Ucraina: Acțiunea umanitară a UE în Republica Moldova sporește asistența pentru refugiați

De la începutul invaziei Federației Ruse din 24 februarie 2022, fluxul de refugiați care au părăsit Ucraina pentru a ajunge în țările vecine a dus la creșterea fulminantă a nevoilor umanitare. Comisia Europeană acționează pe toate direcțiile pentru a oferi asistență de urgență ucrainenilor aflați în nevoie, inclusiv sprijină țările, precum Republica Moldova, în consolidarea răspunsului acestora la fluxul de refugiați. Pe lângă ajutorul umanitar financiar oferit de Uniunea Europeană, în Republica Moldova, prin intermediul Capacitatea Europeană de Răspuns Umanitar (EHRC), în această săptămână, a fost lansată o nouă acțiune umanitară. Aceasta are drept scop îmbunătățirea răspunsului UE în cazurile de urgență și sprijininirea partenerilor umanitari activi.

Acțiunea constă în amenajarea unui depozit în municipiul Chișinău care va fi pus la dispoziție partenerilor umanitari pentru stocarea ajutorul umanitar și pentru livrarea a peste 1200 de corturi și 4000 de pături pentru persoanele strămutate din cauza conflictului. Acest ajutor ajunge în Republica Moldova datorită implementării a trei poduri aeriene umanitare ale UE care transportă mărfuri umanitare. Depozitul și stocarea ajutorului umanitar este finanțat integral de UE.

Janez Lenarčič, Comisarul European pentru Managementul Crizelor: „În vreme ce agresiunea militară rusă asupra Ucrainei se desfășoară într-un mod devastator de brutal, nevoile umanitare ale oamenilor afectați cresc exponențial. Pentru a putea oferi un colac de salvare tuturor celor care au nevoie, trebuie mobilizate toate capacitățile disponibile. Acesta este motivul pentru care UE – pe lângă ajutorul financiar oferit partenerilor umanitari – oferă și sprijin operațional concret. Prin mobilizarea Capacității Europene de Răspuns Umanitar și operarea acesteia în Republica Moldova, UE își reafirmă sprijinul pentru țările care găzduiesc refugiații ce fug de ororile acestui conflict”.

Războiul din Ucraina a forțat deja peste 4,3 milioane de oameni să fugă în țările vecine precum Republica Moldova, România, Polonia, Slovacia și Ungaria, majoritatea dintre aceștia fiind femei și copii. Aceasta este criza de refugiați cu cea mai intensă creștere din lume.

La începutul acestui an, UE a alocat un fond suplimentar de 3 milioane de euro pentru asistență umanitară oferită Republicii Moldova, pe lângă cele 5 milioane de euro deja oferite în stadiul incipient al crizei. Finanțarea urmărește să ofere sprijin de urgență la punctele de trecere ale frontierei și punctele de tranzit, condiții minime de trai în centrele de cazare și asistență financiară în numerar pentru persoanele vulnerabile strămutate pentru ca acestea sa poată acoperi nevoile de bază în Republica Moldova.

Totodată, 18 state membre ale UE și Norvegia au oferit Republicii Moldova asistență prin intermediul Mecanismul de protecție civilă al UE (rescEU). Aceasta include, printre altele, articole de adăpost, asistență medicală, alimente și provizii de energie. Având în vedere amploarea nevoilor, Comisia Europeană a mobilizat, de asemenea, echipamente medicale din stocurile medicale rescEU din Germania, Ungaria și Regatul Țărilor de Jos.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marea Dictare Națională
Maia Sandu/Facebook

Marea Dictare Națională 2026: unde te poți înscrie și când va avea loc

În Republica Moldova s-au deschis înscrierile pentru Marea Dictare Națională din 2026, care va avea loc pe 31 august, în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Doritorii se pot înregistra până pe 24 august. Cei care vor avea cele mai bune rezultate la scrierea dictării vor fi premiați în cadrul unui eveniment public.

În timpul unei conferințe de presă, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat că pe 10 august se deschid înscrierile pentru cea de-a patra ediție a Marii Dictări Naționale.

„Pe 31 august, de Ziua Limbii române, ne vom întâlni în Piața Marii Adunări Naționale și, pentru câteva ore, vom transforma acest spațiu în cea mai mare sală de clasă din Republica Moldova. (…) Ediția din acest an a Marii Dictări Naționale are o semnificație aparte. În 2026, Republica Moldova marchează 35 de ani de independență. (…) Marea Dictare Națională nu este un test, iar cei care aleg să participe o fac pentru plăcerea de a celebra împreună limba română. Îi invităm pe toți. (…) Veniți chiar dacă vă gândiți că nu scrieți suficient de corect, chiar dacă ultima dictare pe care ați scris-o a fost vreo 20 de ani în urmă. Veniți cu copiii, cu părinții, cu colegii. Veniți împreună să celebrăm limba noastră cea română. (…) Mi-aș dori ca anul acesta să fim mai mulți decât am fost vreodată”, a declarat Perciun, adăugând că anul trecut au fost aproximativ 2 mii de participanți.

Secretara de stat la Ministerul Educației, Adriana Cazacu, a precizat că participarea va fi posibilă doar în baza înregistrării prealabile. Formularul va trebui completat până pe 24 august. Ulterior, pe 31 august, începând cu ora 07:30, va avea loc înregistrarea participanților în PMAN, iar începând cu ora 09:00 va începe dictarea.

„Tradițional, în PMAN vor fi amplasate bănci. (…) Toți participanții vor primi la fața locului foi, pixuri, apă și chipiuri. (…) Cei care vor avea cele mai bune rezultate la scrierea dictării vor fi premiați și în acest an în cadrul unui eveniment public. (…) Dictările vor fi verificate de către o comisie extinsă, constituită din lingviști, specialiști din instituții de învățământ superior, reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, precum și alte persoane calificate. (…) După evaluare, lucrările vor fi scanate și vor fi expediate participanților prin poșta electronică”, a comunicat secretara de stat.

Moldpres

Moldova testează, în premieră, screeningul HPV pentru depistarea cancerului de col uterin

Republica Moldova pilotează, în premieră, testarea pentru virusul papiloma uman (HPV) ca metodă primară de screening pentru cancerul de col uterin. Potrivit Ministerului Sănătății, metoda este mai sensibilă decât testul Babeș-Papanicolau și permite depistarea mai timpurie a leziunilor precanceroase.

Programul-pilot a început în ianuarie 2026 și se desfășoară în zece instituții medicale din țară. La testare au participat 3 030 de femei cu vârste între 30 și 65 de ani. Dintre acestea, 1 139 au optat pentru autoprelevarea probei, o metodă introdusă pentru prima dată în Republica Moldova.

În urma testării, 184 de femei, sau 6,6%, au avut rezultat pozitiv pentru HPV. Cele depistate cu tulpinile HPV 16 sau 18 sunt direcționate la colposcopie, iar cele cu alte tulpini cu risc înalt trebuie să facă testul Babeș-Papanicolau. Femeile cu rezultat negativ vor fi invitate la următorul screening peste cinci ani.

Potrivit autorităților, testarea HPV are o sensibilitate de aproximativ 95%, față de 55% în cazul citologiei, și poate reduce presiunea asupra specialiștilor prin automatizarea analizării probelor.

Pentru continuarea pilotării, CNAM a prevăzut în 2026 un milion de lei. Autoritățile intenționează să testeze alte aproximativ 3 000 de femei, iar datele colectate vor fi folosite pentru a decide dacă testarea HPV va deveni metoda principală de screening la nivel național.

Tudor Mardei | NewsMaker

MIDR, după ce transportatorii au amenințat cu proteste: „Modernizarea transportului trebuie discutată prin dialog, nu ultimatumuri”

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a venit cu o reacție, după ce Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a anunțat că va organiza proteste, dacă proiectele de reformă din domeniul transportului rutier vor fi promovate în forma actuală. Instituția susține că respectă dreptul transportatorilor de a protesta, însă consideră că modernizarea sectorului trebuie discutată „prin argumente, propuneri concrete și dialog responsabil, nu prin presiuni, acuzații generale sau ultimatumuri”.

„Respectăm dreptul operatorilor de transport de a-și exprima public poziția, inclusiv prin acțiuni de protest desfășurate în limitele legii. În același timp, considerăm că modernizarea unui sector atât de important trebuie discutată prin argumente, propuneri concrete și dialog responsabil, nu prin presiuni, acuzații generale sau ultimatumuri”, precizează MIDR.

Ministerul respinge public acuzațiile APOTA potrivit cărora reforma ar urmări favorizarea unor operatori economici sau redistribuirea rutelor. Instituția precizează că obiectivul său este să construiască un sistem de transport echitabil, competitiv și aliniat standardelor europene.

„Schimbarea discutată, și care generează obiecții din partea unei părți a operatorilor, este trecerea graduală de la un sistem centrat pe administrarea individuală a rutelor la unul în care serviciile sunt planificate pornind de la nevoile reale de mobilitate ale populației, iar respectarea programului, regularitatea și calitatea devin obligații clare și verificabile. În această etapă, Ministerul nu aprobă un model și nu modifică drepturile existente, ci consultă soluțiile posibile”, precizează MIDR.

Ministerul Infrastructurii susține că actele normative din domeniul transportului rutier au fost elaborate cu sprijinul tehnic al Secretariatului Permanent al Comunității Transporturilor, în cadrul unui proiect de asistență finanțat de Uniunea Europeană. Potrivit sursei, documentele de concept aflate în discuție reprezintă materiale de lucru supuse consultării și „nu modifică programul de transport în vigoare, nu retrag și nu transferă autorizații, nu atribuie rute și nu desemnează operatori”.

„MIDR nu aprobă în această etapă nicio modificare a sistemului existent. Orice soluție sau propunere va fi analizată, consultată public și discutată cu instituțiile Uniunii Europene înainte de a fi promovată. Instituțiile europene competente sunt cele în măsură să confirme dacă soluțiile propuse corespund sau nu normelor Uniunii Europene. (…) Suntem pregătiți să examinăm fiecare propunere fundamentată care poate contribui la îmbunătățirea sistemului de transport. Protestul este un drept, dar nu poate înlocui dialogul tehnic și nici procesul instituțional de consultare cu partenerii europeni”, se mai arată în reacția ministerului.

Preciză, APOTA i-a adresat o scrisoare premierului Vasile Tofan, în care acuză Ministerul Infrastructurii că ar promova promovează modificări legislative care ar favoriza „scheme de corupție” și interese de grup sub pretextul armonizării legislației naționale cu cea a Uniunii Europene. Transportatorii a avertizat că, dacă proiectele vor fi promovate în forma actuală, vor organiza proteste în fața Guvernului și a Delegației Uniunii Europene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Lilian Darii

Ambasadorul Moldovei în Rusia, rechemat pentru „consultări”, după ce o dronă a căzut la Crocmaz

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, este rechemat pentru consultări. Anunțul a fost făcut pe 10 august de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, în contextul incidentului de la Crocmaz.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm incidentul produs în localitatea Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, unde un aparat de zbor de tip dronă-rachetă a căzut și a explodat. Acest incident reprezintă o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și a pus în pericol siguranța cetățenilor noștri. Republica Moldova condamnă războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și consecințele acestuia asupra securității țării noastre și a întregii regiuni”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe.

În acest context, a adăugat sursa citată, „Ministerul Afacerilor Externe recheamă ambasadorul Republicii Moldova la Moscova pentru consultări”.

***

Incidentul a avut loc pe 9 august, în satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Poliția a fost sesizată despre producerea unei explozii puternice, urmată de un incendiu de vegetație. La fața locului au fost depistate fragmente, preliminar, ale unei drone de luptă, au comunicat reprezentanții IGP. Detalii AICI.

Aparatul de zbor care a căzut la Crocmaz ar putea fi de tip „dronă-rachetă”, au comunicat ulterior reprezentanții IGP. Instituția a adăugat că, până în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova, nu au mai fost identificate aparate de zbor de acest tip. Detalii AICI.

Aparatul a provocat distrugeri pe o rază de 800 de metri. La unele gospodării le-au sărit sticlele. Detaliile au fost comunicate de premierul Vasile Tofan. Oficialul a spus că condamnă acest război, adăugând că „știm cu toții cine e agresorul”. Întrebat dacă va fi convocat ambasadorul agreat al Rusiei, Tofan a spus că subiectul va fi discutat pe intern. Detalii AICI.

rawpixel.com

Inflația a urcat la 6,3%, în iulie. Ce produse s-au scumpit cel mai mult

Prețurile de consum au scăzut ușor în luna iulie, după ieftinirea produselor alimentare, însă inflația anuală rămâne la peste 6%. Asta arată datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit instituției, prețurile medii de consum s-au redus cu 0,1% față de luna iunie. Evoluția a fost determinată în principal de ieftinirea produselor alimentare cu 1,1%, care a compensat majorarea prețurilor la bunurile nealimentare cu 0,5% și la servicii cu 0,2%.

Cele mai importante scăderi de preț au fost înregistrate la legume, care s-au ieftinit cu 9%, și la ouă, cu 2,8%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au scumpit cu 1,4%, iar serviciile de transport de pasageri cu 1,1%.

De la începutul anului, prețurile de consum au crescut cu 4,6%, inclusiv cu 5,2% la produsele alimentare, 5,8% la bunurile nealimentare și 2,4% la servicii.

În termeni anuali, inflația a constituit 6,3% în luna iulie. Cele mai mari creșteri de preț în ultimele 12 luni au fost înregistrate la ouă (21,4%), legume (10%) și combustibili și carburanți (18,7%). Totodată, serviciile de transport de pasageri s-au scumpit cu 28,7%, iar energia electrică cu 15,2%.

Potrivit BNS, Republica Moldova s-a numărat printre țările care au înregistrat o ușoară reducere a prețurilor în luna iulie. Cu toate acestea, inflația anuală de 6,3% rămâne peste nivelul înregistrat în majoritatea statelor europene analizate.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: