Moldova Business Week 2024. Cunoaște potențialul economic al celor 4 regiuni în care se desfășoară evenimentul

Cea de-a 9-a ediție a Moldova Business Week 2024 marchează o premieră prin desfășurarea sa în patru regiuni economice cheie ale țării: Chișinău, Edineț, Ungheni și Bălți. Evenimentul va reuni peste o mie de participanți, de la investitori străini și antreprenori locali, la oficiali de rang înalt și experți economici de top, subliniind potențialul economic al Moldovei în ansamblul său. Moldova Business Week 2024 va oferi o platformă unică pentru explorarea și valorificarea oportunităților de afaceri din fiecare regiune, facilitând astfel dezvoltarea economică sustenabilă a țării.

Natalia Bejan, Director executiv al Agenției de Investiții: „Moldova Business Week este cel mai important forum economic internațional al țării noastre și un prilej de a demonstra lumii că Moldova, deși mică, are un potențial semnificativ în economia globală. Evenimentul ne oferă ocazia de a prezenta climatul investițional din Moldova și oportunitățile de afaceri pe care investitorii străini le pot valorifica. Ne propunem să aducem în atenția publicului internațional poveștile de succes ale investitorilor care au ales recent Republica Moldova pentru dezvoltarea afacerilor lor, oferind totodată o platformă pentru networking și crearea de noi parteneriate.”

Avantajele economice ale regiunilor în care va fi organizat evenimentul
Pe durata celor cinci zile ale evenimentului, vor avea loc 14 evenimente dedicate sectoarelor strategice ale economiei naționale, cum ar fi agroalimentar, electronică, energie sau IT. Locațiile pentru aceste evenimente au fost selectate strategic, în funcție de domeniul de afaceri predominant în fiecare regiune. Agenda evenimentelor poate fi consultată pe www.mbw.md

Chișinău. Chișinău, reprezintă centrul economic și cultural al țării, atrăgând o mare parte din investițiile naționale. Cu 66% din totalul investițiilor în active fixe, Chișinău este esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei naționale. Unul dintre punctele forte ale orașului este Moldova IT Park, care oferă un regim fiscal atractiv pentru companiile din domeniu, cu o taxă unică de 7%, facilitând astfel dezvoltarea sectorului IT în regiune. Forța de muncă din Chișinău este recunoscută pentru multilingvism și pentru competențele sale diverse, ceea ce atrage atât companiile internaționale, cât și pe cele locale. În domeniul turismului, Chișinău atrage 59,1% dintre turiștii care vizitează Moldova, fiind un punct de pornire pentru explorarea turismului rural și vinicol din regiune. În plus, orașul contribuie cu 24,2% din producția industrială exportată a țării.
Bălți. Bălți a devenit un hub important pentru industria automotive, atrăgând numeroase companii internaționale de renume. Printre acestea se numără Dräxlmaier Automotive, Magnetec Components SRL și Gebauer & Griller, care au investit masiv în producția locală. Aceste companii contribuie semnificativ la exporturile Moldovei, punând Bălți pe harta globală a producției de componente auto. Cu un total de 94 de rezidenți în zona economică și investiții totale de 313 milioane USD, Bălți continuă să fie un pol de creștere economică și un exemplu de succes în atragerea investițiilor străine directe. Orașul oferă infrastructură modernă și facilități care sprijină dezvoltarea industriei manufacturiere și a altor sectoare conexe.
Ungheni. Ungheni este cunoscut ca un centru important pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM- uri). Peste 3.650 de IMM-uri își desfășoară activitatea aici, contribuind la diversificarea economiei locale și la crearea de locuri de muncă. Zona Economică Liberă «Ungheni — Business» joacă un rol important în atragerea investitorilor prin oferirea unui regim preferențial, facilitând dezvoltarea companiilor rezidente. Cu 59 de rezidenți și investiții totale de 117 milioane USD, zona a devenit un punct de referință pentru investitorii străini care caută un mediu de afaceri competitiv. Printre companiile care au ales să investească în Ungheni se numără Lear Corporation, EuroYarns și Covoare Ungheni, care aduc valoare adăugată economiei locale și naționale.
Edineț. Edineț se distinge prin diversificarea activităților sale economice și prin investițiile atrase înultimii ani. Cu un total de 20 de milioane de euro investiți, Edineț a creat peste 400 de locuri de muncă, contribuind la creșterea economică regională. Regiunea este cunoscută pentru terenurile sale fertile, care se întind pe aproximativ 712,7 km², fiind ideale pentru cultivarea porumbului, cartofilor și legumelor de câmp. Această zonă agricolă a atras companii precum T.B. Fruit și Natur Bravo, careproduc sucuri și produse conservate pentru export. Un alt avantaj major al regiunii Edineț este poziția sa geografică strategică, aflată în apropierea granițelor cu România și Ucraina. Aceasta oferă o conectivitate excelentă și oportunități logistice pentru companiile care își desfășoară activitatea aici. Infrastructura bine dezvoltată și proximitatea față de piețele externe fac din Edineț o locație atractivă pentru investiții și pentru dezvoltarea afacerilor.

Moldova Business Week 2024 va avea loc în perioada 16 — 20 septembrie. Evenimentul este organizat de Agenția de Investiții din Republica Moldova în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și asociațiile de profil din mai multe sectoare cheie ale economiei naționale. Forumul reprezintă o platformă esențială de conectare pentru investitori, antreprenori și experți economici — o platformă potrivită pentru analizarea tendințelor economice și a politicilor naționale, cu accent pe integrarea europeană a țării. În contextul aderării Moldovei la Uniunea Europeană până în 2030, Moldova Business Week va juca un rol crucial în promovarea avantajelor competitive ale Moldovei, facilitând accesul la piețele europene cu peste 1 miliard de consumatori.

Comunitatea de afaceri este invitată să participe la evenimentele organizate în cadrul Moldova Business Week 2024, înregistrându-se pe site-ul oficial al evenimentului — www.mbw.md Participanții vor avea posibilitatea de a stabili întâlniri, de a crea conexiuni cu alte companii și investitori, de a dezvolta contacte și parteneriate, precum și de a organiza ședințe de business în cadrul evenimentelor, prin intermediul unei aplicații de networking.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

VIDEO „Trenul mai poate aștepta”: Șoferi filmați traversând calea ferată pe roșu

Mai mulți șoferi au trecut prin clipe de panică, marți, 18 octombrie, pe strada Calea Basarabiei din Chișinău, după ce o mașină a rămas imobilizată pe calea ferată chiar în momentul în care se apropia un tren. Ambuteiajul format în zonă a blocat complet circulația, iar conducătorul auto prins între coloane nu a reușit să elibereze șinele la timp, potrivit imaginilor distribuite pe rețelele de socializare.

Astfel, mecanicul locomotivei a redus considerabil viteza și a reușit să oprească înainte de a intra în coliziune cu automobilul, evitând astfel o tragedie.

Incidentul a stârnit numeroase reacții pe rețelele sociale. Internauții au criticat comportamentul șoferilor implicați, acuzând necunoașterea sau ignorarea Regulamentului circulației rutiere.

Unii utilizatori au remarcat, ironic, și faptul că unii conducători auto par surprinși că trenurile mai circulă încă prin capitală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

LIVE TEXT Moldova Security Forum 2025, ziua a doua: Corupția electorală și securitatea energetică

Chișinăul găzduiește, astăzi, 19 noiembrie, cea de-a doua zi a Moldova Security Forum 2025. Evenimentul aduce în prim-plan securitatea energetică, combaterea corupției electorale și amenințările cibernetice. Miniștri, oficiali europeni, experți internaționali și reprezentanți ai societății civile vor lua parte la discuții importante pentru consolidarea Republicii Moldova într-un context regional tot mai complex și plin de riscuri hibride. NewsMaker este partener general al evenimentului și transmite cele mai importante declarații în timp real.

09:31

2025 a fost un an productiv pentru Republica Moldova în domeniul securității, afirmă Simona Spinaru, consilieră pentru securitate internațională în Guvernul Republicii Moldova. „Am adoptat legi noi, avem instituții mai consolidate – unele create anul trecut, altele reconfigurate”. Potrivit ei, autoritățile lucrează în prezent la o foaie de parcurs care să permită transpunerea viziunii strategice în realitate.

09:20

Cea de-a doua zi a forumului a început cu discuții despre gestionarea crizelor în noua eră a amenințărilor hibride. Printre vorbitori se numără Ștefan Țibuleac, șeful Serviciului Consiliului Suprem de Securitate din cadrul Administrației Prezidențiale a Republicii Moldova, și Simona Spinaru, consilieră pentru securitate internațională în Guvernul Republicii Moldova. La panel participă și Dragan Lozančić, consilier prezidențial pentru securitate națională în Croația, alături de Orlin Nikolov, director al Centrului de Excelență NATO pentru Managementul Crizelor și Răspuns la Dezastre.

Tema ediției din acest an este „Reziliența democratică: Consolidarea securității și unității în fața amenințărilor hibride”. Evenimentul reunește, la Chișinău, oficiali guvernamentali, diplomați, reprezentanți ai instituțiilor UE și NATO, ai principalelor centre de cercetare și ai societății civile. În discuții este adusă complexitatea tot mai mare a amenințărilor hibride care vizează reziliența democratică, procesele electorale și parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova, susțin organizatorii.

Programul va include sesiuni plenare, paneluri tematice și discuții la mese rotunde, axate pe dezinformare, război algoritmic, amenințări cibernetice, dependențe economice și strategii coordonate de răspuns regional. Mai multe detalii – AICI.

Cum a avut loc prima zi de Forum, poți să vezi – AICI.

Reamintim, prima ediție a Forumului a avut loc în perioada 19-20 noiembrie 2024. Detalii – AICI.

NewsMaker

Doi martori în dosarul Plahotniuc au decedat înainte de începerea procesului. Au reușit să dea declarații

În judecată au fost audiați ultimii martori ai acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, acuzat de complicitate la furtul unui miliard din trei bănci moldovenești. De asemenea, au fost prezentate declarațiile a două martore care au decedat înainte de începerea procesului. NewsMaker relatează de ce una dintre ele a călătorit la Moscova și ce a dezvăluit despre schema de scoatere a miliardului un angajat al BNM.

Ședința judecătoriei sectorului Buiucani din capitală, în cadrul căreia au fost audiați ultimii martori ai acuzării, a avut loc pe 18 noiembrie. Procurorul Alexandru Cernei a informat instanța că patru martori se află în prezent în străinătate, iar două femei de pe lista martorilor acuzării au decedat, însă în dosar au rămas păstrate declarațiile pe care le-au dat în faza de urmărire penală. Procurorul a cerut citirea acestor declarații. În ciuda protestului avocaților, care au susținut că astfel li se ia posibilitatea de a efectua interogatoriul încrucișat, instanța a permis citirea materialelor.

Potrivit declarațiilor, administratorul companiilor lui Ilan Șor, Moisei Meșter, le-ar fi propus martorelor să înregistreze firme pe numele lor în schimbul ajutorului financiar. Sarcina acestor martore era să semneze documente la cererea lui Meșter. Abia în faza urmăririi penale, femeile au aflat că semnau contracte de credit pentru sume mari. Una dintre ele a povestit că, într-o zi, Meșter i-a cerut să zboare la Moscova. Acolo a fost întâmpinată, dusă la bancă, i s-au dat documente de semnat și apoi a fost dusă la aeroport pentru zborul spre Chișinău.

În ședință au fost audiate și declarațiile unui angajat al Băncii Naționale a Moldovei, care în 2017 a verificat operațiunile Victoriabank. Acesta a vorbit despre implicarea a două companii, inclusiv Zenit Management, într-o schemă care în 2014 a dus la deficit de lichiditate la Banca de Economii (BEM).

Potrivit angajatului BNM, verificarea a scos la iveală mai multe detalii suspecte. În special, compania offshore Zenit Management, care în noiembrie 2014 a transferat sume considerabile în conturile Victoriabank la BEM, fusese înregistrată cu doar o lună înainte de operațiune. În plus, Victoriabank, din motive inexplicabile, a refuzat să perceapă de la aceasta comisionul bancar pentru conversie.

Dacă simplificăm, esența schemei se reduce la următoarele: compania Zenit Management, pe care procurorii o leagă de Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc, a transferat o sumă mare (sau obligații) dintr-o bancă letonă în conturile Victoriabank. Aceste fonduri nu au ajuns direct în Victoriabank, ci au fost plasate imediat ca depozit interbancar în conturile Victoriabank deschise la Banca de Economii.

De îndată ce banii (sau înregistrarea acestora) ajungeau la BEM, banca nu îi păstra ca depozit, ci îi acorda sub formă de credite către diverse firme. Deținătorii fondurilor (Zenit Management/Victoriabank) trimiteau ordine de plată cu solicitarea de a transfera banii mai departe — către Comertbank. Totuși, după cum a constatat angajatul Băncii Naționale, BEM a ignorat aceste ordine.

Din cauza imposibilității Băncii de Economii de a returna depozitele altor bănci, a apărut amenințarea unei reacții în lanț și a falimentului întregului sistem bancar. Sub acest pretext, Banca Națională a Moldovei, pe baza unei hotărâri secrete a guvernului condus de Iurie Leancă, i-a acordat BEM un credit de urgență garantat de stat. Primind fondurile de la regulator, BEM le-a folosit pentru a executa ordinele de plată blocate. Cu alte cuvinte, BEM a achitat Zenit Management cu bani obținuți de la stat.

Așa cum a precizat după ședință procurorul Alexandru Cernei, suma totală a tranzacțiilor a fost de aproximativ 105 milioane de euro.

Apărarea, însă, susține că declarațiile martorului nu au legătură cu Vladimir Plahotniuc. Avocatul Ion Vîzdoaga a atras atenția că, în hotărârile pronunțate în cazurile lui Veaceslav Platon și Ilan Șor, tocmai aceștia sunt menționați drept beneficiarii finali ai companiei Zenit Management.

La următoarea ședință, instanța va trece la examinarea altor probe ale acuzării, iar martorii aflați în afara țării vor fi audiați ulterior.

Instanța a reluat examinarea dosarului Plahotniuc la începutul lunii noiembrie, de atunci s-au desfășurat deja 14 ședințe. În cadrul acestora, instanța a audiat toți martorii acuzării (cu excepția a patru persoane care au părăsit Moldova). În total, pe lista martorilor acuzării se află 51 de persoane. În etapa următoare, acuzarea va prezenta alte probe privind vina lui Plahotniuc, după care apărarea își va prezenta propriile probe și martori.

***

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie în Grecia. Fostul lider PDM a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. În prezent se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.

Plahotniuc este cercetat ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul unui miliard. Potrivit procuraturii, Plahotniuc a primit prin intermediul companiilor controlate de Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a introdus administrare specială în aceste bănci, iar autoritățile au decis să le lichideze (băncile se află și astăzi în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională le-a acordat acestor bănci credite garantate de stat, în valoarea aceleiași sume care fusese furată (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, 1 miliard de euro). După cum au explicat autoritățile, creditele erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. În contul acestei datorii, guvernul a emis și a transmis BNM obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă de 5% anual, pe care s-a angajat să le achite în termen de 25 de ani. Acești bani au fost trecuți de autorități în categoria datoriei publice. Împreună cu dobânzile, în 25 de ani această sumă va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Tudor Mardei / NewsMaker

NM Espresso: Jurnaliștii se tem să critice PAS, energia electrică se va scumpi, studenții nu vor avea burse majorate

Munteanu despre Transnistria

Autoritățile Moldovei poartă negocieri cu partenerii europeni și americani privind un plan de reintegrare a regiunii transnistrene, a declarat premierul Alexandru Munteanu după participarea la forumul Comisiei Europene privind extinderea UE.

Anterior, Președinta Maia Sandu a spus că reintegrarea presupune în primul rând retragerea trupelor ruse.


Sandu despre planul de reziliență

La Forumul Securității Moldovei de la Chișinău, Sandu a declarat că autoritățile pregătesc un plan național de reziliență, bazându-se pe experiența alegerilor din 2024 și 2025, care au fost însoțite de campanii masive de dezinformare organizate de Rusia.

Direcțiile-cheie ale planului vor fi combaterea dezinformării, securitatea cibernetică și consolidarea sistemului judecătoresc. Maia Sandu consideră că Moldova nu va face față acestor provocări fără ajutorul partenerilor din UE.

Vorbind despre vulnerabilitatea politicienilor moldoveni în fața propagandei ruse, Maia Sandu a afirmat că propaganda rusă «o afectează mai puțin», deoarece este cunoscută pentru lupta împotriva corupției, în timp ce «loviturile principale» se îndreaptă spre politicienii noi.


Amnesty International despre libertatea de exprimare în Moldova

Autoritățile Moldovei folosesc amenințările la adresa securității naționale și dezinformarea rusească ca pretext pentru a limita libertatea de exprimare și pentru a închide instituții media. Acest lucru duce la faptul că până și jurnaliștii loiali puterii se tem să critice partidul de guvernământ, din cauza riscului de a pierde finanțarea. Despre aceasta se spune în noul raport Amnesty International. Ce alte probleme există în Moldova legate de libertatea de exprimare, citiți în materialul «De ce jurnaliștii se tem să critice PAS?».


Dodon despre scandalul de corupție din Ucraina

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a cerut încetarea contactelor cu actuala conducere a Ucrainei până la finalizarea anchetei privind scandalul de corupție din jurul «Energoatom». «Întreaga lume a aflat că, ascunzându-se în spatele războiului, conducerea Ucrainei jefuia populația», iar conducerea Moldovei, «după cum se știe, a susținut și susține politica Kievului oficial».


«Avem întrebări» pentru Maria Acbaș

Antreprenoarea Maria Acbaș, care a ajuns în Parlament pe lista PAS și care și-a depus recent mandatul, a povestit dacă plecarea ei are legătură cu scandalul privind banii de la Șor, de ce produsele lactate ucrainene sunt mult mai ieftine decât cele moldovenești și cum poate influența integrarea europeană acest domeniu. Despre aceasta, aflați în noul episod al proiectului NM «Avem întrebări», «Maria Acbaș — din business în politică și invers».


Tariful la energia electrică

În Moldova ar putea crește tariful la energia electrică, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Acest lucru este cauzat, potrivit lui, de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. «Situația este destul de complicată», deoarece din cauza deficitului de energie electrică proprie, Ucraina este nevoită să o cumpere pe piața energetică europeană, ceea ce provoacă creșterea prețurilor, a explicat ministrul.


Dosarul Plahotniuc: continuare

Instanța a audiat ultimii martori ai acuzării în dosarul lui Vladimir Plahotniuc. La ședință s-a dat citirii și declarațiile a două martore care au murit înainte de începerea procesului. NM a relatat de ce una dintre ele a zburat la Moscova și ce a declarat un angajat al Băncii Naționale despre schema de sustragere a miliardului.


Profesorii cer majorarea salariilor

Federația Sindicatelor din Educație și Știință a Moldovei a cerut autorităților să majoreze salariile pedagogilor cu 21,5% (până la salariul mediu pe economie). Guvernul nu a comentat deocamdată această solicitare.


Bursele studenților

Autoritățile însă au refuzat să majoreze bursele studenților până la nivelul minimului de existență, așa cum a cerut Consiliul Național al Tineretului. Ministerul Educației a răspuns că bursele sunt indexate anual cu aproximativ 5%.


Fondul privat de pensii

În decembrie, în Moldova ar putea fi emisă prima licență pentru activitatea unui fond privat de pensii, a declarat președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Dumitru Budianschi. El a mai explicat de ce deschiderea unui astfel de fond a fost blocată timp de un an.


Hotelul Național

În jurul fostului hotel Național, unde recent a avut loc o tragedie, vor fi instalate un gard și camere de supraveghere video. Primăria Chișinău intenționează de asemenea să identifice alte clădiri și zone periculoase din oraș.


Defecțiunea Cloudflare

În activitatea uneia dintre cele mai mari companii de hosting din lume, Cloudflare, a avut loc o defecțiune. Din această cauză, pentru o perioadă, multe site-uri, inclusiv NewsMaker, nu au funcționat. Compania Cloudflare a declarat că este la curent cu problema apărută și că lucrează la remedierea ei.


Ninsoare și polei

În Moldova a fost anunțat «Cod galben» din cauza schimbării bruște a vremii. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic, astăzi, în raioanele de nord și centrale, se așteaptă ninsoare cu ploaie. Pe alocuri, se așteaptă formarea poleiului.


Agenda zilei, 19 noiembrie:

09:00 — Forumul Securității Moldovei;
10:00 — Ședința comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice.

De ce lactatele ucrainene sunt mai ieftine decât cele moldovenești? Răspunsul lui Acbaș

Maria Acbaș, fostă deputată PAS și antreprenoare, consideră că produsele lactate ucrainene de pe piața din Republica Moldova sunt mai ieftine decât cele locale fiindcă în Ucraina există numeroase ferme mari de lapte, în timp ce consumul intern a scăzut, iar exporturile sunt limitate. Precizarea a fost făcut în cadrul ediției din 18 noiembrie a emisiunii „Есть вопросы” de pe NewsMaker.

De ce laptele ucrainean este mai ieftin astăzi? Pentru că în Ucraina există foarte multe ferme zootehnice mari de lapte. Ele au ajuns deja la dimensiunile la care noi abia aspirăm astăzi. Acolo sunt ferme uriașe, câmpuri excelente, bine nivelate. Nici măcar războiul nu le-a afectat. Au rămas la același nivel. Poate că producția a scăzut puțin pe alocuri. Consumul în Ucraina s-a redus la jumătate. Ce se întâmplă cu acest lapte? Ucraina nu are deschis exportul către Europa. În Rusia nu-l va trimite. Unde să trimită aceste surplusuri? Desigur, la noi, în Moldova”, a declarat Maria Acbaș.

Aceasta a subliniat că o situație similară se observă și în Belarus.

În Belarus s-a păstrat întreaga producție zootehnică de lapte. Și în perioada sovietică ei erau lideri în producția de lactate”, a adăugat ea.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: