Ce acoperă asigurarea RCA în Moldova și ce nu: ghid complet

P.
| 29 august, 2024
15:27

Promo

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) în Moldova, acoperă răspunderea pentru toate daunele cauzate de către proprietarul autovehiculului asigurat altor persoane sau terți, în caz de accident. Polița RCA nu acoperă daunele propriului vehicul sau vătămările personale ale proprietarului auto ce se face vinovat de accident.

Responsabilitate Civilă obligatorie
Orice persoană care poate fi responsabilă civil pentru repararea daunelor materiale și non- materiale rezultate din vătămări corporale sau materiale cauzate terților într-un accident în care este implicat un autovehicul terestru, remorcile sau semiremorcile acestuia, trebuie să fie acoperită de o asigurare care să garanteze acest lucru.

Pe drumurile Republicii Moldova toate vehiculele sunt asigurate cu răspundere civilă pentru cauzarea daunelor prin Legea Nr. 106/2022, dar și obligate datorită codului contravențional art. 229, p. (3) ”Exploatarea unui vehicul fără a deține polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto pe suport de hârtie sau în format electronic ori în lipsa datelor accesate din sistemul informațional unic aferent asigurării obligatorii de răspundere civilă auto se sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale cu aplicarea a 3 puncte de penalizare”. Asta înseamnă de la 1500 la 3000 lei. Din luna iulie 2022 amenzile au sărit de la 150-300 lei la 1500-3000 lei. Majorările au fost de 10 ori pentru un proprietar de autovehicul, ce conduce mașina fără a deține o poliță de asigurare RCA.

Limitele răspunderii asigurătorului
Asigurarea Obligatorie de Răspundere Civilă Auto (RCA) garantează despăgubirile datorate pentru pagubele corporale și/sau materiale cauzate terților în următoarele limite:
– 1 000 000 de lei – la avarierea sau distrugerea de bunuri, indiferent de numărul persoanelor păgubite într-un accident;
– 1 000 000 de lei — pentru fiecare persoană păgubită în caz de vătămări corporale sau deces, dar nu mai mult de 5 000 000 de lei, indiferent de numărul persoanelor păgubite într- un accident;”

Asigurarea Obligatorie de Răspundere Civilă Auto (RCA) acoperă pagubele materiale și corporale cauzate terților în limita prevăzută de legislație. Într-un fel, implementarea asigurării obligatorii pentru terți asigură liniște sufletească șoferilor întrucât, în caz de accident, știind dinainte că persoana responsabilă este obligată să despăgubească prejudiciul cauzat terțului nevinovat, și de regulă în multe cazuri, suma de plătit este relativ mare, acoperind o serie de factori, fie că sunt leziuni fizice și/sau daune materiale. În cazul în care persoana responsabilă are un contract de asigurare RCA, aceasta poate contacta asiguratorul pentru a acoperi astfel de daune, fără a avea neapărat afectată grav situația financiară proprie.

Polița RCA nu acoperă
Dacă e să vorbim mai simplu, atunci trebuie spus tranșant că polița de asigurare obligatorie RCA nu acoperă nimic pentru cel care o procură, decât daunele cauzat altor persoane din vina lui. Sunt excluse din garanția de asigurare:

Daune suferite de conducătorul autovehiculului;
Deteriorarea vehiculului asigurat propriu-zis;
Daune produse mărfurilor transportate în vehiculul asigurat;
Daunele produse de către șoferul asigurat, care în timpul accidentului era drogat sau în stare de ebrietate;
Accident făcut intenționat (trecut la roșu sau pe contrasens)
În cazul când daunile nu sunt acoperite de asigurător, pagubele sunt restituite de către șoferul vinovat de accident.

Cum procurăm polița RCA
În prezent este foarte simplu și comod de procurat o poliță RCA. Se poate procura de la orice companie de asigurare din Moldova, online, prin telefon sau cu prezentarea fizică la sediul companiei. Se prezintă Buletinul de identitate, carnetul de șofer, carnetul de înmatriculare al autovehiculului sau se dictează prin telefon numerele de identitate, sau se îndeplinește un formular online. După achitare, polița RCA este considerată legală și aparține persoanei care a achitat prima de asigurare.

Avem polița, cum procedăm în caz de accident
În caz de accident în care asiguratul este vinovat, cel mai important este să fie păstrat calmul. Apoi urmează un șir de acțiuni, care ar trebui respectate maxim posibil:

mai întâi se va examina situația dată sub aspectul victimelor omenești;
la nevoie se va apela serviciul 112 pentru ajutor medical, pompieri, poliție;
nu mișcăm autovehiculele din locurile lor;
purcedem la stabilirea circumstanțelor accidentului;
se fac filmări și poze;
se găsesc martori, dacă este cineva, se cere adrese, nume, telefon;
se apreciază volumul pagubelor, dacă pagubele sunt minore (până în 15000 lei), atunci se va purcede la întocmirea unei constatări amiabile, prin semnarea unui proces verbal între părțile implicate în accident;
dar dacă sunt victime și bagubele depășesc suma de 15000 lei, atunci se cheamă poliția, care va stabili vinovatul de accident, iar suma poate fi restituită proporțional pagubelor;
în toate cazurile de accidente RCA, se anunță compania de asigurare a șoferului asigurat, în termen de 48 de ore;

Compania RCA.md vă dorește deplasări fără accidente, indiferent în care parte a lumii vă aflați. Drumuri bune să aveți!

Asigurarea obligatorie, Moldova, rca, Responsabilitate Civilă obligatorie

Știri similare

Video

(VIDEO) Furtună fără cetățenia României?/ Un ministru dă în judecată CEC/ Condițiile lui Grosu pentru Ceban(VIDEO)

Parteneriat

Moldova va găzdui Zilele Cinematografiei Ucrainene

Viață

Moldova, pregătită pentru noul sezon de încălzire? Recean, despre stocul de gaze, energie și combustibili

Doina Buruiană
| 18 septembrie, 2025
20:12

Republica Moldova este pregătită pentru sezonul de încălzire 2025-2026, a anunțat Guvernul după ședința Comisiei guvernamentale de coordonare, prezidată de premierul Dorin Recean.

Șeful Guvernului a salutat eforturile echipelor care au asigurat achiziția a peste 90% din necesarul de gaze naturale pentru următorul sezon. Potrivit datelor prezentate, Energocom a achiziționat deja aproximativ 700 milioane de metri cubi, dintre care 96% pentru perioada octombrie 2025 – martie 2026, majoritatea achizițiilor fiind realizate la preț indexat în cadrul a 54 de runde de licitații internaționale.

Premierul Recean a subliniat că autoritățile și întreprinderile din domeniu vor mobiliza eforturi pentru finalizarea și punerea în funcțiune a liniei electrice Vulcănești–Chișinău și pentru scenariul de întrerupere a livrărilor de gaze în stânga Nistrului. De asemenea, a fost reiterată importanța promovării investițiilor în energie regenerabilă, cogenerare și eficiență energetică, precum și implicarea tuturor actorilor în programe de economisire a energiei.

Agenția Rezerve Materiale a informat că stocurile de cărbune sunt complete, iar cele de păcură sunt suplinite conform capacităților de depozitare. În ceea ce privește energia electrică, consumul malului drept al Nistrului pentru sezonul rece este estimat la 2,8 miliarde kWh, din care 1,02 miliarde kWh vor fi asigurate din surse locale, iar 1,78 miliarde kWh din surse externe. Procedurile anuale de achiziție a energiei electrice vor fi lansate până la 30 septembrie.

În cadrul ședinței s-au discutat și măsurile de sprijin pentru populație, prin acordarea compensațiilor pentru facturi.

energie, top

Știri similare

Politică

Lazarencu va contesta în instanță avertismentul CEC. Ce s-a întâmplat

Doina Buruiană
| 18 septembrie, 2025
19:48

Ministrul degrevat al Mediului, Sergiu Lazarencu, unul dintre candidații PAS la alegerile parlamentare, va acționa în judecată Comisia Electorală Centrală după ce a fost avertizat pentru presupusa încălcare a legislației electorale. Declarația a fost făcută pentru NewsMaker, pe 18 septembrie.

Se întâmplă după ce Comisia Electorală Centrală a fost sesizată de Blocul „Alternativa”, care l-a acuzat pe Sergiu Lazarencu de încălcarea a două articole din Codul electoral. Este vorba despre participarea la discuții atât în calitate de reprezentant al Guvernului, cât și ca candidat la alegerile parlamentare.

Ulterior, CEC a constatat că, deși Lazarencu a anunțat că participă ca simplu cetățean, în cadrul evenimentului a prezentat poziția Ministerului Mediului. Deoarece este la prima abatere, candidatul PAS a primit doar un avertisment.

Lazarencu susține că a participat la sfârșitul săptămânii trecute la inaugurarea unei linii tehnologice pentru sortarea și reciclarea deșeurilor, precizând încă de la început că participă ca simplu cetățean.

„Am participat la acel eveniment ca simplu cetățean, care iubește mediul, și asta am spus și în discursul meu când am început. Și am primit invitația, nu ca ministru, dar ca cetățean. Eu nu pot să răspund de ce era scris pe panou, pentru că n-am organizat eu evenimentul, dar eu m-am dus la eveniment privat și cred că n-am încălcat legislația și voi contesta la Curtea de Apel. Pregătim acum contestația”, a explicat Lazarencu.

cec, Sergiu Lazarencu, top

Știri similare

Viață

UE va permite exportul fără taxe a șapte produse agricole din Moldova

Doina Buruiană
| 18 septembrie, 2025
18:27

Uniunea Europeană a decis eliminarea taxelor vamale pentru șapte produse agricole din Republica Moldova, potrivit informațiilor publicate de Consiliul Uniunii Europene. Măsura vizează prunele, strugurii de masă, merele, roșiile, usturoiul, cireșele și sucul de struguri – produse care nu au fost încă pe deplin liberalizate pentru export pe piața europeană.

În prezent, aceste produse sunt exportate în Uniunea Europeană în baza unor măsuri comerciale temporare, introduse în iulie 2022 după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și reînnoite până în iulie 2025. Scopul Bruxellesului este însă trecerea de la acest regim provizoriu la un cadru stabil, pe termen lung, care să ofere predictibilitate producătorilor și exportatorilor de pe ambele maluri.

Potrivit Consiliului, viitorul acord va include clauze de salvgardare pentru a preveni distorsiunile de pe piața europeană și va condiționa noul acces de alinierea treptată a Republicii Moldova la standardele agroalimentare ale Uniunii Europene până în 2027.

Decizia urmează să fie adoptată formal de Comitetul de Asociere UE–Moldova în cadrul procesului de revizuire prevăzut de articolul 147(4) din Acordul de Asociere.

Precizăm că Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar negocierile de aderare au început în decembrie 2023. Acordul de Asociere dintre UE și Moldova, care a intrat în vigoare în iulie 2016, conține și Zona de Comerț Liber Aprofundată și Cuprinzătoare (DCFTA), ce are ca obiectiv integrarea treptată a Moldovei în piața internă europeană.

consiliul europei, taxe vamale, top

Știri similare

Viață

Percheziții la rețeaua lui Șor: transferuri din Rusia continuau chiar în timpul descinderilor (UPDATE)

Ana-Maria Dolghii
| 18 septembrie, 2025
17:18

(UPDATE 17:18): Mascații de la Fulger, procurorii și ofițerii INI au desfășurat, pe 18 septembrie, 46 de percheziții în mai multe localități ale țării, în dosarul coruperii alegătorilor, finanțării ilegale a partidelor și spălării banilor.

Potrivit anchetei, un grup de persoane care ar fi acționat în beneficiul organizației criminale „Șor” ar fi folosit bani proveniți din surse suspecte pentru a influența alegătorii la scrutinul parlamentar din 28 septembrie. Transferurile ar fi fost făcute prin aplicația mobilă a băncii ruse „Promsviazybank”, aflată sub sancțiuni internaționale, iar sumele erau lichefiate printr-un bot de Telegram. Potrivit IGP, sume de bani au fost transferate inclusiv în timpul perchezițiilor.

Mai mult, membrii rețelei ar fi primit instrucțiuni directe de la curatori din Federația Rusă, prin grupuri de Telegram, despre cum să distribuie și să comenteze materiale de dezinformare pe Facebook, TikTok și Telegram.

În urma descinderilor, oamenii legii au ridicat bani, telefoane mobile, laptopuri, documente bancare și alte probe, iar o persoană a fost reținută pentru 72 de ore.

Știrea inițială 08:22: Oamenii legii au efectuat, în dimineața de 18 septembrie, noi percheziții pe cazuri de finanțare ilegală a partidelor și corupere electorală. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

„Ofițerii INI, procurorii PCCOCS și polițiștii din BPDS ”Fulger” au descins, în această dimineață, cu percheziții în mai multe locații, pe faptul coruperii electorale, finanțării ilegale a partidelor politice/a grupurilor de inițiativă/ a concurenților electorali săvârșită în proporții mari și spălare de bani săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari”, a transmis IGP.

Deocamdată, alte detalii despre descinderi nu au fost oferite.

Amintim că, în ultimele săptămâni, oamenii legii au efectuat sute de percheziții pe fapte de finanțare ilegală a formațiunilor politice și corupere electorală. Pe 16 septembrie, ofițerii CNA și procurorii au făcut percheziții în Chișinău și au ridicat, între altele, peste 20 de milioane de lei.

Pe 28 septembrie vor avea loc alegeri parlamentare.

percheziții, top

Știri similare

Justiție

CC: candidații la funcția de judecător constituțional scapă de Vetting, dar lista de sancțiuni a SIS rămâne valabilă

Ana-Maria Dolghii
| 18 septembrie, 2025
16:54

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

„Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

„Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

„Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.