Justiție

„Probele indică asupra unor legături stabile și constante cu Rusia”. Procuratura a contestat plasarea lui Dodon în arest la domiciliu

Stela Untila
| 27 mai, 2022
16:01

Procuratura Anticorupție a contestat cu recurs mandatul de arest la domiciliu aplicat în privința ex-președintelui Republicii Moldova Igor Dodon.

Pe 27 mai 2022, procurorii au contestat cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 mai 2022 prin care s-a dispus plasarea în arest la domiciliu pe un termen de 30 zile, a ex-președintelui Republicii Moldova, învinuit pe patru capete de acuzare, după cum urmează: coruperea pasivă (art.324 alin.(3) din Codul penal), organizarea, dirijarea și acceptarea cu bună-știință a finanțării partidului politic de către un grup criminal organizat (art.181/2 alin.(5) din Codul penal), trădare de patrie (art.337 alin.(1) din Codul penal) și îmbogățire ilicită (art.330/2 din Codul penal).

Prin recursul înaintat, procurorii anticorupție solicită aplicarea măsurii preventive sub formă de arestare preventivă pe un termen de 30 zile a ex-președintelui Republicii Moldova, cu executarea acesteia în Penitenciarul nr.13 Chișinău.

Procurorii și-au motivat recursul prin netemeinicia deciziei instanței de judecată.

„La eliberarea mandatului de arestare la domiciliu în privința persoanei vizate, însăși instanța a constatat existența bănuielii rezonabile de comitere de către persoana învinuită a infracțiunilor imputate și prezența în speță a riscurilor invocate și susținute prin probele anexate la demers, precum și cele prezentate suplimentar în ședință de judecată de către procurori și anume:

– riscul eschivării de la organul de urmărire;

– riscul împiedicării bunei desfășurări a urmăririi penale;

– riscul săvârșirii de noi infracțiuni și

– riscul provocării dezordinilor publice”, au argumentat reprezentanții Procuraturii.

Mai mult, potrivit procurorilor, argumentul invocat de către instanța de judecată, precum că, „arestul la domiciliu poate pozitiv să influențeze mersul urmăririi penale, cât și procesul de obținere a probelor asupra cazului”, nu ține, dat fiind faptul că, procurorii au prezentat nemijlocit în ședința de judecată suficiente probe care confirmă că, învinuitul are deplasări frecvente peste hotarele țării, fapt confirmat prin informația cu privire la traversarea frontierei de stat, precum și prin depistarea în cadrul perchezițiilor a mijloacelor financiare în valută străină, inclusiv ruble rusești. Mai mult ca atât, însăși învinuitul a confirmat că avea planificată o deplasare în Federația Rusă, deținând de asemenea și pașaport diplomatic.

Concomitent, procurorii consideră că, la emiterea deciziei, judecătorul nu a ținut cont de caracterul complex al cazului infracțional investigat și în mod special de legătura cu anumite personaje, lista care i-a fost adusă la cunoștință învinuitului în ședința de judecată. Prin urmare, există toate premisele că, acesta va întreprinde acțiuni de natură să împiedice aflarea adevărului, prin dirijarea lor și orientarea la modul în care urmează să își formuleze declarațiile.

„Ținând cont de cele specificate supra, procurorii consideră că, măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu aplicată ex-președintelui țării și restricțiile stabilite de judecătorul de instrucție nu sunt capabile de a asigura izolarea învinuitului și excluderea posibilității acestuia de a intra în contact cu anumite persoane implicate în cadrul acestei cauze penale, prin intermediul aplicațiilor telefonice on-line instalate în telefoanele membrilor săi de familie, cu care domiciliază împreună la aceiași locație, unde a fost dispusă executarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu. Mai mult ca atât, instanța de judecată evident nu a aplicat toate restricțiile impuse de norma procesual penală, astfel nefiind limitate convorbirile telefonice, recepționarea și expedierea trimiterilor poștale și utilizării altor mijloace de comunicare”, se arată în declarația Procuraturii.

Procurorii consideră că Igor Dodon are „legături stabile și constante cu Federația Rusă”

La fel, procurorii consideră nemotivat argumentul instanței precum că, învinuitul anterior nu a fost în conflict cu legea.

„Acest argument este nejustificat și contravine probelor prezentate de către procurori, care confirmă faptul că, anterior pornirii acestei cauze penale, persoana vizată este urmărită penal deja într-o altă cauză penală, aflată la acest moment în gestiunea Procuraturii Generale. Concluzionarea asupra faptului că învinuitul are legătură durabilă cu statul (se prezuma referirea la Republica Moldova) este una arbitrară or, probele prezentate de către procurori, indică asupra unor legături stabile și constante cu Federația Rusă, învinuitul fiind președintele unei asociații obștești, având finanțare exclusiv din Federația Rusă, iar co-fondator al asociației respective este o organizație rusească”, susțin procurorii.

Mai mult ca atât, potrivit Procuraturii, deținerea de funcții publice înalte la care face trimitere instanța de judecată nu pot constitui în sine temei de apreciere a necesității alegerii unei măsuri preventive mai puțin aspre.

În concluzie, procurorii consideră că, instanța de judecată și-a motivat decizia în contradicție cu probele prezentate de către procurori, bazându-se pe afirmații subiective ale apărării, care nu au fost probate nici într-un fel.

Ședința de judecată la Curtea de Apel Chișinău, unde se va examina recursul procurorilor, va avea loc la data de 31 mai 2022, începând cu ora 13.00.

***

Amintim că Igor Dodon a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile în dosarul „kuliok”. Complicele său, fratele Galinei Dodon, va petrece 30 de zile în Penitenciarul nr.13. Procurorii au anunțat că vor contesta decizia instanței de judecată cu privire la Igor Dodon.

Anterior, cei doi au fost reținuți și percheziționați. În timpul acțiunilor de urmărire penală, mai multe portaluri au publicat fotografii cu obiecte de lux, bancnote și o recipisă care demonstrează că Galina Dodon a plătit anul trecut 25.000 de euro pentru utilajelele mobilierului de la bucătărie. Dodon acuză grupul de urmărire penală de faptul că a transmis fotografiile jurnaliștilor, în timp ce șefa interimară a Procuraturii Anticorupție Elena Cazacov este de părere că scurgerile nu au fost făcute de către reprezentanții instituției. Aceasta a menționat că la fața locului se aflau și alte persoane, inclusiv avocați.

Dodon este acuzat de corupere pasivă, finanțarea partidului de către un grup criminal, îmbogățire ilicită și trădare de patrie în dosarul denumit generic „kuliok”. Este vorba despre imaginile video în care socialistul discută cu Vladimir Plahotniuc despre conținutul unei pungi negre, în care se presupune că ar fi bani.

Dodon susține că dosarul penal în care este vizat este instrumentat politic și a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi dat indicații în acest sens. La rândul său, șefa statului a declarat că a aflat din presă despre reținerea lui Dodon și a îndemnat organele de drept să respecte cu strictețe legea și să excludă orice fel de „jocuri politice”.

curtea de apel, federația rusă, legături, top, додон

Știri similare

Viață

„Am plecat, adio”: regizorul și scenaristul Mircea Chistruga s-a stins din viață

Viață

Temperaturi de până la +33°C și fără ploi: prognoza meteo pentru săptămâna viitoare

Noutăți

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Doina Buruiană
| 22 iunie, 2025
15:00

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii”

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.