„Satul German” marchează începutul unei noi etape de dezvoltare a pieței imobiliare din municipiul Chișinău

Construcția „Satului German”, cel mai mare proiect imobiliar din ultimii 30 de ani din țara noastră, marchează începutul unei noi etape de dezvoltare a pieței imobiliare din municipiul Chișinău. Agenția Infomarket consideră că, în următorii ani, tot mai mulți dezvoltatori imobiliari care vor supraviețui perioadei actuale de stagnare a pieței, vor cumpăra, bucată cu bucată, terenurile din jurul capitalei pentru a construi orășele.

Cum acest proces va dura mult timp, dar și din alte câteva motive despre care vom vorbi mai jos, „Satul German” este la moment și va rămâne, pentru mulți ani înainte, singura localitate modernă de tip european de la periferia Chișinăului în care să investești acum și să te muți peste doar câțiva ani.

Conform analizei Infomarket, în ultimii 30 de ani, piața imobiliară din Chișinău a trecut prin trei etape de dezvoltare, urmând acum cea de-a 4-a. Din cauza pandemiei și a Chișinăului tot mai înghesuit și sufocat, companiile de construcții vor dezvolta proiecte la periferia capitalei. Pentru cei care au abia doar ideea proiectului, pregătirile vor dura însă destul de mult timp. De exemplu, dezvoltatorul „Satului German”, Ceslav Ciuhrii, spunea anterior, într-un interviu, că i-a luat aproape 5 ani procesul de cumpărare a terenului, pe bucăți, de la țărani și de la o bancă, dar și schimbarea destinației și racordarea la toate utilitățile: energie electrică, canalizare și apeduct.

Ciuhrii a început construcția „Satului German” în decembrie anul trecut și va da în exploatare prima etapă a proiectului în 2024. El a recunoscut că la început pregătea terenul pentru un proiect imobiliar, dar nu era convins cum va arăta acesta. Abia în pandemie a înțeles că trebuie să construiească acolo o localitate de tipul și asemănarea suburbiilor orașelor europene, cu case la sol împrejmuite de grădini și blocuri de locuit cu puține etaje. Cu propria școală, grădiniță, spital, centru de fitness, centru comercial, centru de business și chiar un hotel, toate moderne, pentru ca locuitorii să se bucure de aceste facilități la ei în localitate.

Datorită acestei etape avansate la care se află proiectul „Satul German”, mulți dintre cetățenii convinși și deciși să se mute din aglomerația urbană într-o localitate de tipul „Satul German” fie au ales deja o locuință în „Satul German”, fie încă se gândesc. Experții imobiliari anticipează că locuințele din „Satul German” vor fi vândute destul de repede pentru că o altă ofertă asemănătoare nu este pe piață și nici nu va fi în următorii câțiva ani, dar și pentru că odată cu casele construite conform tuturor normelor de eficiență energetică, locuitorii vor primi și o infrastructură modernă, începând de la rețele de cabluri, străzi asfaltate și iluminate, trotuare și piste pentru bicicliști, și până la instituții social-culturale și de divertisment moderne.

La fel cum s-a întâmplat în cazul unor proiecte exclusiviste din capitală, unde reușeai să cumperi cu greu o locuință doar după ce ai stat mult timp la coadă și doar fiind recomandat de cineva dintre locatari, la fel va fi și în cazul Satului German. Infomarket scrie că se va ajunge până în situația când achiziția unei case într-o astfel de comunitate va fi posibilă numai cu acceptul vecinilor. „Așa este natura umană și experiența care mai devreme sau mai târziu va fi preluată și în Moldova”, explică Infomarket.  O părere similară are și Ceslav Ciuhrii. El s-a arătat convins că locuitorii “Satului German” vor forma o comunitate care împărtășește aceleași valori și interese, care vor dori să locuiască acasă, într-o localitate ca în Europa, unde să se simtă în siguranță, unde aerul e curat, ecologic și plăcut.

„Satul German” reprezintă la moment una din cele mai atractive și sigure investiții de pe piața imobiliară. Prețurile pentru un m2 de locuință în “Satul German” sunt chiar mai mici decât în cazul multor apartamente din capitală. Cel puțin deocamdată, pentru că Ceslav Ciuhrii afirma recent într-un interviu TV că cetățenii care investesc acum în “Satul German” se bucură de prețuri mai mici decât cei care vor investi mai târziu sau decât cei care vor cumpăra locuințe atunci când localitatea va fi dată în exploatare.

Reamintim că „Satul German” este construit de la zero și va fi situat în preajma bd. Dacia, la ieșirea din capitală. Orășelul se va întinde pe o suprafață de 800 mii mp și va avea doar 38 de blocuri de locuit de până la cinci etaje și 800 de vile de tip duplex și casă individuală. Va avea o capacitate de circa 5000 de locuitori. Mai multe informații despre proiect, tipurile de locuințe și oferte găsiți la Departamentul Vânzări – +373 22 99 11 11, email – [email protected].

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova „nu mai poate fi șantajată prin gaz”: Junghietu a numărat reușitele ministerului Energiei din ultimii 4 ani

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a prezentat bilanțul activității în domeniul energetic din ultimii patru ani, perioadă în care Republica Moldova, spune el, a reușit să-și asigure independența energetică și să se alinieze standardelor europene. Oficialul, care a condus ministerul mai puțin de un an, susține că în 2025 țara „nu mai poate fi șantajată prin gaz” și a trecut de la „vulnerabilitate totală” la „securitate energetică și piață liberă”.

„Moldova nu mai depinde de un singur furnizor și nu mai este prizonierul deciziilor externe imprevizibile. Am demonstrat că putem gestiona crizele fără a lăsa oamenii în frig și întuneric”, a declarat Junghietu.

Potrivi lui Junghietu, în 2021, Republica Moldova era complet dependentă de gazele rusești, iar astăzi, țara se alimentează din peste zece surse diferite, majoritatea europene. România este în prezent principalul partener energetic al Moldovei, iar compania de stat Energocom cumpără gaze de pe bursele europene sau în baza unor contracte pe termen lung, care asigură prețuri stabile și transparente.

Junghietu a menționat că în 2023 s-a finalizat procesul de separare a activităților de furnizare, distribuție și transport al gazelor, iar sistemul de transport funcționează independent, după reguli europene. Totodată, gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău este complet operațional, iar Republica Moldova face parte acum din Coridorul Vertical de Gaze, alături de Grecia, Bulgaria, România și Ucraina.

„Din septembrie 2022, pe malul drept al Nistrului nu mai consumăm gaze rusești, iar din ianuarie 2025 nici malul stâng. Este o premieră istorică pentru țara noastră”, a subliniat ministrul.

Infrastructură electrică modernizată și interconectare cu rețeaua europeană

Un alt pilon al transformării este independența energetică în domeniul electricității. Proiectul strategic Linia de 400 kV Vulcănești–Chișinău, aflat la un nivel de realizare de 90%, va permite Republicii Moldova să se conecteze fizic și tehnic la rețeaua electrică europeană ENTSO-E.

Sunt în pregătire și noile interconexiuni Strășeni–Gutinaș și Bălți–Suceava, care vor permite importul și exportul de energie, precum și echilibrarea mai eficientă a sistemului.

Tranziția verde: Moldova produce de patru ori mai multă energie regenerabilă

Sectorul energiei verzi este în plină expansiune. Moldova dispune în prezent de peste 850 MW instalați din surse regenerabile, de aproape patru ori mai mult decât acum trei ani. În august 2025, țara a înregistrat un record istoric, acoperind integral consumul de energie electrică din surse regenerabile pentru o perioadă de timp.

În încheiere, Dorin Junghietu a subliniat că Republica Moldova se află pe o cale „ireversibilă a transformării energetice” și a mulțumit partenerilor de dezvoltare internaționali pentru sprijinul acordat.

Republica Moldova își propune, prin inițiativa „RePower EU”, să elimine treptat importurile de petrol și gaze din Rusia până în 2028. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că această aliniere reprezintă atât o oportunitate pentru accelerarea tranziției către energia verde, cât și o necesitate — pentru asigurarea stabilității aprovizionării energetice, pe măsură ce infrastructura energetică a țării este modernizată.

Anterior, Comisia Europeană și Republica Moldova au stabilit o strategie pe doi ani pentru independența energetică și reziliența țării, cu două obiective principale: reducerea dependenței de energia din Rusia și integrarea deplină pe piața energetică europeană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Facebook/Alexandr Slusari

MMZ, cu autorizație pentru gestionarea deșeurilor până în 2026. Biroul de reintegrare: „Periodic își reia activitatea de producere”

Alexandr Slusari, membru al consiliului de administrație al Energocom din partea societății civile, a declarat că, pe 23 octombrie, Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită. Mai mult, el a precizat că autorizația uzinei pentru gestionarea deșeurilor a expirat zilele trecute. Biroul politici de reintegrare a menționat că uzina își reia periodic activitatea, însă doar pe perioade scurte și la capacități reduse. De cealaltă parte, Agenția de Mediu a precizat că autorizația uzinei a fost prelungită.

Slusari a scris pe Facebook că pe 23 octombrie Uzina Metalurgică din Râbnița (MMZ) a fost repornită „a câta oară”. „Toți au uitat deja de promisiunile fostului prim-ministru RM, care iarna a declarat că noi acceptăm ca gazul să vină în stânga Nistrului doar pentru consumatorii casnici și că nu vom permite ca industria transnistreană să facă dumping, folosind gaz ieftin”, a adăugat Slusari.

El a mai spus că „acum a apărut un alt aspect important”. „La 20 octombrie 2025 a expirat autorizația privind gestionarea deșeurilor, eliberată pentru MMZ de Agenția de Mediu și alta nu a fost eliberată. Deci, Uzina Metalurgică și-a reluat activitatea ilegal. În mod normal, ar trebui să fie blocate toate importurile de deșeuri pentru MMZ, precum și livrările din malul drept al Nistrului. Plus, întreprinderea respectivă realmente nu poate activa, întrucăt toată materia primă a uzinei reprezintă deșeuri, care nu pot fi gestionate legal din 21 octombrie 2025. Sunt foarte curios dacă Agenția de Mediu a notificat Uzina Metalurgică din Râbnița că aceasta nu are dreptul să activeze, precum și Serviciul Vamal privind interzicerea importului deșeurilor pentru MMZ”, a menționat Slusari.

Pentru NewsMaker, Biroul politici de reintegrare a declarat că „Uzina Metalurgică din Râbnița periodic își reia activitatea de producere, dar aceasta are loc în perioade foarte scurte de timp și la capacități reduse de procesare a unor cantități mici de materie primă”. „Întreprinderea este în continuare incapabilă să-și restabilească potențialul de activitate din perioadele precedente”, a adăugat Biroul.

Agenția de Mediu a declarat că Uzina Metalurgică din Râbnița este supusă Legii emisiilor industriale din 2022. „Astfel, conform art.27 alin.(4) legii sus-menționate – „În cazul în care actul permisiv de mediu deținut expiră într-o perioadă de timp mai scurtă de 24 de luni, după intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenția de Mediu, din oficiu, prelungește termenul de valabilitate a acestuia până la 24 de luni, înainte de emiterea autorizației integrate de mediu sau a autorizației de mediu”, fapt care, a fost expus de organul emitent prin scrisoarea nr.11/2346/2024 din 25.10.2024, fiind prelungit termenul Autorizației pe perioada cuprinsă între 21.10.2025 și 20.10.2026”, a comunicat instituția.

Potrivit Agenției, autorizațiile de emisii a poluanților în atmosferă, folosință specială a apei și cele pentru gestionarea deșeurilor, care sunt valabile și nu urmau să expire expire în următorii 2 ani din data intrării în vigoare a legii, se extind automat pe o perioadă de 2 ani pentru ca operatorii economici să se conformeze noilor cerințe ale legii: elaborarea raportului de referință și elaborarea dosarului de fundamentare pentru obținerea autorizației integrate de mediu.

Conform agenției, „prelungirea autorizației nu reprezintă o nouă autorizare, iar operatorul este obligat să monitorizeze emisiile, gestionarea deșeurilor și calitatea apelor uzate, raportând periodic autorității”.

„Agenția va continua monitorizarea respectarea legislației, iar în cazul depistării abaterilor, IPM (nota red. Inspectoratul pentru Protecția Mediului) va interveni pentru tragerea la răspundere și asigurarea protecție mediului și a sănătății populației. (…) Conform informației prezentate de Laboratorul de referință a Agenției de Mediu, în ultimele 24 de ore, până la ora 12:00 în data de 23 octombrie, nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor concentrațiilor medii limită (pe 24 ore) la stațiile automate”, a precizat instituția.

***

Regiunea transnistreană se confruntă cu o criză energetică după ce, la 1 ianuarie 2025, concernul rusesc Gazprom a oprit livrările de gaze naturale către Moldovagaz, care erau direcționate pe malul stâng al Nistrului.

În februarie, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că UE este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Detalii AICI.

Premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta UE. Recean a declarat că Tiraspolul a ales ca o firmă din Ungaria să livreze gaz regiunii. Se menționa că firma va livra gazul până la hotarul cu Republica Moldova în baza unui contract încheiat cu Moldovagaz. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a precizat că livrările de gaze din Ungaria vor fi posibile datorită unui credit acordat de Rusia.

Între timp, Chișinăul a decis să permită tranzitarea gazului către regiunea transnistreană. Se menționa că regiunea va primi zilnic 3 milioane de metri cubi de gaze, iar orice volum suplimentar va fi supus impozitării. „În cazul în care livrările de gaze naturale vor depăși limita de 3 milioane de metri cubi pe zi și corespunzător vor începe să lucreze industriile mari, atunci Guvernul de la Chișinău va impozita tranzacțiile”, declara Recean.

Amintim că, în luna martie, Alexandr Slusari declara că, la Uzina Metalurgică din Râbnița, a fost repornită hala de laminare a oțelului. El adăuga că a fost repornit și combinatul de ciment din Râbnița. „Așteptăm reacția prim-ministrului, care se bătea în piept că permitem tranzitul de gaz doar pentru scopuri umanitare”, comunica Slusari. În reacție, Guvernul a declarat că, dacă se vor confirma informațiile despre repornire, vor fi impuse „taxe de competiție”.

screenshot

„Am văzut speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu”. Stamate, reacție la perchezițiile din ancheta amnistiei

Fosta deputată Olesea Stamate, exclusă anterior din PAS în contextul scandalului legat de legea amnistiei, a declarat că nici ea, nici tatăl ei nu sunt vizați în perchezițiile care au avut loc pe 23 octombrie. Precizarea a fost făcută după ce au apărut informații pe online conform cărora în acțiuni ar fi vizat tatăl ei. Stamate a spus că atât ea, cât și tatăl ei sunt deschiși să contribuie la desfășurarea anchetei și a menționat că „este bine că organele de drept acționează”, pentru că „oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie”.

„Este bine că organele de drept acționează și sper că își vor face bine meseria, iar oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie. În comunicatul CNA este clar punctat că acțiunile au loc în legătură cu cercetarea faptelor legate de aplicarea legii amnistiei și a articolelor 91 și 92 din Codul Penal. Deținuții de la care a pornit scandalul au fost eliberați exact în baza prevederilor codului penal, prevederi modificate la inițiativa Ministerului Justiției, la care eu n-am avut nicio tangență. În al doilea rând, de aplicarea acestora au fost responsabili judecători, angajații instituției penitenciare și alții. (…) Aștept și eu, alături de cetățenii acestei țări, concluziile anchetei penale”, a scris Stamate pe Facebook.

Totodată, ea a menționat că, în legătură cu aceste percheziții, au apărut mai multe speculații. „În legătură cu acțiunile de astăzi am văzut mai multe minciuni și speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu. Precizez că nici el, nici eu, nu suntem vizați nicidecum de aceste acțiuni și suntem deschiși să contribuim la desfășurarea anchetei, în cazul în care se va solicita acest lucru”, a menționat Stamate.

Menționăm că un canal de Telegram a scris că printre persoanele vizate în perchezițiile efectuate pe 23 octombrie „ar figura și tatăl fostei ministre a justiției și deputate PAS, Olesea Stamate”.

***

Menționăm că, în dimineața zilei de 23 octombrie, în mai multe locații din Republica Moldova au avut loc percheziții într-o cauză penală ce vizează posibile fapte de corupție în procesul de amnistiere. Acțiunile au fost desfășurate de ofițerii Procuraturii Anticorupție, ai Centrului Național Anticorupție și ai Inspectoratului Național de Investigații. Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au precizat că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate „mai multe documente și alte obiecte relevante pentru anchetă”.

Între timp, pentru ProTV Chișinău, conducerea Procuraturii Anticorupție a declarat că perchezițiile au fost efectuate la unii angajați și ex-angajați ai Penitenciarului nr.17 Rezina, dar și la unii angajați și ex-angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, inclusiv la alte persoane tangențial, foști deținuți din penitenciar.

***

Amintim că, în martie 2025, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au eliberat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

În total, nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe Olesea Stamate, atunci deputată, acuzând-o că a introdus trei amendamente la lege care au permis eliberarea condamnaților. Stamate a respins acuzațiile. Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.

Sustenabilitatea se învață prin acțiune: zece instituții de învățământ profesional tehnic din Moldova devin ambasadoare ale tranziției verzi prin EcoImpact

În tot mai multe instituții de învățământ profesional tehnic din Republica Moldova, educația ecologică nu se predă doar din manuale, ea se învață prin fapte. Concursul de granturi EcoImpact, organizat în cadrul proiectului Organizației Internaționale a Muncii „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei”, a adus spiritul practic al sustenabilității în sălile de clasă, în ateliere în curțile școlilor, și chiar în întreaga comunitate.

Lansat în primăvara anului 2025, Concursul național de granturi EcoImpact, cu un buget de peste 415 000 lei, oferă sprijin instituțiilor de învățământ profesional tehnic din Moldova pentru a implementa acțiuni „verzi” cu impact real asupra comunității.

Cele zece instituții câștigătoare dezvoltă proiecte eco-inovative menite să promoveze o cultură ecologică durabilă prin transformarea culturii instituționale, reducerea și reutilizarea deșeurilor, eficientizarea consumului de energie, promovarea antreprenoriatului verde,  și dezvoltarea competențelor pentru o economie sustenabilă.

Prin implicarea elevilor, profesorilor, autorităților și actorilor locali, instituțiile participante devin modele de responsabilitate și inovație ecologică la nivel comunitar.

ENERGIA CARE SCHIMBĂ ȘCOALA

Eficiența energetică, educația ecologică și sustenabilitatea sunt la baza proiectului „Școala verde – fii parte din schimbare”, implementat de Școala Profesională nr. 5 din Bălți, care motivează elevii și comunitatea să participe activ la protejarea mediului și la promovarea unui stil de viață responsabil.

Inițiativa consolidează profilul tehnic al instituției, punând în valoare specializarea în domeniul electric și oferind elevilor experiențe practice în aplicarea tehnologiilor verzi. Totodată, proiectul cultivă o cultură a sustenabilității prin implicarea elevilor și profesorilor în activități dedicate protejării mediului, economisirii resurselor și reducerii deșeurilor.

Un aspect important îl constituie modernizarea infrastructurii, prin înlocuirea iluminatului clasic cu sisteme LED inteligente prevăzute cu senzori de mișcare, care vor diminua consumul de energie și vor optimiza cheltuielile instituției.

„Elevii au înțeles că grija pentru mediu începe cu gesturi simple, de la o lampă care consumă mai puțin, la o coală de hârtie folosită cu atenție, subliniază Victoria Rusu, coordonatoarea proiectului, adaugând că până la sfârșitul anului 2025, școala își propune să devină un exemplu de bună practică în tranziția verde și educația pentru sustenabilitate. 

Colegiul Politehnic din Bălți promovează educația ecologică prin proiectul „EcoHub”, clubul ecologic pentru educație și acțiune verde, având drept scop creașterea gradului de conștientizare privind protecția mediului în rândul elevilor și al comunității locale. Proiectul prevede amenajarea unui spațiu educațional modern, dotat cu echipamente interactive, și crearea unui club ecologic activ, unde elevii voluntari devin promotori ai inițiativelor verzi. Activitățile includ lecții și ateliere practice despre reciclare, energie regenerabilă și biodiversitate, precum și un audit energetic și un program de colectare selectivă. În parteneriat cu ONG-urile Caroma Nord, LEX21 și Zdorovii Gorod, colegiul își extinde impactul ecologic la nivel comunitar. „Pentru noi, energia verde a devenit o lecție zilnică, fiecare bec aprins mai economic înseamnă o resursă câștigată”, afirmă Natalia Postolache, coordonatoarea proiectului, subliniind că această inițiativă transformă colegiul într-un model de bune practici în educația ecologică, formând o generație de tineri responsabili și inspirați să construiască o economie sustenabilă și un viitor mai verde pentru Moldova.

Școala Profesională nr. 4 din Bălți implementează proiectul „Sistem sustenabil de colectare și utilizare a apei de ploaie”, o inițiativă inovatoare care promovează eficiența resurselor și educația ecologică în rândul elevilor și comunității școlare. 

Va fi instalat un sistem care va colecta, filtra și stoca 5.000 de litri de apă de ploaie. Apa fiind reutilizată pentru irigații, curățenie și alte activități non-potabile. Astfel, consumul de apă potabilă va scădea cu aproximativ 20%, protejând totodată infrastructura instituției, iar resursele financiare economisite vor fi redirecționate către nevoi educaționale.

Proiectul include și activități educaționale și campanii de conștientizare, prin care elevii și profesorii descoperă importanța utilizării responsabile a resurselor naturale și impactul schimbărilor climatice. 

” Elevii se mobilizat cu entuziasm în toate acțiunile verzi, implicându-se activ în fiecare etapă, de la planificarea și implementarea, până la activitățile de promovare și conștientizare a responsabilității față de mediu în rândul colegilor și comunității.”, spune coordonatorul proiectului, Mihail Ursu.

RECICLAREA ȘI ECONOMIA CIRCULARĂ – LECȚII APLICATE

În unele regiuni ale țării, elevii învață cum să ofere o a doua viață materialelor. 

La Centrul de Excelență în Construcții, cu sprijinul unui buget de 32.000 de lei, tinerii, ghidați de Elena Nicolaev, coordonatoarea proiectului, vor participa la un concurs de proiectare și asamblare a tomberoanelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

„Elevii vor realiza schițele tehnice, vor selecta furnizorii și vor achiziționa materiale ecologice, se vor implica în procesul de asamblare, vopsire și inscripționare a tomberoanelor, dar și în elaborarea și distribuirea materialelor informative despre reciclare”, explică Elena Nicolaev.

În nordul țării, la Țaul, spațiul Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole s-a transformat într-un veritabil laborator verde, unde învățarea se combină cu acțiunea. Cu ajutorul echipamentelor pentru colectarea și reutilizarea deșeurilor organice, elevii și profesorii au reușit creeze un model de bune practici în gestionarea responsabilă a resurselor. Prin activități demonstrative și acțiuni de informare, aceștia au implicat activ comunitatea locală din Țaul în procesul de colectare, compostare și transformare a resturilor vegetale în fertilizant natural, contribuind la reducerea poluării și la promovarea unei agriculturi sustenabile. „Scopul acestui proiect, pentru care am obținut 59100 de lei în cadrul concursului EcoImpact, nu este doar să adunăm deșeurile, ci să schimbăm obiceiurile”, explică Ludmila Iurcișin, coordonatoarea proiectului.

Activități similare au loc și la Școala Profesională din Bubuieci, unde o platformă de compost, creată cu un buget de 60.000 de lei, transformă deșeurile menajere în fertilizant pentru sera instituției. Aici explicațiile profesorilor sunt completate de demonstrații practice: elevii monitorizează temperatura, mărunțesc resturile și măsoară rezultatele. „Când vezi cum ceva aparent inutil se transformă în resursă, înveți să privești altfel tot ce te înconjoară”, spune Zinaida Sajin, coordonatoarea proiectului.

ANTREPRENORIAT ȘI INOVAȚIE VERDE

La Căușeni, elevii Școlii Profesionale au îmbinat creativ educația  ecologică șispiritul antreprenorial, organizând târgul Tinerilor Creatori, unde  au fost prezentate jucării, suveniruri și brelocuri din lemn , confecționate manual. 

Liliana Ciobanu, coordonatoarea proiectului, precizează că „evenimentul este organizat de întreprinderea socială studențească Tinerii Creatori, iar fondurile obținute sunt direcționate către dezvoltarea și extinderea activităților întreprinderii.”

Înființarea întreprinderii sociale studențești este rezultatul unui effort comun al mai multor parteneri, printre care asociația EcoVisio, alte cinci instituții de învățământ profesional tehnic  și un liceu din Moldova. Cele șase instituții,  își dezvoltă propriile direcții de afaceri, oferinf elevilor oportunități reale de a învăța și de a contribui la economia locală

De exemplu, la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca, elevii proiectează și produc obiecte din metal, cu un accent special pe soluții ecologice și reutilizarea materialelor. Produsele din metal confecționate de elevii de la Școala Profesională din Ungheni au ajuns să fie exportate în Italia și Germania, iar elevii de la Centrul de Excelență din Țaul confecționează pungi de hârtie personalizate și promovează un stil de viață sustenabil prin reducerea utilizării plasticului. Prin aceste inițiative, rețeaua de întreprinderi sociale studențești contribuie la formarea competențelor verzi și antreprenoriale ale tinerilor, oferindu-le experiențe practice valoroase și o perspectivă reală asupra economiei durabile.

În același spirit, Centrul de Excelență în Economie și Finanțe  a transformat tranziția verde într-un program educațional complet, care le oferă elevilor nu doar cunoștințe teoretice, ci și competențe practice pentru viitorul economiei durabile. Cu două proiecte, în valoare totală de peste 70.000 de lei, instituția demonstrează că educația modernă se bazează pe inovație, responsabilitate și implicare civică. „Unul dintre proiecte, Go EcoFriendly, a generat un nou curriculum, ”Economia circulară”, ce include cinci lecții interactive disponibile pe platforma Livresq”, explică Angela Botezatu, coordonatoarea proiectului. În paralel, instituția a amenajat o parcare pentru biciclete,  a iluminat campusul cu becuri LED alimentate de mici panouri fotovoltaice și va instala sortiboxuri pentru colectarea separată și reciclarea deșeurilor . „Este important ca elevii să înțeleagă impactul propriilor alegeri și să devină promotori ai schimbării ecologice în comunitățile lor”, adaugă Cezara Fetescu, coordonatoarea proiectului VET4Green..

Tot despre responsabilitate discută și elevii Colegiului „Alexei Mateevici”, care pregătesc conferința „Apă curată, fără plastic”. În cadrul evenimentului, elevii vor susține prezentări individuale. Activitatea va include, de asemenea, un atelier de dezbatere și o evaluare finală a participanților. De asemenea, se preconizează o vizită la o întreprindere de reciclare, oferindu-le elevilor o experiență practică despre protecția mediului și reducerea poluării cu plastic.

„Primii trei câștigători din cadrul conferinței vor fi premiați”, spune Corina Dima, coordonatoarea proiectului.

INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL TEHNIC  MODELEAZĂ TRANZIȚIA VERDE

Tranziția către o economie verde nu este doar un concept, ci un stil de viață. Prin inițiativele din cadrul EcoImpact se promovează o cultură ecologică durabilă, concretizată în acțiuni practice: reducerea și reutilizarea deșeurilor, eficientizarea consumului de energie, dezvoltarea antreprenoriatului verde și consolidarea competențelor necesare unei economii sustenabile. Elevii și profesorii, împreună cu actorii locali, contribuie activ la transformarea școlii și a comunității într-un model de responsabilitate și inovație ecologică afirmă Vera Chilari, coordonatoare națională de proiect, Organizația Internațională a Muncii. 

Concursul național „EcoImpact cu instituțiile de învățământ profesional tehnic” a fost organizat și este susținut în cadrul proiectului Organizației Internaționale a Muncii „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei”, finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare, cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și Fundația Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein.

telegraph.md

Maia Sandu rămâne fără șef de Cabinet. Băluțel alege fotoliul de deputat

După 789 de zile în fruntea cabinetului președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel își va încheia mandatul pe 31 octombrie și va continua activitatea publică în Parlamentul Republicii Moldova, începând cu 1 noiembrie. Anunțul a fost făcut de Băluțel pe rețelele sociale.


Într-un mesaj de rămas-bun, acesta și-a exprimat recunoștința față de președinta Maia Sandu pentru încrederea acordată și pentru oportunitatea de a lucra alături de ea, dar și față de colegii din Guvern, Parlament, administrația publică, mediul privat, societatea civilă și mass-media pentru colaborarea și sprijinul constant.


„Doamnă Președinte, vă mulțumesc pentru fiecare dintre aceste zile — pentru încredere, pentru oportunitate și pentru toate lecțiile învățate. Un gând de recunoștință aparte colegilor de la Președinție — tot ce am reușit, am reușit împreună, ca o echipă unită”, a subliniat el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: