Confortul familiei sporește motivația și eficiența în muncă. De această părere este Vasile Șatulov din Chișinău, care administrează o companie IT ce elaborează jocuri electronice. Tânărul de 30 de ani își dorea o mașină mai spațioasă și mai confortabilă pentru familia sa, dar nu dispunea de bani liberi pentru această necesitate.
Serviciile de creditare de la Moldindconbank au fost cea mai bună soluție pentru el. ”Odată cu apariția copilului, am înțeles că avem nevoie de un automobil potrivit. Creditul de nevoi personale de la Moldindconbank a fost cea mai bună decizie. Este o bancă stabilă și verificată în timp”, își argumentează Vasile decizia.
Bărbatul a luat un credit în valoare de 100 000 de lei, pe o perioadă de 5 ani, fără gaj și la o rată avantajoasă.
”Rata lunară este de numai 2 250 de lei. În curând rambursez definitiv creditul. Am mai colaborat cu această bancă și niciodată nu am avut probleme. Calitatea deservirii este foarte bună, e simplu, rapid și au cele mai bune condiții de pe piață. Chiar am început să recomand serviciile băncii și altor cunoscuți”, a povestit beneficiarul.
Și dvs. vă puteți realiza cele mai îndrăznețe visuri prin intermediul creditelor de nevoi personale de la Moldindconbank.
Beneficiați de până la 200 000 lei, fără gaj, cu condiția că activați oficial în țară cel puțin 4 luni şi aveți un venit mediu lunar de cel puțin două ori mai mare de cât plata lunară pentru creditul solicitat. Iar dacă aveți deja un credit pentru care achitați mai mult, îl puteți refinanța la Moldindconbank cu zero comision. Mai multe detalii găsiți pe pagina ofertei.
Pe malul râului Tigheci, în comuna Cania, au fost plantate 9 hectare de puieți în această primăvară. Anunțul a fost făcut într-un comunicat de Ministerul Mediului.
Potrivit instituției, puieții cresc sănătoși și au atins o rată de prindere de peste 80%.
„Noua pădure aduce beneficii atât pentru mediu cât și pentru comunitate: aer mai curat, sol protejat și consolidarea malurilor râului Tigheci, reducând riscul de eroziune și contribuind la protejarea resurselor de apă”, a menționat Ministerul Mediului.
Pentru a proteja noua pădure de eventuale incendii de vegetație, în jurul terenului împădurit, silvicultorii au amenajat fâșii mineralizate – zone de sol curățate complet de vegetație și bine prelucrate. „Aceste zone vor servi ca o barieră de protecție, împiedicând focul să se extindă spre puieți în cazul izbucnirii unui incendiu în apropiere”, a precizat ministerul.
Susținătorii și opozanții independenței teritoriului francez de peste mări Noua Caledonie, situat pe un arhipelag din Oceanul Pacific, au semnat pe 12 iulie un acord privind crearea unui nou stat. Acordul prevede că Noua Caledonie va obține autonomie, dar nu și independență deplină față de Franța. Înainte ca documentul privind noul stat să intre în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Parlamentul Franței și prin referendum în Noua Caledonie.
Potrivit ziarului Le Figaro, acordul prevede că Noua Caledonie va rămâne sub controlul Franței, dar va obține statutul de stat, consacrat în Constituția franceză. „Nu există analogii pentru un astfel de aranjament statal în lume”, notează publicația, adăugând că acordul va fi supus unui referendum, care va avea loc în 2026. Ulterior, în Noua Caledonie vor avea loc alegeri.
Acordul prevede că locuitorii Noii Caledonii vor avea dreptul la dublă cetățenie — caledoniană și franceză — însă cetățenia caledoniană va fi inseparabilă de cea franceză. Statul Noua Caledonie va primi competența de a-și construi în mod independent relațiile internaționale, iar Franța se angajează să ofere sprijin pentru dezvoltarea economică a noului stat.
În plus, acordul stabilește un plan de redresare a economiei insulei, care include, printre altele, reluarea și extinderea extracției și prelucrării nichelului — principala resursă naturală a teritoriului.
Conform DW, Franța a instaurat controlul asupra Noii Caledonii în anul 1853, iar în 1946 i-a acordat acestui teritoriu colonial statutul de posesiune franceză de peste mări. Noua Caledonie este al treilea cel mai important producător de nichel din lume, însă industria se află în stare de criză, iar unul din cinci locuitori ai teritoriului trăiește sub pragul sărăciei.
Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate, a participat pe 12 iulie la Congresul extraordinar al Partidului Național Liberal (PNL) din România. Politicianul a susținut un discurs în timpul reuniunii, în care a urat succes PNL-ului și a făcut apel la liberali să fie alături de Republica Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru a da statului o perspectivă „clară” privind integrarea europeană.
„Noi, în Republica Moldova, urmărim foarte atent ce se întâmplă în România. Pentru că de felul cum merg lucrurile la București, în întreaga Românie foarte mult depind și felul în care merg lucrurile în R. Moldova. Vă mulțumesc pentru tot ajutorul pe care l-ați acordat constant la nivel de Guvern, la nivel de agenții, primării. Lucrul ăsta este apreciat, lucrul ăsta este de menționat de fiecare dată, fiindcă ajutorul României nu s-a oprit niciodată și este complicat să-l cuantificăm, pentru că el este continuu”, a declarat Igor Grosu.
Liderul PAS a mai notat interferențele ruse cu care s-a confruntat România în perioada alegerilor prezidențiale din 2025. E a subliniat că Rusia are o „atenție permanentă” față de România și Republica Moldova. „Ei ne privesc ca un tot întreg, ca un neam, ca o națiune. Măcar aici sunt sinceri, că ne tratează ca pe neamul românesc. Dvs ați simțit cumva pe pielea dvs lucruri pe care noi le simțim de 35 de ani, dar asta te face mai tare și mai pregătit”, a adăugat acesta.
Igor Grosu a remarcat că, în toamnă, și în Republica Moldova urmează să aibă loc alegeri parlamentare. Politicianul a declarat că scrutinul va fi despre calea pe care va merge statul, iar opțiunile sunt două: aderarea la UE sau rămânerea în „incertitudine”.
„De ales nu prea avem multe. Dar un lucru simt și sunt sigur că cu ajutorul dvs, cu ajutorul prietenilor o să învingem și o să dăm Republicii Moldova o perspectivă foarte clară de integrare europeană. Vă rugăm să fiți alături. Și când spun că fiți alături, am în vedere să discutați cu primarii, primar la primar, ministru la ministru, om la om, politician la politician, să le transmiteți încrederea și sprijinul, că Republica Moldova nu este singură, are mulți prieteni și va reuși”, a menționat președintele PAS.
La final, Igor Grosu a urat succes în continuare Partidul Național Liberal, pe care l-a numit „partid-frate”. „Împreună o să facem echipă, împreună vom face lucruri frumoase pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului”, a spus el
Facebook/Igor Grosu
Precizăm că Partidul Acțiune și Solidaritate și Partidul Național Liberal sunt membri ai Partidului Popular European – una dintre cele mai mari formațiuni transnaționale din Parlamentul European.
Congresul extraordinar al PNL a avut loc în Sala Unirii din Parlamentul României. Pe lângă liberali, la reuniune au mai participat președintele țării, Nicușor Dan, și reprezentanți ai formațiunilor din coaliția de guvernare.
În cadrul reuniunii a fost votată conducerea formațiunii. Astfel, premierul Ilie Bolojan a fost ales președinte al Partidului Național Liberal, cu 976 de voturi. El a fost singurul care a candidat pentru această poziție. De asemenea, vicepreședinți ai partidului au fost aleși Cătălin Predoiu, Ciprian Ciucu, Adrian Veştea şi Nicoleta Pauliuc, iar Dan Motreanu a fost numit secretar general al PNL.
Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a transmis pe 13 iulie un mesaj cu ocazia împlinirii a trei decenii de la aderarea Republicii Moldova la Consiliului Europei. Diplomatul a menționat că Consiliul Europei a fost un „pilon esențial” al progresului Republicii Moldova și și-a exprimat convingerea că parteneriatul din acestea va continua să fie unul solid.
„Pe 13 iulie 1995, Republica Moldova făcea un pas esențial pe calea democrației, a statului de drept, a respectului pentru drepturile omului, integrându-se într-o familie de valori care ne-a inspirat și sprijinit constant în procesul de consolidare instituțională și transformare democratică. Trei decenii mai târziu, putem spune cu certitudine că parteneriatul cu Consiliul Europei a fost un pilon esențial al progresului nostru. Grație cooperării strânse și susținute, am reușit să avansăm reforme importante în justiție, combaterea corupției, protecția drepturilor omului, libertatea presei și guvernarea democratică. (…) Privim înainte cu încredere, convinși că acest parteneriat va continua să fie solid, constructiv și orientat spre viitorul european al țării noastre”, a transmis ministrul de Externe.
De asemenea, Mihai Popșoi a mulțumit, în numele Guvernului Republicii Moldova, Consiliului Europei pentru solidaritate, expertiză și sprijin „constant” acordat în acești 30 de ani.
Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, care a fost creată la 5 mai 1949. Consiliul Europei reunește 46 de state membre și o serie de state cu statut de observator (SUA, Mexic, Israel, Canada, Vatican, Japonia).
Acesta are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de Comitetul Miniștrilor, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei.
Republica Moldova a deținut pentru prima dată președinția Comitetului de Miniștri în perioada mai-noiembrie 2003. Atunci țara noastră a devenit prima țară din spațiul CSI care a deținut această poziție. O a doua președinție este programată pentru noiembrie 2025 – mai 2026.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a strâns pe 12 iulie gunoaiele lăsate în urmă de colegii săi liberali în sala Congresului extraordinar al Partidului Național Liberal (PNL), în cadrul căruia a fost ales pentru a conduce formațiunea politică. Un videoclip care surprinde scena a fost publicat de HotNews.ro.
Congresul extraordinar al PNL a avut loc în Sala Unirii din Parlamentul României.
Ilie Bolojan, alături de câțiva membri de partid aflați în sală, au strâns gunoaiele lăsate în urmă: sticle, pahare și pliante. Iar alți liberali au așezat scaunele în încăpere.
Precizăm că, în cadrul Congresului extraordinar al PNL, Ilie Bolojan a fost ales președinte al Partidului Național Liberal, cu 976 de voturi. El a fost singurul care a candidat pentru această poziție. De asemenea, vicepreședinți ai partidului au fost aleși Cătălin Predoiu, Ciprian Ciucu, Adrian Veştea şi Nicoleta Pauliuc, iar Dan Motreanu a fost numit secretar general al PNL.
Pe lângă liberali, la reuniune au mai participat președintele României, Nicușor Dan, și reprezentanți ai formațiunilor din coaliția de guvernare a țării.
