Olesea Stamate

Stamate, după suspendarea conducerii Penitenciarului Rezina: „Lasă impresia că se încearcă ștergerea urmelor”

Deputata Olesea Stamate critică reacția întârziată a autorităților în scandalul privind eliberarea unor deținuți condamnați pe viață din Penitenciarul nr. 17 – Rezina. Ea susține că suspendarea din funcție a directorului și a adjunctului instituției, la mai bine de o lună de la izbucnirea scandalului, lasă impresia unei tentative de a „șterge urmele” și de a evita răspunsurile în acest caz.

„Acești funcționari ar fi trebuit suspendați din prima zi, nu după ce presa a scos la iveală tot mai multe detalii. Ei au fost direct implicați în evaluarea deținuților, inclusiv a celor care au ajuns în libertate. Fiecare zi petrecută în funcție a însemnat un risc major de influențare a anchetei. În același timp, secretarul de stat responsabil de sistemul penitenciar „a plecat în demisie” — fără nicio explicație clară din partea Ministerului Justiției. Toate aceste mișcări lasă impresia că se încearcă ștergerea urmelor și evitarea unor răspunsuri clare în cazul eliberărilor controversate”, a scris Stamate pe Facebook.

Parlamentara susține, în acest context, că crearea unei comisii parlamentare de anchetă, așa cum a propus, „este absolut necesară”. Ea și-a chemat foștii colegi din PAS, fracțiune majoritară în Parlament, să își revizuiască poziția și să-i susțină demersul. „Avem nevoie de transparență totală, de tragerea la răspundere a celor vinovați — nu de cosmetizări și tăceri convenabile”, a mai scris parlamentara.

Amintim că nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate în aprilie. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe deputata Olesea Stamate, pe care o acuză că ar fi introdus trei amendamente la lege, care au permis eliberarea condamnaților. Parlamentara a respins acuzațiile și a rămas deputată neafiliată în Parlament.

În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.

În contextul controversei, Olesea Stamate a declarat anterior că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Deputata a înregistrat un proiect de lege care prevede instituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea Legii amnistiei și a adunat semnăturile necesare pentru înregistrarea acestuia, însă majoritatea parlamentară pare să ezite să îl susțină.

Între timp, pe 14 mai, Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat că ancheta aflată în desfășurare va continua încă două-trei săptămâni. Potrivit ei, în prezent sunt audiate mai multe persoane, însă nu a oferit detalii privind numărul sau identitatea acestora. În seara aceleiași zile, ANP a anunțat că directorul și directorul adjunct al Penitenciarului nr. 17 – Rezina au fost suspendați temporar din funcție. Măsura a fost dispusă pe durata anchetei de serviciu inițiată de Ministerul Justiției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: