Moldova Business Week 2024. Cunoaște potențialul economic al celor 4 regiuni în care se desfășoară evenimentul

Cea de-a 9-a ediție a Moldova Business Week 2024 marchează o premieră prin desfășurarea sa în patru regiuni economice cheie ale țării: Chișinău, Edineț, Ungheni și Bălți. Evenimentul va reuni peste o mie de participanți, de la investitori străini și antreprenori locali, la oficiali de rang înalt și experți economici de top, subliniind potențialul economic al Moldovei în ansamblul său. Moldova Business Week 2024 va oferi o platformă unică pentru explorarea și valorificarea oportunităților de afaceri din fiecare regiune, facilitând astfel dezvoltarea economică sustenabilă a țării.

Natalia Bejan, Director executiv al Agenției de Investiții: „Moldova Business Week este cel mai important forum economic internațional al țării noastre și un prilej de a demonstra lumii că Moldova, deși mică, are un potențial semnificativ în economia globală. Evenimentul ne oferă ocazia de a prezenta climatul investițional din Moldova și oportunitățile de afaceri pe care investitorii străini le pot valorifica. Ne propunem să aducem în atenția publicului internațional poveștile de succes ale investitorilor care au ales recent Republica Moldova pentru dezvoltarea afacerilor lor, oferind totodată o platformă pentru networking și crearea de noi parteneriate.”

Avantajele economice ale regiunilor în care va fi organizat evenimentul
Pe durata celor cinci zile ale evenimentului, vor avea loc 14 evenimente dedicate sectoarelor strategice ale economiei naționale, cum ar fi agroalimentar, electronică, energie sau IT. Locațiile pentru aceste evenimente au fost selectate strategic, în funcție de domeniul de afaceri predominant în fiecare regiune. Agenda evenimentelor poate fi consultată pe www.mbw.md

Chișinău. Chișinău, reprezintă centrul economic și cultural al țării, atrăgând o mare parte din investițiile naționale. Cu 66% din totalul investițiilor în active fixe, Chișinău este esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale. Unul dintre punctele forte ale orașului este Moldova IT Park, care oferă un regim fiscal atractiv pentru companiile din domeniu, cu o taxă unică de 7%, facilitând astfel dezvoltarea sectorului IT în regiune. Forța de muncă din Chișinău este recunoscută pentru multilingvism și pentru competențele sale diverse, ceea ce atrage atât companiile internaționale, cât și pe cele locale. În domeniul turismului, Chișinău atrage 59,1% dintre turiștii care vizitează Moldova, fiind un punct de pornire pentru explorarea turismului rural și vinicol din regiune. În plus, orașul contribuie cu 24,2% din producția industrială exportată a țării.
Bălți. Bălți a devenit un hub important pentru industria automotive, atrăgând numeroase companii internaționale de renume. Printre acestea se numără Dräxlmaier Automotive, Magnetec Components SRL și Gebauer & Griller, care au investit masiv în producția locală. Aceste companii contribuie semnificativ la exporturile Moldovei, punând Bălți pe harta globală a producției de componente auto. Cu un total de 94 de rezidenți în zona economică și investiții totale de 313 milioane USD, Bălți continuă să fie un pol de creștere economică și un exemplu de succes în atragerea investițiilor străine directe. Orașul oferă infrastructură modernă și facilități care sprijină dezvoltarea industriei manufacturiere și a altor sectoare conexe.
Ungheni. Ungheni este cunoscut ca un centru important pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM- uri). Peste 3.650 de IMM-uri își desfășoară activitatea aici, contribuind la diversificarea economiei locale și la crearea de locuri de muncă. Zona Economică Liberă «Ungheni — Business» joacă un rol important în atragerea investitorilor prin oferirea unui regim preferențial, facilitând dezvoltarea companiilor rezidente. Cu 59 de rezidenți și investiții totale de 117 milioane USD, zona a devenit un punct de referință pentru investitorii străini care caută un mediu de afaceri competitiv. Printre companiile care au ales să investească în Ungheni se numără Lear Corporation, EuroYarns și Covoare Ungheni, care aduc valoare adăugată economiei locale și naționale.
Edineț. Edineț se distinge prin diversificarea activităților sale economice și prin investițiile atrase înultimii ani. Cu un total de 20 de milioane de euro investiți, Edineț a creat peste 400 de locuri de muncă, contribuind la creșterea economică regională. Regiunea este cunoscută pentru terenurile sale fertile, care se întind pe aproximativ 712,7 km², fiind ideale pentru cultivarea porumbului, cartofilor și legumelor de câmp. Această zonă agricolă a atras companii precum T.B. Fruit și Natur Bravo, careproduc sucuri și produse conservate pentru export. Un alt avantaj major al regiunii Edineț este poziția sa geografică strategică, aflată în apropierea granițelor cu România și Ucraina. Aceasta oferă o conectivitate excelentă și oportunități logistice pentru companiile care își desfășoară activitatea aici. Infrastructura bine dezvoltată și proximitatea față de piețele externe fac din Edineț o locație atractivă pentru investiții și pentru dezvoltarea afacerilor.

Moldova Business Week 2024 va avea loc în perioada 16 — 20 septembrie. Evenimentul este organizat de Agenția de Investiții din Republica Moldova în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și asociațiile de profil din mai multe sectoare cheie ale economiei naționale. Forumul reprezintă o platformă esențială de conectare pentru investitori, antreprenori și experți economici — o platformă potrivită pentru analizarea tendințelor economice și a politicilor naționale, cu accent pe integrarea europeană a țării. În contextul aderării Moldovei la Uniunea Europeană până în 2030, Moldova Business Week va juca un rol crucial în promovarea avantajelor competitive ale Moldovei, facilitând accesul la piețele europene cu peste 1 miliard de consumatori.

Comunitatea de afaceri este invitată să participe la evenimentele organizate în cadrul Moldova Business Week 2024, înregistrându-se pe site-ul oficial al evenimentului — www.mbw.md Participanții vor avea posibilitatea de a stabili întâlniri, de a crea conexiuni cu alte companii și investitori, de a dezvolta contacte și parteneriate, precum și de a organiza ședințe de business în cadrul evenimentelor, prin intermediul unei aplicații de networking.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

I-au șantajat că le vor opri activitatea pe Instagram, extorcând peste €47 000. Opt persoane din Chișinău și Orhei, cercetate pe oamenii legii

Cinci bărbați și trei femei, originari din Chișinău și Orhei, ar fi șantajat două persoane că le vor perturba activitatea pe rețeaua de socializare Instagram, extorcând de la aceștia peste 47 200 de euro. Grupul a lansat inclusiv amenințări grave la adresa uneia dintre victime, aducând la locuința părinților acesteia un capac de sicriu și o cruce din metal pe care era indicată presupusa dată a decesului victimei. Cele opt persoane au statut de bănuit pe caz, iar una dintre ele a fost reținută. Informațiile au fost raportate de Procuratura Generală (PG) într-un comunicat publicat pe 13 februarie.

Conform PG, în perioada martie 2021 – mai 2025, bănuiții ar fi șantajat două persoane și ar fi extorcat suma de peste 47 200 de euro.

Primele acțiuni de șantaj au avut loc în aprilie – mai 2021, când suspecții, cu un profil fals creat pe Instagram, ar fi solicitat bani victimelor, sub pretextul de a nu le perturba activitatea pe platforma respectivă.

Ulterior, acțiunile de șantaj ar fi fost însoțite de amenințări grave. „În noaptea de 4 spre 5 mai 2025, bănuiții ar fi adus la poarta domiciliului părinților uneia dintre victime, dintr-o localitate din raionul Căușeni, un capac de sicriu, o cruce din metal cu indicarea datei nașterii și a unei presupuse date a decesului victimei, precum și o fotografie a victimei împreună cu fiica sa minoră, gest perceput de partea vătămată ca o amenințare reală la adresa vieții sale”, a precizat Procuratura Generală.

Mijloacele bănești erau transferate pe diverse conturi bancare și portofele electronice cu valută virtuală, ulterior fiind redirecționate pe alte conturi și retrase în numerar.

În urma măsurilor speciale de investigație și a acțiunilor de urmărire penală, cu suportul BPDS „Fulger”, au fost efectuate 10 percheziții. În urma descinderilor, oamenii legii au depistat și ridicat telefoane mobile, dispozitive de stocare a informației, carduri bancare, precum și un automobil de marca BMW.

Cele 8 persoane au fost recunoscute în calitate de bănuiți, iar una dintre acestea a fost reținută pentru 72 de ore.

Dacă vinovăția le va fi dovedită, acestea riscă de la 11 la 13 ani de închisoare, conform legislației în vigoare.

Investigațiile continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor și identificarea altor persoane implicate.

Moldova 1

Pod de pontoane la Cosăuți-Iampol: Chișinăul și Kievul au ajuns la o înțelegere, după suspendarea finanțării americane

Un pod de pontoane peste Nistru, între Cosăuți și Iampol, ar putea deveni prima soluție funcțională de traversare rutieră a frontierei moldo-ucrainene în această zonă, după ce proiectul podului permanent, aprobat anterior, a fost blocat din lipsă de finanțare. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, după vizita din această săptămână efectuată la Kiev, că Republica Moldova va începe în 2026 construcția celor 26 de kilometri de drum necesari pentru conectarea la acest obiectiv, iar partea ucraineană va instala podul de pontoane.

Ministrul a explicat că podul din piatră, planificat inițial, ajunsese într-o fază avansată și beneficia de sprijin financiar american, inclusiv prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), structură lichidată între timp.

Proiectul era într-o fază foarte avansată, fiind realizat împreună cu americanii, cu USAID. Au fost oferite și resurse financiare. Partea ucraineană luase tot proiectul asupra sa (…) și, atunci când s-a schimbat situația în Statele Unite și a dispărut finanțarea, a fost blocat și acest proiect”, a spus Vladimir Bolea, în cadrul emsiunii „În context” de la Moldova 1.

După revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, administrația americană a înghețat programele de asistență externă pentru revizuire, iar în 2025 majoritatea programelor USAID au fost anulate sau restructurate. Din vara anului 2025, agenția nu mai funcționează ca instituție independentă, atribuțiile rămase fiind transferate către Departamentul de Stat al SUA.

În aceste condiții, resursele pentru podul permanent nu au mai fost alocate, iar altele noi nu au fost identificate la această etapă.

Soluție rapidă: pod de pontoane

Autoritățile de la Chișinău și Kiev au discutat o alternativă considerată mai rapidă și mai realistă în actualul context.

„Ucraina are un pod de pontoane care poate permite să treacă tirurile de marfă, în medie de 40 de tone, încărcate. Cu pași foarte mari, trebuie să dăm în exploatare acest pod de pontoane. Este unul extrem de practicabil și noi îl vom face”, a spus ministrul.

Podul de pontoane ar permite reluarea circulației camioanelor de marfă și ar crea o legătură directă între nordul Republicii Moldova și regiunea Vinița din Ucraina.

„El este important și pentru noi, nu numai pentru partea ucraineană, pentru că vorbim despre componenta economică – transporturi, importuri, exporturi. Noi tot facem export în Ucraina și beneficiază și agenții economici din Republica Moldova”, a mai menționat Vladimir Bolea.

Oficialul a anunțat că, în 2026, Republica Moldova va începe construcția celor 26 de kilometri de drum prevăzuți în proiectul tehnic elaborat de partea moldovenească.

La rândul său, Ucraina urmează să-și realizeze infrastructura de acces și să instaleze podul de pontoane.

Podul Cosăuți–Iampol a fost conceput ca un pod rutier permanent peste Nistru, cu o lungime totală estimată de aproximativ 1,3 – 1,5 kilometri, incluzând estacada de pe malul ucrainean. Proiectul prevedea două benzi de circulație și infrastructură pentru pietoni și, potrivit unor descrieri, piste pentru biciclete.

Lucrările au fost lansate oficial în 2022, iar partea ucraineană și-a asumat construcția podului propriu-zis, în timp ce Republica Moldova urma să realizeze drumurile de acces și punctul de trecere a frontierei. Traversarea ar fi trebuit să înlocuiască bacul nefuncțional de la Cosăuți și să creeze o legătură directă între nordul R. Moldova (Soroca – Chișinău) și regiunea Vinița din Ucraina, ocolind regiunea transnistreană.

Costurile estimate au variat în timp între aproximativ €100 de milioane și circa $200 de milioane.

Războiul din Ucraina, creșterea costurilor și, ulterior, retragerea finanțării americane au dus, însă, la blocarea proiectului.

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un judecător din Moldova, găsit vinovat de fals în declarații, după ce fusese achitat

Un judecător a fost găsit vinovat de fals în declarații de Curtea de Apel Centru, după ce, anterior, fusese achitat de prima instanță. Hotărârea a fost pronunțată astăzi, 12 februarie. Totuși, inculpatul nu va executa pedeapsa penală, pe motiv că termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere a expirat. Informațiile au fost comunicate de Procuratura Anticorupție, care gestionează dosarul, într-un comunicat.

Potrivit PA, inculpatul, exercitând funcția de judecător și având obligația să declare averea personală și a familiei, în perioada 2018–2021, ar fi indicat intenționat în declarațiile de avere și interese personale date eronate cu privire la veniturile soției, în sumă totală de aproximativ 900 000 de lei.

Pe 5 august 2024, în urma analizei probatoriului administrat, Judecătoria Hâncești, sediul Centru a decis că fapta magistratului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, dispunând achitarea acestuia. Nefiind de acord cu soluția instanței, procurorii anticorupție au contestat sentința.

Deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, Curtea de Apel a considerat că probele prezentate sunt pertinente, concludente, utile și veridice, stabilind că vinovăția acestuia este dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil”, a menționat PA.

Curtea de Apel Centru a casat integral hotărârea primei instanței, potrivit căruia judecătorul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii de fals în declarații. Cu toate acestea, inculpatul a fost liberat de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere.

Decizia judecătorească poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în termen de două luni de la data comunicării hotărârii motivate.

Maia Sandu/APCE

Începe Conferința de Securitate de la München 2026: Maia Sandu va susține discurs despre amenințările hibride

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu participă în perioada 13-14 februarie la Conferința de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Astăzi, de la ora 18:30 (ora Moldovei), șefa statului va lua cuvântul în cadrul panelului „Ambiguitate distructivă: Descurajarea și contracararea războiului hibrid”, care se va încheia la 19:15. La discuție vor participa lideri internaționali de rang înalt.

Astfel, la panelul de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, Maia Sandu va ține un discurs alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Republicii Federale Germania, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone.

Totodată, potrivit instituției prezidențiale, în marja conferinței, șefa statului va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile țării noastre de a crește reziliența. 

În acest an, Conferința va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre înalții oficiali care și-au confirmat prezența se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. 

Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice.

Prima ediție a conferinței pe probleme de securitate de la Munchen a avut loc în 1963, sub denumirea oficială ”Internationale Wehrkunde-Begegnung”, fiind instituită la inițiativa publicistului Ewald von Kleist. Încă de la început, conferința a fost dedicată problemelor care priveau relațiile transatlantice și provocările de securitate de pe mapamond.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Pensiile vor fi indexate cu circa 6%, peste inflația estimată la 4%. Munteanu: „Facem cât putem”

Pensiile din Republica Moldova ar putea fi indexate, de la 1 aprilie 2026, cu aproximativ 6%, ceea ce este peste inflația estimată de 4%. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Alexandru Munteanu în ediția din 12 februarie a emisiunii „Bună seara” de la Moldova 1.

„Deci, facem cât putem. Noi o să venim cu anunțul în martie. Aproximativ 6%. Ceea ce deja este un pas pozitiv, fiindcă vă dați seama că rata de inflație scade deja sub 4%. Deci, e o creștere reală a veniturilor. E echilibru. Sigur că ne-am dorit și mai mult, dar cel puțin e deja o creștere reală; raportat la inflație, o să crească pensiile în primul rând”, a explicat premierul.

În același timp, Guvernul lucrează și la revizuirea salariilor din sectorul bugetar.

„Lucrăm la legea salarizării, unde vom revizui toate salariile din sectorul bugetar și vom veni cu niște propuneri de reechilibrare”, a adăugat Munteanu.

În contextul creșterii facturilor la gaz, Alexandru Munteanu a subliniat că prețul este determinat de evoluțiile de pe piețele internaționale și că autoritățile nu pot interveni direct pentru a-l modifica.

„Ceea ce trebuie noi să facem este să mărim veniturile, să mărim salariile și, în primul rând, salariile bugetarilor, așa cum am promis. Trebuia să sacrificăm unele lucruri și am ales să mărim investițiile. Am investit în viitor”, a precizat oficialul.

Potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pentru 2026, peste 665 de mii de beneficiari ar urma să primească pensii indexate anul viitor.Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, pensia minimă a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, majorându-se de la 1.188 de lei în 2021 la 3.055 de lei în prezent – ceea ce reprezintă o creștere de 157%.

În total, Guvernul alocă în 2026 pentru asigurările sociale de stat un buget în valoare de 51,45 miliarde de lei. Autoritățile spun că suma va permite susținerea populației și desfășurarea unor programe importante pentru cetățeni.

Reamintim, în 2025, pensiile au fost indexate cu 10%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: