UE facilitează creșterea exporturilor de produse agricole din Republica Moldova

În curând, pe piețele europene urmează să ajungă fără taxe vamale mai multe prune, struguri și alte produse agricole moldovenești. Comisia Europeană a propus astăzi un regulament care să permită îmbunătățirea temporară a accesului pe piață pentru restul de șapte produse din Republica Moldova care sunt încă supuse cotelor tarifare la intrarea în UE. Aceasta este o ilustrare a solidarității UE, menită să ajute Republica Moldova să facă față pierderii principalelor sale piețe și centre de tranzit pentru aceste produse agricole cheie, ca urmare a războiului de agresiune nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei afectează grav nu doar economia Ucrainei, ci și pe cea a vecinilor săi și ai noștri, în cazul de față, a Moldovei. Decizia de astăzi, prin care șapte cote pentru exporturile agricole moldovenești cheie au fost mai mult decât dublate, reprezintă un răspuns concret al solidarității UE.”

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene și comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a declarat: „Capacitatea Moldovei de a face comerț extern a fost afectată de războiul brutal și ilegal al Rusiei. Prin facilitarea accesului la piață pentru produsele agricole cheie, UE ajută Republica Moldova să-și redirecționeze comerțul afectat. Acest lucru îi va ajuta direct pe producătorii moldoveni, sprijinind reziliența economică a țării în actualele circumstanțe dificile. UE acționează din nou pentru a sprijini o țară vecină europeană.”

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Sper că această măsură fără precedent va sprijini producătorii moldoveni în atenuarea pe termen scurt a unora dintre presiunile pieței. Pe termen lung, îi încurajăm pe omologii noștri moldoveni să investească în capacități de procesare și producție cu valoare adăugată mai mare. Creșterea în continuare a calității produselor acestora va contribui la consolidarea poziției producătorilor moldoveni pe piața UE. Suntem pregătiți să oferim asistență tehnică în acest sens.”

Practic, toate produsele moldovenești pot intra deja în UE fără taxe vamale, în cadrul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător UE-Moldova (DCFTA).

Măsurile propuse vizează celelalte șapte produse, pentru care exporturile din Moldova în UE nu sunt încă pe deplin liberalizate: prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri. Regulamentul prevede mai mult decât dublarea cantității acestor produse  pe durata unui an, care pot fi importate fără taxe vamale din Moldova în UE. Volumele potențiale de importuri scutite de taxele vamale vor fi acum în valoare de aproximativ 55 de milioane de euro, dintre care aproximativ 10 milioane de euro pentru prune și 27 de milioane de euro pentru struguri de masă.

Liberalizarea suplimentară a importurilor în UE va ajuta producătorii și exportatorii din Moldova să depășească pierderile de piață, pe care le-au suferit ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Împreună cu accesul sporit la transportul rutier în UE (în prezent în curs de negociere între Republica Moldova și UE), liberalizarea ar trebui să faciliteze considerabil exportul de produse moldovenești către și prin UE. De asemenea, suntem deschiși să discutăm despre o liberalizare reciprocă suplimentară, care ar face ca UE și Moldova să facă încă un pas în direcția liberalizării depline a comerțului.

Pași următori

Propunerea urmează acum să fie analizată și aprobată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene.

Context

Republica Moldova a beneficiat de un Acord de Asociere, inclusiv DCFTA, cu UE din 2014. Acest sistem comercial preferențial a permis Republicii Moldova să profite de eliminarea taxelor vamale la exportul către UE în raport cu toate mărfurile, cu excepția a șapte produse agricole. Moldova se bucură, de asemenea, de acces sporit la piața serviciilor din UE și de condiții mai bune de investiții. La rândul său, Moldova s-a angajat să-și armonizeze legislația cu acquis-ul UE într-o gamă largă de domenii.

Măsurile temporare și excepționale propuse astăzi de Comisia Europeană vor sprijini și stimula în continuare fluxurile comerciale existente din Moldova către UE și vor susține economia Moldovei. Acest lucru este în conformitate cu principalele obiective ale Acordului de Asociere, care sunt de a stabili condiții pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale, care ar conduce la integrarea treptată a Moldovei pe Piața Internă a UE, precum și de a contribui la consolidarea democrației și a stabilității politice, economice și instituționale în Moldova.

De asemenea, UE sprijină Republica Moldova cu asistență financiară semnificativă pentru a ajuta țara să facă față situației create de agresiunea rusă în Ucraina.

Pentru mai multe informații:

Textul regulamentului propus

Acordul de Asociere UE-Republica Moldova

Solidaritatea UE cu Moldova

Negocierile cu privire la liberalizarea transportului rutier între Moldova și UE

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) PAS rămâne fără 5 deputați/Sandu nu vrea salariu majorat/Regimul fără vize pentru 2 țări CSI, anulat

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Sandu și Recean au refuzat majorările salariale
— Cinci deputați ai PAS renunță la mandate
— Agentul economic responsabil de hotelul Național, amendat
— Ce subiecte sunt pe agenda premierului în cadrul vizitei la București?
— Avocatul lui Plahotniuc: accelerarea procesului limitează dreptul la apărare
— 15.000€ pentru diplome false: angajat ASP suspectat că a luat mită
— Autoritățile evită să comenteze legătura cu TUX
— Guvernul a denunțat șapte acorduri cu CSI
— Cotul Morii, satul pe care apele l-au condamnat la uitare
— Accident fatal la Lozova: trei oameni și-au pierdut viața
— Explicația ministrului: de ce s-a scumpit macroul?
— Voronin și Kim Jong-Un, distinși cu „Premiul Lenin” al comuniștilor din Rusia
— Serviciul de Protecție și Pază de stat a rămas fără conducere
— Bolea, rezervat în privința alimentării avioanelor în alte țări
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Tudor Mardei / NewsMaker

Sandu și Recean au refuzat salarii de 2 ori mai mari? Deputat PAS: „noi primim multe critici”

Salariile președintei și ale premierului au rămas de aproape de două ori mai mici decât cele ale miniștrilor și deputaților deoarece atât Maia Sandu, cât și fostul prim-ministru Dorin Recean, au refuzat majorările salariale. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian, în cadrul unui interviu pentru Unimedia. Parlamentul recunoaște că decizia a fost una „politică” și spune că ar putea fi revizuită.

„Cu siguranță, nu merită mai puțin. A fost o alegere politică a acestor persoane.  A fost alegerea lor. Au refuzat. Domnul Recean a refuzat orice creștere salarială, doamna președintă la fel.  Și eu cred că trebuie să corectăm lucrurile astea. Da, probabil o să apară critici că, iată, sunt și alți pensionari care au salarii mult mai mici, dar, totuși, vă dați seama, sunt primele persoane în stat. (…) Noi primim multe critici…”, a declarat Radu Marian.

Precizăm că atât președintele Republicii Moldova, cât și prim-ministrul, ridică un salariu lunar de aproximativ 20 de mii de lei. Potrivit unui studiu realizat de compania iData, Maia Sandu are, în prezent, cel mai mic salariu dintre toți liderii europeni.

În anul 2023, Guvernul a modificat Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, însă nu pentru toți. În urma acestor ajustări, miniștrii au început să primească salarii de aproximativ 50 de mii de lei pe lună — aproape dublu de cât primeau anterior. Decizia a generat, la acea vreme, ample reacții în spațiul public și critici din partea altor categorii de angajați ai statului, inclusiv a judecătorilor.

În prezent, salariul minim pe economie în Republica Moldova este de 5.500 de lei. Recent, Confederația Națională a Sindicatelor a solicitat Guvernului să majoreze acest prag până la 8.050 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2026.

În programul său de guvernare, premierul Alexandru Munteanu a anunțat o creștere etapizată a veniturilor. Potrivit lui, obiectivul guvernului pe care îl conduce este să majoreze salariul minim până la 10.000 de lei și a salariului mediu până la 25.000 de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Plahotniuc nu vine la ședințele de judecată pentru că studiază dosarele? Avocat: Îi este greu să aleagă

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, rămâne privat de dreptul la o apărare eficientă, iar examinarea cauzei în instanță se desfășoară într-un ritm accelerat. De această părere este avocatul fostului politician, Lucian Rogac, care a făcut declarații la acest subiect în data de 12 noiembrie, după ședința de judecată.

Potrivit acestuia, lui Vladimir Plahotniuc îi este greu să aleagă între participarea la ședințele de judecată și studierea materialelor dosarului.

„Ritmul accelerat în care se desfășoară procesul este pentru noi un semn că dosarul are un substrat politic. Mai mult, vreau să precizez că domnul Plahotniuc dispune de un timp extrem de limitat pentru a studia materialele dosarului, având în vedere condițiile temporale și lipsa accesului la resurse tehnice și informaționale”, a declarat Lucian Rogac.

Avocatul s-a plâns și că Plahotniuc nu are acces la documentele originale și la mijloace tehnice adecvate pentru analizarea probelor. De asemenea, timpul său pentru comunicare este limitat și preferă să îl petreacă împreună cu familia și avocații, susține Rogac.

Acesta a menționat că inculpatul a fost nevoit să studieze în doar câteva zile 100 de volume, în timp ce dosarul privind „Frauda bancară” a fost anchetat timp de mai mulți ani.

„Comparativ cu acuzarea, care a avut mai mult de zece ani pentru a aduna materialele dosarului, în echipele de lucru au participat peste 100 de procurori și angajați ai organelor de urmărire penală. Și iată că apare el, restricționat în izolator, cu materialele pe care ni le pune la dispoziție”, a adăugat avocatul.

Rogac a mai spus că ritmul accelerat al procesului este confirmat și prin faptul că, în doar câteva ședințe, au fost audiați 39 din cei 51 de martori.

În același timp, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a declarat că în recenta ședință de judecată au fost audiați încă șase martori și a subliniat că nu este necesară reluarea procedurii de prezentare a materialelor.

„Acest dosar penal a fost deschis în 2019. Faptele penale au fost comise în 2014. Urmărirea penală s-a încheiat în 2022, iar dosarul a fost trimis în instanță în 2023. La acel moment, inculpatul știa despre trimiterea dosarului în instanță, avocatul său a fost informat și i-au fost puse la dispoziție materialele”, a precizat Cernei.

Procurorul a subliniat că nu este necesară reluarea procedurii de prezentare a materialelor, pentru că Plahotniuc a fost extrădat abia în 2025, și a adăugat că dreptul la apărare nu a fost încălcat. Audierile vor continua pe 13 noiembrie.

Amintim că Vladimir Plahotniuc este judecat în Republica Moldova într-un dosar din „Frauda Bancară”, fiind acuzat de escrocherie, spălare de bani și crearea unei organizații criminale. Potrivit procurorilor, prejudiciul depășește 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

Pe 20 octombrie, instanța a decis prelungirea arestului preventiv al lui Vladimir Plahotniuc pentru încă 30 de zile în dosarul „Frauda bancară”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Cotul Morii – satul-fantomă șters de pe fața pământului de inundații acum 15 ani. Cum arată în 2025? Reportaj NM

Au trecut aproape 15 ani din ziua în care inundațiile au șters practic de pe hartă vechiul sat Cotul Morii din raionul Hîncești. Astăzi, aici domnește o liniște apăsătoare: case abandonate și pe jumătate distruse, străzi pustii și amintirile celor care au fost nevoiți să o ia de la capăt. Cu toate acestea, printre ruine mai pâlpâie viața — aproximativ 50 de locuitori s-au întors în vechile lor case și încearcă să o ia de la început.
Corespondenta NM, Corina Malcocean, a mers în sat și a stat de vorbă cu puținii oameni care s-au întors sau au rămas. Aceștia au povestit cum își rezolvă problemele de zi cu zi, de unde își procură alimentele și de ce au decis să revină.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Tudor Mardei / NewsMaker

Cinci deputați PAS au decis să renunțe la mandatul de parlamentar

Cinci deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel – au decis să renunțe la mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie.

„Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte. Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a anunțat Grosu.

Potrivit liderului PAS, decizia a fost luată la ședința fracțiunii care a avut loc pe 12 noiembrie, în contextul în care „este ultima săptămănă în care deputații trebuie să decidă – rămân în Parlament sau revin la funcțiile care le-au avut până la validarea mandatelor”. „Foarte mult ne-am dorit să rămână în Parlament, dar respectăm decizia. Rămân alături de noi oriunde ar activa”, a adăugat Grosu.

Maria Acbaș, antreprenoare din Comrat, a fost a 16-a pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia ei de a candida a stârnit reacții, mai ales în contextul în care, la alegerile din 2021, a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Numele ei a revenit în aceste zile în spațiul public în contextul unui raport al Serviciului de Informații și Securitate. Deputatul Vasile Costiuc a afirmat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de Acbaș”. Aceasta a calificat declarația drept „o acuzație absolut nefondată” și a explicat modul în care cei aproape 20 de mii de euro au ajuns pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.

Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor, a fost al 12-lea pe lista PAS. Anunțul făcut de Igor Grosu că jurnalistul va candida a venit la o zi după ce Cheianu anunțase că președinta Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS la alegerile parlamentare.

Roman Cojuhari a fost al 34-lea pe lista PAS. Din 2023, el este director general al Agenției Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de director interimar al întreprinderii de stat „Poșta Moldovei”.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Nicolae Drăgănel a fost al 40-lea pe lista PAS. Este istoric de profesie. În prezent deține funcția de președinte al raionului Călărași.

***

Anterior, opt deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au demisionat. Cinci parlamentari – Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban – au renunțat la mandat după ce au devenit membri ai cabinetului condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Totodată, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus demisiile după ce au anunțat că se retrag din politică, iar Nicu Popescu a demisionat după ce a fost numit emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ulterior, pe 6 noiembrie, Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți de pe lista PAS: Igor Talmazan, Valeriu Carțîn, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim, Veronica Briceag, Veronica Cupcea, Alexandru Trubca și Liliana Grosu.

Conform Legii privind statutul deputatului în Parlament, mandatul vacant este atribuit supleantului imediat următor de pe listă, iar Curtea Constituțională decide validarea sau nevalidarea acestuia în cazul constatării unor încălcări ale legislației electorale.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: