Victoriabank șterge granițele: transferuri în euro la doar 5€, indiferent de sumă

Premieră pe piața bancară din Moldova: Victoriabank introduce cel mai mic tarif pentru transferurile online în euro.

• Oferta este valabilă atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii.

• IMM-urile care devin clienți Victoriabank până la final de an beneficiază de primele 3 luni de transferuri online în euro absolut gratuit.

În anul în care marchează 35 de ani de activitate, Victoriabank lansează o ofertă unică: transferuri în euro efectuate online la un tarif de doar 5 EUR, indiferent de sumă sau destinație. Această ofertă este disponibilă atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii, oferindu-le clienților posibilitatea de a transfera bani sigur și la cel mai mic cost de pe piață. În plus, IMM-urile care devin clienți Victoriabank în perioada campaniei și aleg pachetul Nelimitat / CPAG beneficiază timp de 3 luni de transferuri online în euro cu ZERO costuri. 

Tariful unic de doar 5 EUR este semnificativ mai mic față de cel practicat, în general, pe piața bancară pentru companii și persoane fizice.

Aceste beneficii majore ajută la fluidizarea fluxului de plăți efectuate online între persoanele fizice și partenerii de business și scad costurile operaționale ale clienților Victoriabank. 

Suntem prima bancă din Moldova care introduce acest tarif accesibil pentru transferurile online în euro. Prin această ofertă, le permitem clienților noștri – fie persoane fizice, fie antreprenori – să trimită bani oriunde în lume la costuri minime. Clienții pot iniția aceste transferuri 24/7 prin platformele noastre digitale – VB24 și VB24 Business. Oferta actuală vine la doar două luni distanță de la lansarea transferurilor gratuite între clienții Victoriabank și Banca Transilvania. Bankingul modern trebuie să fie fără granițe: accesibil, eficient și fără griji, iar aceasta este direcția în care ne îndreptăm”, declară Mircea Aursulesei, Vicepreședinte Retail și IMM, Victoriabank. 

Victoriabank continuă să vină cu soluții care simplifică și eficientizează transferurile internaționale, oferindu-le clienților tranzacții sigure și la costuri avantajoase.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Distincții de stat pentru 110 persoane și instituții: președinta CEC, printre beneficiari. Decretul Maiei Sandu

Șefa statului, Maia Sandu, a conferit distincții de stat cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova. Printre cei care au primit distincții se numără președinta Comisiei Electorale Centrale, președintele Asociației Promo-LEX, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, precum și directorul general al Societății „Transgaz”, dar și instituții de învățământ, inclusiv din Dubăsari, Bender și Chișinău. În total, cu ocazia Zilei Independenței, 110 personalități și instituții au beneficiat de distincții.

Decretul privind conferirea distincțiilor de stat a fost semnat pe 28 august.

Potrivit instituției prezidențiale, distincțiile sunt acordate cu ocazia Zilei Independenței pentru cetățeni și instituții care s-au remarcat prin activitatea desfășurată în diverse domenii, precum educație, cultură, administrație publică, apărare și securitate, stat de drept și ordine publică, mass-media și energie.

„Distincțiile au fost acordate în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite față de stat, pentru profesionalism și activitate intensă desfășurată în domenii esențiale pentru consolidarea statului de drept și dezvoltarea Republicii Moldova, pentru contribuția substanțială la promovarea valorilor culturale și naționale, precum și a imaginii și intereselor țării noastre pe plan internațional”, a adăugat Președinția.

Astfel, președinta a acordat „Ordinul Republicii” liftierei la „Spitalul de Stat” Lilia Pîrgari și profesoarei la Liceul Teoretic cu Profil de Arte „Mihail Berezovschi”, Asea Scorpan.

„Ordinul Onoarei” a fost acordat directorului executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, președintei Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, cetățeanului de onoare al comunei Mingir din raionul Hîncești, Iacob Lupanciuc, președintelui Asociației Promo-LEX, Ion Manole, și profesorului de la Liceul Teoretic „Orizont”, Marcel Teleucă. Acest ordin a fost oferit și pentru 9 instituții: Gimnaziului „Constantin Sucitu” din Corjova, Dubăsari; Gimnaziului Roghi din Dubăsari; Liceului Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”; Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Bender; Liceului Teoretic „Evrica” din Rîbnița; Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol; Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Dubăsari; Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Grigoriopol; și Centrului de Excelență în Educație Artistică „Ștefan Neaga” din Chișinău.

„Ordinul Libertății” a fost conferit directorului general al Societății Naționale de Transport Gaze Naturale „Transgaz”, Ion Sterian, și șefului Reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului în Varnița, Veaceslav Ursu.

Ordinul „Credință Patriei” clasa a II-a a fost acordat colonelului din cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Nicolai Capsamun.

Totodată, șefa statului a conferit Ordinul „Credință Patriei” clasa a III-a pentru 32 de persoane. Printre acestea: veterani ai organelor afacerilor interne, angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Centrului Național Anticorupție, ai Ministerului Apărării și ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat.

Ordinul „Muncii” clasa I a fost acordat ziaristului Gheorghe Budeanu, realizatoarei de emisiuni la Radio România Chișinău, Maria Mocanu, și Revistei „Florile Dalbe”.

Ordinul „Muncii” clasa a III-a a fost acordat pentru 5 persoane, angajați ai Serviciului Vamal și directoarei Serviciului de Evidență și Circulație a Bunurilor Culturale și Mobile Svetlana Pociumban.

Crucea „Meritul Militar” a fost conferită pentru 12 persoane, printre care angajați ai Armatei Naționale, ai Inspectoratului General de Carabinieri și ai Centrului Național Anticorupție.

Medalia „Pentru Vitejie” a fost acordată pentru 6 persoane, angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ai Centrului Național Anticorupție.

Medalia „Meritul Civic” a fost acordată pentru 13 persoane, printre care șefa Casei memoriale „Alexandru Donici” din raionul Orhei și angajați ai Serviciului Vamal, ai Inspectoratului General pentru Migrație, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Inspectoratului Control Financiar de Stat.

Medalia „Mihai Eminescu” a fost conferită unei șefe de secție la Muzeul Național al Literaturii Române.

Titlul onorific „Maestru în Artă” a fost acordat pentru 15 persoane, printre acestea un profesor, artiști plastici, un regizor și redactorul Companiei „Teleradio-Moldova”, Adelina Moșanu.

Titlul onorific „Maestru al Literaturii” a fost acordat scriitoarei și jurnalistei de investigație Olga Căpățînă.

Titlul onorific „Om Emerit” a fost oferit conferențiarului universitar la Universitatea de Stat din Moldova, Arcadii Capcelea, și prorectorului pentru activitate științifică și de creație la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Tatiana Comendant.

Titlul onorific „Artist Emerit” a fost acordat pianistei și concertmaistrului la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, Livia Știrbu.

***

Republica Moldova a marcat pe 27 august cea de-a 35-a aniversare de la proclamarea Independenței.

Facebook/Vasile Tofan

Compromis între Chișinău și Kiev privind debitul Nistrului: deversările se vor reduce până la 60 m³/s timp de două săptămâni

Debitul de apă revărsat în Nistru va fi redus de la 75 la 60 m³/s pentru următoarele două săptămâni, pe fondul scăderii nivelului apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk. Decizia a fost convenită vineri, 28 august, în cadrul ședinței Comisiei Nistrene, după ce partea ucraineană propusese inițial reducerea debitului la 50 m³/s. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, pe relele de socializare.

Subiectul debitului Nistrului a fost discutat și joi, în cadrul întrevederilor autorităților de la Chișinău cu delegația ucraineană condusă de președintele Vladimir Zelenski.

Situația este complicată și pentru Ucraina. Din cauza secetei și a lipsei precipitațiilor, nivelul apei din lacul de acumulare Novodnistrovsk, care în mod obișnuit se situează în jurul cotei de 123 de metri, se apropie de 112 metri – un nivel critic”, a menționat Dumitru Ciorici.

În ultimele zece zile, afluxul mediu de apă în lac a fost de doar 23 m³/s, în timp ce debitul deversat în Nistru a fost menținut la 75 m³/s, în baza înțelegerii dintre autoritățile moldovene și cele ucrainene. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, diferența pune o presiune tot mai mare asupra rezervelor de apă și creează riscuri atât pentru alimentarea cu apă a unor orașe din Ucraina, cât și pentru funcționarea centralei de la Novodnistrovsk.

Situația debitului Nistrului este legată și de securitatea energetică a Republicii Moldova. În ultimele zile, aproximativ 10-20% din necesarul de energie electrică al țării a fost acoperit prin importuri din Ucraina.

Președintele Zelenski ne-a asigurat că Ucraina va căuta soluții pentru ca locuitorii Republicii Moldova să nu fie afectați”, a menționat reprezentantul Guvernului.

Ulterior, vineri, 28 august, în cadrul ședinței Comisiei Nistrene, cele două părți au ajuns la un compromis: debitul va fi redus la 60 m³/s pentru următoarele două săptămâni, în locul reducerii la 50 m³/s propuse inițial de partea ucraineană.

Amintim că, pe 11 august, Comisia Nistreană a decis reducerea debitului deversat în Nistru la 75 m³/s până la sfârșitul lunii, cu 10 m³/s mai puțin decât la acel moment.

Din 28 iulie, Republica Moldova se află în stare de alertă în sectorul hidrologic, pe fondul scăderii nivelului de apă în Nistru.

Colaj NewsMaker

Recean îl dă în judecată pe Galbur și îl acuză că l-ar denigra contra bani. Liderul PNM: „Îl credeam un om mai serios”

Fostul prim-ministru Dorin Recean a anunțat vineri, 28 august, că îl va acționa în judecată pe președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur, pe motiv că ar fi răspândit falsuri la adresa sa referitor la pretinse legături cu compania aeriană Polaris și relațiile cu omul de afaceri Victor Gușan. Totodată, ex-șeful Guvernului l-a acuzat, la rândul său, pe politician că l-ar denigra la comandă și că ar încasa bani pentru acest lucru. Galbur a respins învinuirile.

Acuzațiile lui Recean

Anunț public că îl acționez în judecată pe Dragoș Galbur pentru răspândirea unor falsuri denigratoare despre mine. A mințit de mai multe ori că aș sta în spatele unor afaceri, cum ar fi Polaris, sau că aș prelua controlul asupra altor companii, precum FlyOne. A afirmat recent că aș avea afaceri cu Gușan din regiunea transnistreană. Toate acuzațiile sunt complet false”, a transmis Dorin Recean.

Ex-premierul a menționat că a decis să facă publică intenția de a-l acționa în judecată după ce, potrivit lui, o solicitare transmisă în privat către Galbur pentru a obține o adresă la care să fie expediată cererea de chemare în judecată ar fi rămas fără răspuns.

Totodată, fostul șef al Guvernului l-a acuzat pe liderul PNM că transformă activitatea politică într-o sursă de venit și că ar participa la campanii de denigrare la comandă.

Pe scurt, banii se fac din vânzarea serviciilor de denigrare a oricărui om pentru care se primește „comanda”. Mai întâi se creează un partid și se lansează un politician. Apoi se deschid canale de Facebook, Telegram, YoTube, Tik Tok, Instagram pe care se publică cu regularitate. Se umplu platourile televiziunilor cu „noul” politician. Adesea, tot la canale finanțate obscur, care deservesc infractori ce trebuie să facă închisoare. Multe postări și informații cu care se inundă spațiul public sunt irelevante. Ținta este, de fapt, alta – vânzarea a câte 10-15 postări sau apariții la TV pe lună. Pentru fiecare postare comandată, așa-numitul „politician” încasează 200-500 de euro. În așa fel, pretinsul politician, care-și tatuează onestitatea pe frunte, câștigă lunar între 2000 și 7500 de euro. Profitabil, într-adevăr. Doar că asta nu este politică, este bătaie de joc de cetățeni. Dacă vrei să câștigi bani onest, deschizi o afacere sau dezvolți competențe căutate și ești bine plătit pentru asta. Dar, dacă nu poți face nimic, vinzi postări de denigrare”, a spus el.

De asemenea, Recean a pus la îndoială sursele de venit ale lui Galbur și explicațiile oferite în declarațiile sale de avere.

Pretinde că are prieteni apropiați care, an de an, îi asigură traiul cu sute de mii de lei. Nu are casă, nu are mașină, nu deține nimic (!) – folosește totul din mila celor apropiați. Totul notat în declarațiile de avere și prezentat drept caritate veritabilă. Oficial, e sărac. În realitate, are profituri necinstite imense și ține lecții de moralitate. Oare câți oameni ar fi dispuși anual să doneze zeci și sute de mii de lei pentru a întreține un prieten-politican?”, a afirmat Dorin Recean.

Reacția lui liderului PNM

Între timp, liderul PNM a respins acuzațiile lansate de fostul premier.

Nicio probă. Nici măcar numele celui care, chipurile, mă plătește, nu l-a indicat. Recunosc, îl credeam pe Dorin Recean un om mai serios. Nu m-am așteptat ca un fost prim-ministru care s-a tot lăudat că luptă cu dezinformarea și fake news-ul să ajungă el însuși să producă asemenea povești și să le prezinte publicului drept adevăr”, a scris politicianul pe Facebook.

Galbur i-a spus lui Recean că, dacă are dovezi că ar fi primit bani pentru postări denigratoare, să le publice. „Astăzi. Spuneți cine m-a plătit, cât, când și pentru ce postare. Altfel, exact în postarea în care vă plângeți de denigrare, faceți ceea ce pretindeți că vă deranjează atât de mult”, a adăugat el.

Amintim că, potrivit declarației sale de avere și interese personale, președintele PNM a primi în 2025 donații de peste 550 000 de lei de la colegii de partid. În iulie, Dragoș Galbur a declarat că persoanele care i-au oferit banii activează în mediul afacerilor și că donațiile au fost făcute pentru a-i asigura „autonomia” și „independența”. „Nu există nimic ilegal din asta, atât timp cât tot e transparent. (…) Eu pot să nu le declara (donațiile – n. r.) și n-ai ce să-mi faci, dar eu le declar”, a spus el.

Acesta a mai menționat că primește de la partid un salariu lunar de 8 000 de lei, însă, după achitarea impozitelor, îi rămân între 6 300 și 6 500 de lei. Potrivit lui, în ultimii trei ani, a depus CV-ul pentru mai multe locuri de muncă, atât la stat, cât și în sectorul privat, însă ar fi fost respins peste tot.

***

În ultimele luni, liderul PNM, Dragoș Galbur, l-a acuzat în repetate rânduri pe fostul premier Dorin Recean că s-ar afla în spatele companiei aeriene Polaris Aviation Group, care încearcă să intre pe piața din Republica Moldova. El susține că, prin intermediul acesteia, ex-premierul ar urmări redistribuirea influenței pe piața aviației din Republica Moldova. Recean a respins acuzațiile, calificându-le drept „ficțiuni pure”, iar Polaris a negat, la rândul său, că ar avea vreo legătură cu fostul premier.

Galbur l-a mai învinuit separat pe Recean că ar avea relații de afaceri cu omul de afaceri transnistrean Victor Gușan. Recean a negat și aceste afirmații, spunând că nu este partener de afaceri cu Gușan și că nu l-a întâlnit niciodată.

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei

Sindicatele din educație și știință suspendă protestul din 1 septembrie, dar avertizează cu acțiuni „mai ferme”

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a anunțat că a decis suspendarea protestului anunțat anterior pentru data de 1 septembrie. Potrivit Federației, motivul suspendării este angajamentul exprimat de premier privind majorarea salariilor angajaților din sectorul bugetar, inclusiv din educație, începând cu 1 ianuarie 2027. În același timp, Federația a declarat că pe 1 septembrie are negocieri „pentru identificarea unor soluții echitabile” cu Ministerul Educației, la care vor participa și premierul, iar, în cazul în care angajamentele asumate nu vor fi respectate, își rezervă dreptul de a reveni la acțiuni sindicale „mai ferme”.

Pe 28 august, Federația a anunțat că, la ședința lărgită a Biroului Executiv a organizației, s-a decis ca „acțiunile de protest anunțate anterior pentru data de 1 septembrie să fie suspendate, pentru a acorda prioritate dialogului social și negocierilor cu autoritățile”.

„Decizia vine în urma acțiunii de protest din 19 august 2026 și a ecoului provocat de această acțiune, prin care angajații din Educație și Știință au transmis un mesaj ferm: salariile din ramură trebuie majorate, iar problemele salariale nu mai pot fi amânate. Un argument important pentru suspendarea protestelor îl constituie angajamentul exprimat de prim-ministru privind majorarea salariilor angajaților din sectorul bugetar, inclusiv din educație, începând cu 1 ianuarie 2027”, a comunicat Federația.

Organizația consideră că, în prezent, este necesar „să fie valorificat dialogul social și să fie oferită o șansă reală negocierilor pentru identificarea unor soluții concrete, echitabile și sustenabile”. „Negocierile demarează cu ședința Comisiei pentru consultări și negocieri colective la nivel de ramură – FSES-MEC (nota red. Ministerul Educației și Cercetării), pe data de 1 septembrie 2026. Importanța acestor negocieri este subliniată și prin faptul că la întrunire va fi prezent și primul-ministrul, dl Vasile Tofan”, a precizat organizația.

Potrivit Federației, „suspendarea protestelor nu înseamnă renunțarea la revendicări”. „FSEȘ va urmări cu maximă atenție respectarea angajamentelor asumate de autorități și va insista ca discuțiile cu Ministerul Educației și Cercetării și cu celelalte instituții responsabile să se desfășoare într-un cadru transparent, responsabil și constructiv. (…) În cazul în care angajamentele asumate nu vor fi respectate sau negocierile nu vor conduce la rezultate corespunzătoare așteptărilor legitime ale angajaților, Federația își rezervă dreptul de a reveni la acțiuni sindicale mai ferme”, a comunicat Federația Sindicală a Educației și Științei.

***

Amintim că, pe 19 august, Federația Sindicală a Educației și Științei a desfășurat o acțiune de protest în centrul capitalei. Manifestanții au cerut „respectarea promisiunilor guvernării – majorări salariale promise către 1 septembrie 2026”. În fața protestatarilor au ieșit premierul Vasile Tofan, ministrul Educației Dan Perciun și ministra Finanțelor Victoria Belous. În timpul discursului, ministrul Dan Perciun a fost huiduit de protestatari, la care premierul i-a luat apărarea. În același timp, Tofan a spus că înțelege dezamăgirea manifestanților. Detalii AICI. Între timp, solicitările manifestanților au fost expuse într-o rezoluție, citită în prezența premierului și a ministrului Educației, și transmisă personal lui Vasile Tofan. În același timp, manifestanții au anunțat că, pentru 1 septembrie, au programat un marș în Chișinău. Detalii AICI.

În aceeași zi, premierul a ieșit într-o conferință de presă, în cadrul căreia a anunțat că salariile bugetarilor vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027, iar până atunci angajații cu salarii brute mai mici de 20.000 de lei vor primi, în octombrie, plăți unice de până la 4.000 de lei. Oficialul și-a cerut scuze că majorările promise au fost amânate până la începutul anului viitor. Detalii AICI. Potrivit ministrului Educației, de la 1 ianuarie, un profesor fără grad didactic ar urma să primească 12.335 de lei, față de 10.780 de lei în prezent, iar pentru unele categorii creșterea ar putea ajunge la peste 30%. Detalii AICI.

Telegram/fontakaspb

Suspecta atentatului din Sankt-Petersburg, în care a murit un militar, ar fi ajuns la Chișinău? Ce spune Poliția de Frontieră

O rusoaică în vârstă de 24 de ani este suspectată că ar fi implicată în atentatul cu bombă asupra mașinii unui locotenent-colonel din cadrul Forțelor Aeriene și al Apărării Antiaeriene ale Rusiei, la Sankt Petersburg. Despre acest lucru scrie „Fontanka”, care nu precizează sursa informației. Potrivit publicației, tânăra ar fi părăsit Rusia și s-ar afla în prezent la Chișinău. Autoritățile din Republica Moldova nu au confirmat aceste informații.

Conform sursei citate, presupusa autoare a atentatului ar fi fost contactată în urmă cu câteva luni, inițial de persoane necunoscute, iar ulterior de reprezentanți ai armatei ucrainene. Aceștia i-ar fi propus să instaleze un dispozitiv exploziv și apoi să părăsească teritoriul Rusiei.

„Fontanka” mai scrie că femeia nu este rezidentă a Sankt Petersburgului. Ea ar fi ajuns în oraș dintr-o altă localitate cu o zi înainte de explozie, iar în seara de 26 august ar fi montat dispozitivul exploziv. În dimineața următoare a plecat cu avionul spre Turcia. După ce Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) i-ar fi identificat identitatea și ar fi alertat autoritățile turce, s-a constatat că suspecta părăsise deja Turcia și se îndreptase spre Chișinău.

Între timp, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a declarat pentru Realitatea că nu poate confirma și nici infirma dacă persoana vizată a tranzitat țara.

Cu referire la informațiile solicitate, comunicăm că, potrivit prevederilor Legii nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal și ale Legii nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, Poliția de Frontieră nu este în drept să divulge informații ce vizează persoane fizice identificate sau identificabile, inclusiv aspecte referitoare la traversarea frontierei de stat”, a menționat instituția.

Automobilul militarului a explodat în dimineața zilei de 27 august, pe șoseaua Kolpinskoe. În mașină se aflau locotenent-colonelul și soția sa. Militarul a murit pe loc, iar femeia a fost transportată la spital.

Comitetul de Investigații al Federației Ruse a deschis un dosar penal în acest caz, fără a preciza deocamdată încadrarea juridică a faptei.

Identitatea victimei nu a fost făcută publică. Potrivit „Fontanka”, militarul activa în cadrul Forțelor Aerospațiale ale Rusiei, iar publicația 78.ru îl descrie drept pilot militar.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: