Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri ilegale în valoare de 6,5 miliarde de lei în cei cinci ani de activitate. Însă doar o parte din aceste fonduri a ajuns în vistieria statului, întrucât în Moldova există numeroase probleme privind identificarea și confiscarea unor astfel de bunuri. În cele ce urmează, NM și Fundația Soros Moldova vor încerca să explice cu ce probleme se confruntă în acest sens instituțiile publice și cum acestea urmează să fie soluționate.
Care sunt problemele privind confiscarea în Moldova
În cei cinci ani de activitate, ARBI a pus sechestru pe bunuri obținute pe cale infracțională în valoare de 6,5 miliarde de lei. Ce-i drept, doar o parte din acești bani a ajuns în bugetul de stat. „Este o sumă colosală. Întrebarea este: de ce acești bani nu au ajuns în bugetul de stat? Unde s-a blocat procesul? De ce nu funcționează? Reiese că la etapa de confiscare și de recuperare a bunurilor există numeroase dificultăți care trebuie să fie discutate și trebuie identificate soluții”, a menționat Natalia Camburian, directoarea Departamentului Buna Guvernare din cadrul Fundației Soros Moldova.
Natalia Camburian a precizat că actualmente, ARBI nu poate să inițieze de sine stătător o investigație financiară paralelă, să găsească bunurile ascunse ori bunurile obținute pe cale ilegală și să le pună sub sechestru sau pur și simplu să înghețe activele. ARBI poate să funcționeze doar prin intermediul unui mecanism de delegații de la Ordonator (procuratură, Centrul Național Anticorupție, Ministerul Afacerilor Interne, altele). „Dacă procuratura deschide un dosar și constată că este vorba despre o suspiciune de prejudicii materiale, atunci transmite o delegație ARBI cu împuterniciri de a iniția o investigație financiară paralelă. […] De notat că până de curând, această delegare de împuterniciri se făcea la finalul anchetei, ceea ce face dificilă găsirea bunurilor”, a remarcat Camburian.
De ce este importantă confiscarea bunurilor
Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros Moldova, a subliniat faptul că, corupția nu doar cauzează prejudicii economice statului și bunăstării oamenilor, dar și încalcă drepturile omului și împiedică activitatea normală a instituțiilor statului. „Corupția nu doar reduce eficiența instituțiilor statului, dar și creează riscuri pentru securitate”, a subliniat Culeac.
Totodată, potrivit afirmațiilor Nataliei Camburian, principalul indicator al combaterii corupției pentru societate în prezent este – câți corupți ajung într-un final după gratii, ceea ce, în opinia sa, acest lucru nu este suficient. „Trebuie să fie abordată cât mai frecvent și cât mai tare întrebarea: Câți bani s-au recuperat? Despre aceasta se vorbește mai puțin în societate”, a remarcat Camburian.
Mai mult, unul dintre obiectivele principale ale ARBI este de a face corupția neprofitabilă. „Acesta este obiectivul principal – corupția nu trebuie să fie avantajoasă”, a subliniat Petru Culeac.
Cum poate fi redresată situația
Pentru a redresa această situație, Fundația Soros Moldova, împreună cu doi experți străini oferă suport tehnic ARBI pentru identificarea și depășirea problemelor sistemice în recuperare a bunurilor infracționale. De anul trecut, specialiștii lucrează la elaborarea Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale „Este un document strategic în care statul își asumă angajamentul că în decurs de cinci ani, va soluționa problemele sistemice din acest domeniu. Centrul Național Anticorupție a creat un Grup de Lucru interinstituțional la care participă reprezentanți ai 25 de instituții care au diferite roluri în procesul de recuperare a bunurilor infracționale”, a specificat Camburian.
Incapacitatea ARBI de a îngheța activele, pentru o perioadă scurtă de timp (15-30 zile), conturile persoanelor investigate, ceea ce ar contribui la prevenirea retragerii din conturi a banilor de proveniență suspectă.
De asemenea, ARBI nu dispune de un mecanism de repatriere a fondurilor/bunurilor confiscate (sau contravalorii acestora) din străinătate obținute pe cale infracțională.
Ce probleme au depistat experții independenți
Pedro Gómez Pereira, fost procuror brazilian cu o experiență de 20 de ani în recuperarea bunurilor obținute pe cale infracțională, a menționat că în Moldova încă nu a fost creat un sistem eficient de confiscare a bunurilor. „La ce mă refer? Numeroasele modificări pe care Moldova le-a introdus în legislație în anii 2015, 2016 și 2017 nu au fost sincronizate. Procedura de recuperare a bunurilor nu a fost luată în considerare atunci”, a remarcat Pedro Gómez Pereira.
Potrivit acestuia, sistemul de confiscare a bunurilor în care sunt implicate diferite autorități – ARBI, Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală ș.a. – funcționează ineficient acum ca un sistem unic. „Este o mare provocare căreia sper că vom reuși să-i facem față cu ajutorul noului Program Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale și a planului de acțiuni”, a menționat expertul.
Radu Nicolae, expert internațional din România, specializat în prevenirea și combaterea corupției, criminalității organizate și recuperarea prejudiciilor cauzate pe cale infracțională, consideră că toate organele de drept implicate în procesul de recuperare a activelor infracționale trebuie să funcționeze împreună. „Rezultatul final este rezultatul cooperării dintre aceste instituții, procurori și experții ARBI”, a subliniat Nicolae și a adăugat că din finalizarea cu succes a cauzei au de câștigat absolut toate părțile implicate în anchetă, precum și statul.
Există exemple reușite de confiscare și returnare a banilor?
Pedro Gómez Pereira, a adus drept exemplu cazul recuperării cu succes a banilor unui politician [familia fostului premier Vladimir Filat]. „Este un exemplu de cooperare dintre Moldova și Marea Britanie. Banii erau în Marea Britanie. Și, dacă nu greșesc, banii au revenit în Moldova”, a spus expertul.
În prezent, acești bani sunt folosiți în scopuri sociale, fiind direcționați către o instituție care se ocupă de protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.
În același timp, Radu Nicolae, a remarcat că practica utilizării bunurilor și mijloacelor financiare confiscate în scopuri sociale este o politică recomandată printr-o directivă europeană din anul 2014 despre confiscarea bunurilor. „În această situație, ne bazăm pe experiența Italiei, care a direcționat bunurile mafiei în scopuri sociale: imobile, terenuri agricole, cooperative. Clădirile confiscate au fost transformate în magazine în care erau comercializate produse agricole cultivate pe terenurile agricole confiscate”, a menționat Nicolae.
Material de parteneriat
