Bunurile obținute ilegal, identificate și confiscate. De ce în Moldova există probleme în acest sens?

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri ilegale în valoare de 6,5 miliarde de lei în cei cinci ani de activitate. Însă doar o parte din aceste fonduri a ajuns în vistieria statului, întrucât în Moldova există numeroase probleme privind identificarea și confiscarea unor astfel de bunuri. În cele ce urmează, NM și Fundația Soros Moldova vor încerca să explice cu ce probleme se confruntă în acest sens instituțiile publice și cum acestea urmează să fie soluționate.

Care sunt problemele privind confiscarea în Moldova

În cei cinci ani de activitate, ARBI a pus sechestru pe bunuri obținute pe cale infracțională în valoare de 6,5 miliarde de lei. Ce-i drept, doar o parte din acești bani a ajuns în bugetul de stat. „Este o sumă colosală. Întrebarea este: de ce acești bani nu au ajuns în bugetul de stat? Unde s-a blocat procesul? De ce nu funcționează? Reiese că la etapa de confiscare și de recuperare a bunurilor există numeroase dificultăți care trebuie să fie discutate și trebuie identificate soluții”, a menționat Natalia Camburian, directoarea Departamentului Buna Guvernare din cadrul Fundației Soros Moldova.

Natalia Camburian a precizat că actualmente, ARBI nu poate să inițieze de sine stătător o investigație financiară paralelă, să găsească bunurile ascunse ori bunurile obținute pe cale ilegală și să le pună sub sechestru sau pur și simplu să înghețe activele. ARBI poate să funcționeze doar prin intermediul unui mecanism de delegații de la Ordonator (procuratură, Centrul Național Anticorupție, Ministerul Afacerilor Interne, altele). „Dacă procuratura deschide un dosar și constată că este vorba despre o suspiciune de prejudicii materiale, atunci transmite o delegație ARBI cu împuterniciri de a iniția o investigație financiară paralelă. […] De notat că până de curând, această delegare de împuterniciri se făcea la finalul anchetei, ceea ce face dificilă găsirea bunurilor”, a remarcat Camburian.

De ce este importantă confiscarea bunurilor

Petru Culeac, directorul executiv al Fundației Soros Moldova, a subliniat faptul că, corupția nu doar cauzează prejudicii economice statului și bunăstării oamenilor, dar și încalcă drepturile omului și împiedică activitatea normală a instituțiilor statului. „Corupția nu doar reduce eficiența instituțiilor statului, dar și creează riscuri pentru securitate”, a subliniat Culeac.

Totodată, potrivit afirmațiilor Nataliei Camburian, principalul indicator al combaterii corupției pentru societate în prezent este – câți corupți ajung într-un final după gratii, ceea ce, în opinia sa, acest lucru nu este suficient. „Trebuie să fie abordată cât mai frecvent și cât mai tare întrebarea: Câți bani s-au recuperat? Despre aceasta se vorbește mai puțin în societate”, a remarcat Camburian.

Mai mult, unul dintre obiectivele principale ale ARBI este de a face corupția neprofitabilă. „Acesta este obiectivul principal – corupția nu trebuie să fie avantajoasă”, a subliniat Petru Culeac.

Cum poate fi redresată situația

Pentru a redresa această situație, Fundația Soros Moldova, împreună cu doi experți străini oferă suport tehnic ARBI pentru identificarea și depășirea problemelor sistemice în recuperare a bunurilor infracționale.  De anul trecut, specialiștii lucrează la elaborarea  Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale „Este un document strategic în care statul își asumă angajamentul că în decurs de cinci ani, va soluționa problemele sistemice din acest domeniu. Centrul Național Anticorupție a creat un Grup de Lucru interinstituțional la care participă reprezentanți ai 25 de instituții care au diferite roluri în procesul de recuperare a bunurilor infracționale”, a specificat Camburian.

Incapacitatea ARBI de a îngheța activele, pentru o perioadă scurtă de timp (15-30 zile), conturile persoanelor investigate, ceea ce ar contribui la prevenirea retragerii din conturi a banilor de proveniență suspectă.

De asemenea, ARBI nu dispune de un mecanism de repatriere a fondurilor/bunurilor confiscate (sau contravalorii acestora) din străinătate obținute pe cale infracțională.

Ce probleme au depistat experții independenți

Pedro Gómez Pereira, fost procuror brazilian cu o experiență de 20 de ani în recuperarea bunurilor obținute pe cale infracțională, a menționat că în Moldova încă nu a fost creat un sistem eficient de confiscare a bunurilor. „La ce mă refer? Numeroasele modificări pe care Moldova le-a introdus în legislație în anii 2015, 2016 și 2017 nu au fost sincronizate. Procedura de recuperare a bunurilor nu a fost luată în considerare atunci”, a remarcat Pedro Gómez Pereira.

Potrivit acestuia, sistemul de confiscare a bunurilor în care sunt implicate diferite autorități – ARBI, Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală ș.a. – funcționează ineficient acum ca un sistem unic. „Este o mare provocare căreia sper că vom reuși să-i facem față cu ajutorul noului Program Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale și a planului de acțiuni”, a menționat expertul.

Radu Nicolae, expert internațional din România, specializat în prevenirea și combaterea corupției, criminalității organizate și recuperarea prejudiciilor cauzate pe cale infracțională, consideră că toate organele de drept implicate în procesul de recuperare a activelor infracționale trebuie să funcționeze împreună. „Rezultatul final este rezultatul cooperării dintre aceste instituții, procurori și experții ARBI”, a subliniat Nicolae și a adăugat că din finalizarea cu succes a cauzei au de câștigat absolut toate părțile implicate în anchetă, precum și statul.

Există exemple reușite de confiscare și returnare a banilor?

Pedro Gómez Pereira, a adus drept exemplu cazul recuperării cu succes a banilor unui politician [familia fostului premier Vladimir Filat]. „Este un exemplu de cooperare dintre Moldova și Marea Britanie. Banii erau în Marea Britanie. Și, dacă nu greșesc, banii au revenit în Moldova”, a spus expertul.

În prezent, acești bani sunt folosiți în scopuri sociale, fiind direcționați către o instituție care se ocupă de protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.

În același timp, Radu Nicolae, a remarcat că practica utilizării bunurilor și mijloacelor financiare confiscate în scopuri sociale este o politică recomandată printr-o directivă europeană din anul 2014 despre confiscarea bunurilor. „În această situație, ne bazăm pe experiența Italiei, care a direcționat bunurile mafiei în scopuri sociale: imobile, terenuri agricole, cooperative. Clădirile confiscate au fost transformate în magazine în care erau comercializate produse agricole cultivate pe terenurile agricole confiscate”, a menționat Nicolae.

Material de parteneriat

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vineri, 27 noiembrie 2026, ora 16.00, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, va inaugura expoziția jubiliară Constantin Brancuși – 150 de ani de la naștere – O premieră expozițională în Republica Moldova

Expoziția, prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, București, Centrul de Documentare, Cercetare și Promovare Constantin Brâncuși din Târgu-Jiu, România și Banca Națională a Moldovei, va prezenta, pentru prima dată în Republica Moldova, o lucrare din seria Supliciu, realizată de renumitul sculptor și aflată în colecția Muzeului Național de Artă al României, dar și o serie de fotografii de epocă, realizate în anul 1937, care reflectă lucrările de execuție și amplasare a Coloanei fără Sfârșit, parte a Ansamblului Monumental Calea Eroilor de la Târgu Jiu, România, precum și un film al regizorului român Cornel Mihalache, bazat pe textele filozofice ale artistului.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși (1876 Hobița, România – 1957, Paris, Franța), este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea,  precum și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

Supliciu, realizat în 1907 (bronz), face parte din Galeria de Artă Românească Modernă a Muzeului Național de Artă al României. 

Această sculptură încheie seria capetelor de expresie în poziție verticală. Este o lucrare unde atenția creatorului se mută pe reprezentarea emoțiilor modelului. Amputarea umărului, torsionarea gâtului, detaliile de finețe care structurează forma feței constituie o primă sinteză de limbaj modernist, în corespondență vizuală cu Auguste Rodin și Medardo Rosso.

În cadrul evenimentului, Banca Națională a Moldovei va lansa o monedă comemorativă din argint, dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, care a fost emisă la solicitarea Muzeului Național de Artă al Moldovei, fapt ce conferă proiectului o dimensiune simbolică și instituțională accentuată. 

Evenimentul inaugural va reuni oficiali de rang înalt din conducerea Republicii Moldova, membri ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, reprezentanți ai instituțiilor culturale și ai mediului artistic, precum și invitați din România. Prezența acestora va conferi evenimentului o dimensiune diplomatică și culturală deosebită, subliniind importanța dialogului cultural dintre Republica Moldova și România.

Prezența operei lui Constantin Brâncuși la Chișinău va constitui un moment memorabil pentru viața culturală din Republica Moldova. Expunerea acesteia depășește, prin semnificația sa, cadrul unui eveniment expozițional, constituind un puternic gest de deschidere, precum și o expresie a valorilor culturale comune, dar și de solidaritate și dialog cultural între Republica Moldova și România. 

Sponsor General: VICTORIABANK

Partener permanent: OTP Bank

Expoziție realizată cu sprijinul: Fundației Familia Sturza din Chișinău și Î.M. VINĂRIA PURCARI  S.R.L.

„Dacă Europa nu este la masă, este în meniu?”: Summitul istoric dintre Trump, Xi și Putin s-a încheiat după o oră și jumătate

Prima întâlnire trilaterală dintre Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin s-a încheiat pe 19 noiembrie, la Shenzhen, în China, după aproximativ o oră și jumătate. Discuțiile au avut loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). În declarațiile publice, liderii au vorbit despre Ucraina, arme nucleare și cooperarea dintre marile puteri. Conținutul negocierilor cu ușile închise nu a fost făcut public.

Ce au declarat Trump, Putin și Xi

Cele trei state au o „responsabilitate specială” pentru menținerea dialogului asupra problemelor care privesc întreaga planetă, a declarat președintele american Donald Trump, citat de BBC. El a spus că SUA, China și Rusia trebuie să fie prietene și partenere și să renunțe la mentalitatea din perioada Războiului Rece.

Trump a anunțat că discuțiile vor include Ucraina, armele nucleare și activitatea Curții Penale Internaționale, a cărei jurisdicție Washingtonul nu o recunoaște. Liderul american a reiterat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arme nucleare.

La rândul său, Vladimir Putin a declarat că Rusia, SUA și China au interese comune în soluționarea conflictelor regionale, inclusiv a războiului din Ucraina.

„Țările noastre au multe interese comune în ceea ce privește soluționarea conflictelor regionale, inclusiv, bineînțeles, a conflictului din Ucraina”, a spus Putin, potrivit BBC. El a adăugat că a discutat pe larg acest subiect la întâlnirea bilaterală cu Trump.

Președintele rus nu a prezentat, în intervenția publică, condiții concrete pentru încetarea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Cooperarea dintre marile puteri este necesară pentru stabilitatea mondială, a declarat liderul chinez Xi Jinping, care a descris prima reuniune în acest format drept un progres important.

„Interacțiunea pozitivă dintre marile puteri nu este o chestiune de alegere, ci o cerință obligatorie”, a declarat Xi, citat de BBC. Potrivit lui, China, SUA și Rusia trebuie să colaboreze pentru soluționarea problemelor globale și pentru apărarea păcii.

Înaintea reuniunii trilaterale, liderii au avut întrevederi bilaterale. Discuția dintre Trump și Putin a durat aproximativ 40 de minute, potrivit DW. Cei doi nu au făcut declarații pentru presă la sfârșit.

Europa, în afara negocierilor

„Dacă Europa nu este la masă, este în meniu?” este întrebarea cu care Euronews a prezentat reuniunea. Publicația a analizat temerile legate de eventuale înțelegeri între Washington, Beijing și Moscova asupra Ucrainei și securității europene, fără participarea europenilor.

Întâlnirea a fost comparată cu Conferința de la Ialta din 1945, la care Winston Churchill, Franklin Roosevelt și Iosif Stalin au contribuit la conturarea ordinii mondiale postbelice și la împărțirea Europei în sfere de influență.

Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a declarat însă pentru Euronews că nu crede că reuniunea va produce noi sfere de putere. Oficialul norvegian consideră că ultimul lucru pe care și-l dorește Europa este un „acord între marii lideri pentru a împărți lumea între ei”.

Fredrik Wesslau, cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe, consideră că Putin ar dori ca Rusia, SUA și China să decidă soarta geopolitică a celorlalte țări. „În cele din urmă, este imposibil să decizi asupra fundamentelor securității europene fără europeni”, a declarat expertul pentru Euronews.

Potrivit Bloomberg, liderii europeni se tem că principalele înțelegeri privind Ucraina vor fi convenite fără participarea reprezentanților Kievului. În consecință, Ucraina ar putea fi constrânsă să facă concesii, precizează publicația.

Politico descrie, pe de altă parte, îngrijorările aliaților europeni ai SUA drept „un coșmar absolut”. Aceștia se tem că Trump ar putea ajunge la o înțelegere privind Ucraina pe la spatele lor și consideră că „liderii se comportă de parcă ar conduce deja lumea”.

DW a descris însăși organizarea reuniunii drept un succes diplomatic pentru Moscova, în contextul izolării Rusiei de către statele occidentale după declanșarea invaziei în Ucraina.

***

Precizăm, tot astăzi, 19 noiembrie, Germania găzduiește reuniunea șefilor de stat și de guvern din Coaliția de Voință pentru Ucraina. Întâlnirea este coprezidată de cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul britanic Andy Burnham. La reuniune participă și președinta Maia Sandu. Potrivit Președinției, discuțiile vor viza restabilirea păcii și continuarea sprijinului multilateral pentru Ucraina.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

screenshot

Percheziții acasă la un locuitor din Găgăuzia: ar fi înlocuit buletine de vot cu foi ștampilate „Votat” (VIDEO)

Poliția din UTA Găgăuzia investighează un caz de presupusă falsificare a rezultatelor votării la alegerile din 15 noiembrie, după ce două buletine de vot ar fi fost înlocuite cu două foi de hârtie pe care erau aplicate ștampilele „VOTAT”. Informația a fost comunicată de Inspectoratul General al Poliției (IGP) pe 19 noiembrie.

Potrivit IGP, în timpul numărării voturilor, în urna de vot a unei secții din municipiul Vulcănești au fost depistate două foi de hârtie pe care erau aplicate ștampilele „VOTAT”. Totodată, s-a constatat că din numărul total al buletinelor de vot distribuite alegătorilor lipsesc două.

„În urma măsurilor speciale de investigație, polițiștii au stabilit că un bărbat de 54 de ani, locuitor al municipiului Vulcănești, ar fi scos două buletine de vot din secția electorală, înlocuindu-le cu cele două foi de hârtie. În cadrul audierilor, bărbatul și-ar fi recunoscut fapta, invocând motive personale. Polițiștii au efectuat percheziții la domiciliul acestuia, de unde au ridicat două buletine de vot, telefonul mobil și alte probe relevante pentru anchetă”, a comunicat Inspectoratul.

Conform instituției, pe acest caz a fost inițiată o cauză penală în baza art. 182 alin. (2) din Codul penal, pentru falsificarea rezultatelor votării. Potrivit legii, această infracțiune se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu amendă cuprinsă între 42 500 și 57 500 de lei și privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități pe un termen de la 2 la 5 ani. „Urmărirea penală continuă, fiind desfășurate acțiuni procesuale pentru elucidarea tuturor circumstanțelor cazului și identificarea eventualelor persoane implicate”, a comunicat IGP.

***

Amintim că, pe 15 noiembrie, cetățenii cu drept de vot din UTA Găgăuzia au ieșit la urne pentru a-și alege deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei și bașcanul. 

Niciunul dintre cei opt candidați la funcția de bașcan nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga scrutinul. Astfel, în turul al doilea se vor confrunta Alexandr Stoianoglo, care a acumulat 38,44% din voturi, și Fiodor Gagauz, care a obținut 24,22%. Detalii AICI. În ceea ce privește alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, în 13 dintre cele 35 de circumscripții electorale, candidații au obținut numărul de voturi necesar pentru a fi aleși din primul tur de scrutin. În 21 de circumscripții, niciun candidat nu a obținut mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate (50% + 1 vot). În circumscripția Baurci, prezența la vot a fost de 24,60%, sub pragul legal de 25%. Detalii AICI.

Pe 29 noiembrie va avea loc turul al doilea al scrutinului pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, precum și al alegerilor pentru Adunarea Populară în 21 de circumscripții electorale. În aceeași zi, în circumscripția electorală Baurci nr. 12 va avea loc votarea repetată pentru alegerea deputatului în Adunarea Populară. Detalii AICI.

Usatîi propune ca România să poată doborî dronele care încalcă spațiul aerian al Moldovei. Grosu: „Susțin inițiativa”

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, propune un acord cu România care să permită aviației române să intercepteze și, dacă este necesar, să doboare dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian al Republicii Moldova. Aviația română ar putea interveni la solicitarea și cu autorizarea Chișinăului. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat, în reacție, că susține inițiativa.

Usatîi vrea ca acordul să permită schimbul operativ de informații radar, avertizarea timpurie și proceduri clare pentru intervenția aviației române. Politicianul susține că dezvoltarea propriului sistem de apărare aeriană este un proces complicat și costisitor, iar Republica Moldova are nevoie de soluții imediate.

„Autoritățile Republicii Moldova astăzi au două căi paralele. Prima – să se adreseze României și să negocieze mecanismul bilateral de protecție pe care îl propunem. A doua – să negocieze de urgență direct, inclusiv cu Federația Rusă, și să obțină oprirea încălcării spațiului nostru aerian. Nu există a treia soluție care să protejeze oamenii astăzi. Declarațiile și apelurile la 112 nu pot opri o dronă. În paralel, Moldova trebuie să își construiască propriile capacități de apărare, dar aceste nu se construiesc peste noapte”, a declarat liderul „Partidului Nostru”.

Usatîi a solicitat Guvernului să înceapă „imediat” negocierile cu România și să prezinte Parlamentului cadrul juridic și condițiile concrete ale unui asemenea acord.

Întrebat de presă despre propunere, Igor Grosu a spus că susține cooperarea atât cu România, cât și cu Ucraina.

„Susțin astfel de inițiative. Cât de mult s-a avansat în discuții nu cunosc, dar susțin nu doar colaborarea cu România, dar și cu Ucraina, pentru că pe de o parte România are capacități net superioare – este stat membru NATO, găzduiește pe flancul estic capacități solide de interceptare, de monitorizare. Pe de altă parte, Ucraina are tehnologii, soluții foarte avansate și mult mai ieftine pentru a intercepta drone, rachetele de croazieră, etc. Eu susțin”, a declarat Grosu.

Solicitat pentru un comentariu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, nu a răspuns, deocamdată, solicitării NM.

Reamintim, premierul Vasile Tofan a cerut în ședința Guvernului din 18 noiembrie – la o zi după ce șapte drone au survolat ilegal spațiul aerian al țării în mai puțin de două ore și jumătate – ca legea care va permite Republicii Moldova să producă echipamente militare să fie adoptată cât mai curând, pentru a intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027. Șeful Executivului nu a exclus că „mai devreme sau mai târziu am putea avea inclusiv tragedii”. Potrivit lui, statul trebuie să se pregătească pentru asemenea situații.

Invitat în aceeași zi la o emisiune televizată, liderul PAS și speakerul Igor Grosu a confirmat că obiectivul guvernării este să adopte, la sfârșitul lunii decembrie, legea. Oficialul a precizat că, în prezent, există deja interes din partea potențialilor investitori și s-au purtat discuții în acest sens.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Centrul Național de Management al Crizelor

Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență? În Moldova a fost lansat ghidul pentru situații de criză (VIDEO)

În Republica Moldova a fost lansat Ghidul de reziliență pentru familii, comunități și cetățeni. Acesta conține recomandări despre cum să se pregătească gospodăriile și cum să acționeze în primele ore în situații de criză.

Experta responsabilă de elaborarea ghidului, Cristina Voroneanu-Drăgălin, a spus că acesta conține recomandări practice despre cum să ne pregătim și ce să facem în primele ore ale unei situații de criză. „Ce facem în cazul în care s-a deconectat apa sau nu funcționează curentul electric? Ce facem dacă nu funcționează anumite servicii, cum ar fi, spre exemplu, plățile electronice, sau dacă nu ne putem conecta la internet? Ce facem în cazul în care are loc un cutremur, o inundație sau vedem o dronă? Toate aceste recomandări, alături de faptul cum ne pregătim cu familia noastră, cum arată un plan de reziliență pentru gospodărie, cum lucrăm cu comunitatea noastră – vecinii -, cum lucrăm împreună cu angajatorul și colegii de la muncă, se regăsesc în ghid”, a adăugat experta, la lansarea ghidului.

Detalii despre ghid

Ghidul are peste 40 de pagini. La începutul acestuia, gospodăriile și comunitățile din Republica Moldova sunt îndemnate să-l citească împreună cu membrii familiei, să completeze fișele și să adauge treptat rezervele necesare. „Este posibil să nu aveți niciodată nevoie de toate aceste lucruri și recomandări. Totuși, dacă apare o situație neprevăzută, este bine să fim pregătiți”, se menționează în ghid.

În capitolul I, familiile sunt îndemnate să-și evalueze nivelul de pregătire, bifând răspunsul „DA” la mai multe puncte dintre punctele prezentate.

În capitolul II sunt prezentate mai multe situații de criză: avarii majore ale utilităților și infrastructurii critice, crize de aprovizionare, drone și obiecte suspecte, fenomene meteorologice extreme, dezastre naturale, incendii majore, atacuri cibernetice, epidemii și pandemii, incidente radiologice și nucleare, amenințări la adresa siguranței publice. Tot aici sunt descrise posibilele consecințe ale acestor situații.

În capitolul IV se recomandă descărcarea și activarea aplicației EVO, precum și accesarea secțiunii „ALERTE”, unde pot fi consultate instrucțiunile pentru fiecare categorie de risc. Totodată, se menționează că secțiunea poate fi accesată și fără autentificare în aplicație, direct de pe pagina web.

Rezerve pentru 72 de ore

În capitolul V, locuitorii sunt îndemnați să păstreze în gospodărie rezerve pentru cel puțin 72 de ore. Aceștia sunt sfătuiți să facă rezerve de alimente care pot fi consumate fără a fi gătite și care nu trebuie păstrate la frigider, cum ar fi conserve, batoane energizante, biscuiți și pesmeți și nuci. Totodată, ghidul recomandă să aibă în stoc și alimente care pot fi pregătite rapid, cum ar fi paste sau orez. De asemenea, sunt sfătuiți să păstreze canistre sau sticle curate pentru a colecta apa.

Locuitorii sunt îndemnați să pregătească și lanterne, acumulatoare externe și, dacă au posibilitatea, un generator electric. Totodată, aceștia sunt sfătuiți să aibă suficiente haine călduroase și, dacă au posibilitatea, saci de dormit. Locuitorii sunt îndemnați să păstreze o trusă de prim ajutor completă. Cei care au mașină sunt sfătuiți să păstreze suficient combustibil în rezervor.

Locuitorii sunt îndemnați, de asemenea, să stabilească împreună cu familia un loc de întâlnire pentru situațiile când nu pot lua legătura unii cu alții. Totodată, să păstreze o sumă de bani în numerar pentru cheltuieli esențiale.

Rucsacul de urgență

Potrivit ghidului, acesta trebuie să fie păstrat într-un loc ușor accesibil și cunoscut tuturor membrilor familiei. În context, sunt prezentate lucrurile esențiale pe care trebuie să le conțină rucsacul, precum și alte obiecte care pot fi incluse în funcție de necesități. Printre lucrurile esențiale sunt: documentele de identitate, aplicația EVO activată în telefonul mobil, suficient numerar pentru cheltuieli esențiale, apă și alimente, haine, telefon mobil, precum și radio portabil.

Ghidul integral poate fi consultat mai jos:

NM by mihaelaconovali25

Pe 19 noiembrie are loc primul Congres Național de Reziliență, în cadrul căruia este lansată prima campanie națională de pregătire a populației pentru primele 72 de ore ale unei situații de criză. Evenimentul inițiază Programul național „Moldova Pregătită” și reunește autorități publice, parteneri internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri, societății civile, mediului academic și mass-mediei. Campania va continua la nivel regional, pe 20 noiembrie, în sudul țării, la Ștefan Vodă, iar pe 21 noiembrie, în nord, la Edineț.

Premierul Vasile Tofan a declarat că autoritățile Republicii Moldova nu pregătesc deconectarea energiei electrice și sistarea alimentării cu apă. Precizările au fost făcute pe 19 noiembrie la lansarea primei campanii naționale de pregătire a populației pentru situații de criză. Șeful Executivului a menționat că acesta este un zvon care circulă intens în prezent în Republica Moldova. Oficialul a spus că programul național „Moldova Pregătită” și ghidul aferent răspund la mai multe întrebări, inclusiv ce trebuie să facem în cazul unei întreruperi a energiei electrice sau a alimentării cu apă și unde ne întâlnim dacă nu putem comunica. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: