atare nu-i deloc nouă”. „În ultimul timp, o promovează activ unii reprezentanți ai industriei tech din Silicon Valley: Peter Thiel, Elon Musk și alți, scuzați-mi expresia, descreierați. (…) O țară și, respectiv, guvernarea ei sunt mult mai complexe. Există multe lucruri care, aparent, nu aduc profit: asistența socială, medicina, pensiile, securitatea publică, educația, cultura. (…) A guverna înseamnă a elabora și a implementa politici în interesul oamenilor, nu în interesul unui cerc restrâns de șmecheri numit „board”. Acest lucru îl știe foarte bine și domnul Vasile Tofan. Iar tot ce a făcut până acum confirmă acest lucru. (…) Că un grup restrâns de antreprenori mai încearcă să fie „originali” este o altă poveste. Nu o fac neapărat din răutate. Mai curând, din naivitate”, a comunicat Sturza.

„Foarte nereușită metaforă. Înainte ca prim-ministrul să intre în orice sală, aceasta e verificată de echipe speciale. În prima secundă când au văzut această inscripție, trebuiau să îl informeze și, fie să schimbe imaginea, fie nici să nu vină la eveniment”, a declarat viceprimarul capitalei, Victor Pruteanu.

„Consiliul Societății pe Acțiuni ”Republica Moldova” a avut o întîlnire cu directorul general Vasile Tofan… Cam așa vede businessul moldovean țara – ca o afacere (societate pe acțiuni), și cred că așa se vede și Tofan – ca director comercial al acestei entități”, a scris activistul civic Vitalie Sprînceană.

Fosta ministră a Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat că „folosirea denumirilor oficiale sau istorice ale statului este supusă unor restricții clare”. „Însă nu s-a întâmplat și la evenimentul dat, când denumirea statului (Republica Moldova) și Guvernul au fost folosite schimonosit într-un scenariu de prost gust, iar organizatorii mai și sunt mândri de gafă. Față de simbolurile și denumirea statului se educă respect și pietate, nu se fac glumițe. Statul nu este SRL, ONG, și nici SA. Iar un Guvern nu este bord de directori și nici Consiliu de administrare. O bilă neagră mare echipei de comunicare a Guvernului. Bombele le strânge, cu regret, Prim ministrul, nu ei, și nici organizatorii. Va urma vreo penalizare de la structurile care monitorizează respectarea legii în raport cu simbolurile de stat și denumirile oficiale?”, a scris Nemerenco pe o rețea de socializare.

Ce spune moderatorul evenimentului

Omul de afaceri Ion Curmei, cel care a moderat evenimentul cu participarea lui Vasile Tofan, a spus că mesajul îi aparține. „Ideea a fost a mea și Republica Moldova S.A. a fost intenționat o aluzie, nu o teză că statul trebuie condus ca o corporație. Am pornit de la faptul că Moldova are aproximativ 2,4 milioane de acționari (cetățenii) iar premierul, simbolic, este omul care administrează compania în numele lor. Am folosit această metaforă pentru a vorbi mai concret despre priorități, resurse și rezultate (fără politică). Evident, o țară este mult mai complexă decât un P&L sau un Excel”, a menționat Ion Curmei într-un comentariu pe rețelele de socializare.

Comentariul Guvernului

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Dumitru Ciorici, a declarat pentru NewsMaker că „mesajul afișat de un grup de antreprenori la o întâlnire cu premierul Tofan nu are nicio legătură cu Guvernul sau cu intențiile acestuia”.

„A fost strict încercarea unui grup de antreprenori de a fi creativ în abordare, lucru pe care Guvernul nu îl comentează”, a adăugat reprezentantul Executivului.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: