În perioada 23 septembrie – 15 octombrie 2022 aplică la programul de stagiere Academia Moldcell. Timp de 7 luni, 15 tineri selectați vor activa în cadrul companiei și vor beneficia de o bursă lunară în valoare de 3500 lei. Moldcell Academy este un proiect, scopul căruia este de a contribui la dezvoltarea tinerei generații, oferind un program de stagii pentru cei mai creativi studenți din Moldova.
Cel mai tare program de stagiere Moldcell Academy, marchează a 3-a ediție. Deja 2 promoții de stagiari, dintre care 7 tineri care ne-au devenit colegi, au beneficiat de o experiență unică și și-au dezvoltat competențele, fiind ghidați de experți din diverse domenii din cadrul companiei.
Cu ajutorul Academiei Moldcell, îți asigurăm un început de carieră la care mulți râvnesc. La Moldcell vei lucra cot la cot cu cei mai buni profesioniști din țară și vei învăța cum e să fii parte a unei companii care schimbă lumea prin intermediul tehnologiilor inovatoare de comunicare. În cele 7 luni de stagiu, vei participa la proiecte de inovare și vei vedea cum funcționează toată „mașinăria de comunicare” din culise.
Te mai gândești? Vezi ce spun stagiarii ediției precedente:
Notează cu roșu în calendar:
Lansarea proiectului: 23 septembrie 2022
Perioada de colectare a dosarelor: 23 septembrie – 15 octombrie 2022
Interviuri: 15 – 30 octombrie 2022
Anunț rezultate: 1 noiembrie 2022
Perioada stagiului: noiembrie 2022 – mai 2023
De ce să devii stagiar Moldcell?
✔ Beneficiezi timp de 7 luni de o bursă lunară în valoare de 3500 lei;
✔ Vezi ce înseamnă telecomunicații și domeniul digital în acțiune;
✔ Înveți de la cei mai buni experți din domeniu;
✔ Beneficiezi de conectare la Abonament Moldcell la cele mai avantajoase prețuri;
✔ Ești în centrul evenimentelor corporative pe tot parcursul stagiului;
✔ Ai posibilitatea de a deveni parte a familiei Moldcell după cele 7 luni de vis;
Republica Moldova pregătește cadrul legal pentru reglementarea criptoactivelor. Un proiect de lege în acest sens se află deja în elaborare, a anunțat șeful adjunct al Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Andrian Munteanu, în cadrul Moldova Security Forum 2025, desfășurat la Chișinău. Potrivit lui, la discuții participă mai multe instituții ale statului din domeniul financiar și fiscal, inclusiv Banca Națională.
„Împreună cu Ministerul Finanțelor, BNM, Comisia Națională a Pieței Financiare și autoritățile fiscale, suntem în proces de pregătire a unui proiect de lege privind criptoactivele. Este foarte important, pentru că ne dorim să oferim oamenilor posibilitatea de a cumpăra cripto în mod legal și, în același timp, să avem instrumente pentru a nu permite utilizarea lor în activități ilicite”, a declarat Munteanu.
Reamintim, deputatul partidului de guvernare „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Dorian Istratii, a anunțat recent, în cadrul emisiunii NM „Есть вопросы”, că Moldova își propune să legalizeze complet criptomonedele și să elaboreze un cadru juridic clar pentru utilizarea acestora până în 2026. Parlamentarul declara, atunci, că modificările urmează să fie adoptate în baza regulamentului european MiCA (Markets in Crypto-Assets), care a intrat în vigoare în Uniunea Europeană în decembrie 2024.
În prezent, operațiunile cu criptomonede în Moldova sunt complicate: pentru achiziționarea activelor digitale este necesară deschiderea unui cont bancar special, monitorizat. Amintim, NewsMaker a explicat pas cu pas cum poți cumpăra criptomonede în Moldova – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Partidul Național Moldovenesc (PNM) solicită redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă cuprins între bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, unde este situată ambasada Federației Ruse la Chișinău, în memoria fostului deținut politic al regimului de la Tiraspol Ilie Ilașcu. Formațiunea a anunțat pe 19 noiembrie că a expediat un demers în acest sens Primăriei capitalei și Consiliului Municipal Chișinău.
„Partidul Național Moldovenesc a înaintat Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului Municipal Chișinău un demers prin care solicită redenumirea segmentului străzii Toma Ciorbă, cuprins între bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. 31 August 1989, în strada Ilie Ilașcu – erou al rezistenței în fața agresiunii ruse și simbol al luptei pentru identitatea românească. Propunerea are o puternică valoare istorică și morală: tocmai pe acest segment de stradă se află ambasada Federației Ruse, iar redenumirea ar reprezenta un act de demnitate națională în memoria unui om care a suferit ani grei în închisorile separatiste și care a apărat libertatea cetățenilor Republicii Moldova în timpul războiului moldo-rus din 1992”, a transmis PNM într-un comunicat.
Formațiunea a mai precizat că demersul oficial a fost transmis autorităților municipale împreună cu documentele justificative și cu harta segmentului de stradă propus spre redenumire.
Precizăm că, în ultimele zile, după decesul lui Ilie Ilașcu, în spațiul public au apărut mai multe solicitări privind redenumirea unei străzi din Chișinău în memoria acestuia.
Ilie Ilașcu s-a stins din viață pe 17 noiembrie. Acesta locuia în România, unde s-a stabilit la scurt timp după ce a fost eliberat, în mai 2001, din detenție ilegală la Tiraspol.
Ilie Ilașcu va fi înmormântat pe 20 noiembrie la Cimitirul Bellu din București.
Data de 20 noiembrie a fost decretată zi de doliu național în Republica Moldova, în contextul înmormântării fostului deținut politic.
Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.
Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.
„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.
Doina Gherman
Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.
Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.
***
Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.
Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.
***
Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.
Curtea de Conturi a constatat că, în 2023, compania de stat Energocom a înregistrat pierderi de 315,5 milioane, din cauza stabilirii prețurilor nereglementate la gaze naturale sub costurile reale. Auditul Curții de Conturi, examinat de Comisia parlamentară pentru control al finanțelor publice, a evaluat gestionarea patrimoniului și resurselor financiare ale întreprinderii în perioada 2021-2023, inclusiv achizițiile de gaze, stocul de securitate, creanțele cesionate și prețurile la energia electrică, transmite IPN.
Raportul arată că unele procese și tranzacții nu respectă în totalitate cerințele legale, integritatea dosarelor de achiziții nu a fost asigurată complet, iar stocul de securitate de gaze naturale, evaluat la circa 541,4 milioane de lei, prezintă riscuri cantitative și calitative. În același timp, furnizarea energiei electrice a adus profit net de 81,5 milioane de lei între 2021 și 2023.
În raportul Curții de Conturi se mai menționează despre creanțele cesionate de la SA Termoelectrica în valoare de circa 1,33 miliarde de lei. Acestea nu au fost evaluate corespunzător în evidența contabilă, fiind tergiversat și procesul de rambursare a acestora din cauza semnării tardive a graficului de eșalonare.
Curtea de Conturi a emis recomandări pentru remedierea deficiențelor, inclusiv reglementarea dosarelor de achiziții, crearea unui sistem informațional integrat, aplicarea standardelor internaționale pentru reevaluarea stocurilor de gaze și monitorizarea creanțelor și activității filialelor.
Ministerul Educației și Cercetării a declarat că, împreună cu Guvernul, își va îndeplini angajamentul ca, în următorii patru ani, salariul mediu în educație să ajungă la nivelul salariului mediu pe economie. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker, ca răspuns la solicitarea Federației Sindicale a Educației și Științei de a „asigura echitate salarială” pentru angajații din educație.
Ministerul Educației și Cercetării a declarat pentru NM că „în ultimii patru ani salariile din sistemul educațional au crescut cu peste 60%”.
„În prezent, salariul unui profesor cu grad didactic superior, cu o norma didactică de 18 ore, depășește suma de 16 800 de lei. Suplimentar, începând cu 1 ianuarie 2025 personalul didactic beneficiază de sporuri pentru gradele didactice majorate în mărime de 4000 lei pentru grad didactic superior, 2800 lei pentru grad didactic I și 1500 lei pentru grad didactic II. La fel, amintim că din 1 septembrie 2025, de majorări salariale au beneficiat și profesorii din învățământul superior, sporurile lunare pentru titlurile științifice fiind majorate de la 600 lei la 4000 lei și de la 1100 la 4500 lei pentru doctor și doctor habilitat”, a menționat instituția.
Ministerul a mai spus că „va depune eforturi pentru a continua creșterile salariilor în sistemul educațional și, împreună cu Guvernul, își va realiza angajamentul ca în următorii 4 ani salariul mediu în educație să ajungă la salariul mediu pe economie”.
Amintim că, pe 18 noiembrie, președintele Federației Sindicale a Educației și Științei, Ghenadie Donos, s-a adresat premierului Alexandru Munteanu, ministrului Educației Dan Perciun și președintei Comisiei parlamentare pentru cultură, Liliana Nicolaescu-Onofrei, solicitând „asigurarea echității salariale” pentru angajații din educație. Donos a menționat că, în trimestrul II 2025, „salariul mediu în educație a constituit 12.169,7 lei, cu mult sub media pe economie de 15.470,6 lei”, iar „41% dintre angajații din educație și cercetare sunt remunerați sub pragul național al sărăciei, stabilit la 7.860 lei brut lunar”.
