Circa 3 000 kg de produse alimentare au fost colectate timp de o zi, în cadrul campaniei de anti risipă

Marea colectă de alimente din cadrul campaniei „Mai puțină risipă, mai mult bine” a pus în circuitul bunătății aproape trei tone de produse alimentare neperisabile. Ca urmare a implicării clienților Kaufland Moldova, acestea vor ajunge ca prânzuri calde la peste 3 000 de persoane nevoiașe din țară.

Sâmbătă, 26 noiembrie, sute de clienți ai rețelei de magazine Kaufland s-au alăturat colectei de alimente și au donat produse celor care au nevoie de ele cel mai mult. În boxe mari, instalate la intrarea în magazine, oamenii au lăsat crupe, ulei, făină, zahăr, paste, dar și multe legume și fructe proaspete.  În total, 2930 kg de produse alimentare au fost donate de cumpărătorii receptivi în magazinele Kaufland din toată țara. În 3 magazine de la Chișinău au fost colectate 1780 kg de produse, la Bălți – 500 kg, la Orhei – 400 kg și încă 250 kg la Ungheni. Cea mai mare cantitate de produse a fost colectată în acest an la magazinul Kaufland Testemițanu – 695 kg.

Cele aproape 3 tone de alimente donate de clienți vor deveni prânzuri calde pentru 3 mii de beneficiari din peste 50 de centre sociale cu care colaborează Banca de Alimente din Moldova.

Oleg PARASCHIV, Directorul Băncii de Alimente a explicat care este legătura dintre prevenirea risipei alimentare și colecta de produse: Pe parcursul unei luni întregi, am vorbit în această campanie despre cât de important este să consumăm rațional produsele și să nu facem risipă de hrană și de resurse. Le-am vorbit despre asta copiilor, agenților comerciali, jurnaliștilor, întregii comunități. Poate părea contradictoriu, la prima vedere, acumulând stocuri de alimente într-o zi anume, cu ajutorul a sute și mii de oameni empatici, suplinim stocurile de produse care ne lipsesc la bancă.  Mulțumim mult fiecărui client care a conștientizat acest demers și a împărțit coșul de produse cu un om nevoiaș.

Pe lângă colecta generoasă de produse, ne bucurăm că în cadrul campaniei am reușit să conectăm 1065 de noi ambasadori ai cauzei – elevi ai claselor primare, care au trăit o experiență educativă unică. Caravana atelierelor de informare și creație pe tema prevenirii risipei alimentare a ajuns în 9 școli din țară, grație echipei de voluntari Young Diaconia. Acum, micii ambasadori anti-risipă sunt primii și cei mai valoroși influenceri în familiile lor la capitolul educației consumului rațional de alimente.

Daniela GROZA, Coordonatoare Departament Voluntari, Misiunea Socială „Diaconia”:

Interacțiunea cu copiii este o provocare, pentru că ei sunt cei mai buni arbitri la capitolul livrării informației – dacă a fost bine structurată, predată interactiv, dacă le-am captat atenția. Voluntarii noștri care au lucrat cu elevii au știut să trezească în sufletele acestor copilași emoții adevărate, pure, multă curiozitate și interes. Și da, acești copii superbi ne-au ajutat să descoperim într-o măsură mai mare și potențialul tinerilor voluntari.

Cristina ARAMĂ, PR Manager Kaufland Moldova:

Combaterea risipei alimentare a devenit o prioritate pentru Kaufland Moldova. Datorită parteneriatului strategic încheiat cu Banca de Alimente, le dăm a doua șansă la viață produselor zi de zi. Prin implicarea noastră în campania națională anti-risipă, ținem să educăm și sensibilizăm clienții, angajații, dar și publicul larg despre importanța consumului rațional și metodele simple de a pregăti bucate delicioase din „ce avem în frigider”. Prin aceste acțiuni de rutină, aparent simple, reducem risipa și facem diferența pe termen lung.

În total, în campania „Mai puțină risipă, mai mult bine” au fost implicați 67 de voluntari (32 din Chișinău și 35 din localitățile Ungheni, Orhei și Bălți).

Organizatorii campaniei, Banca de Alimente și Kaufland Moldova, aduc mulțumiri tuturor celor datorită cărora mesajul de solidaritate a ajuns atât de departe și a adunat atâția oamenii generoși și receptivi în jurul dorinței de a preveni foamea și risipa de mâncare, din grijă și respect pentru oamenii care îndură foame.

În fiecare an, la sfârșit de noiembrie, băncile de alimente din întreaga lume colectează de la cetățeni produse alimentare în scop caritabil. Pe lângă colecte, Banca de Alimente din Moldova recuperează produsele alimentare de la agenții economici pe parcursul întregului an, iar 50 de servicii care asistă oameni nevoiași sunt aprovizionate constant cu produsele donate de partenerii Băncii.

Campania „Mai puțină risipă, mai mult bine” este desfășurată de Banca de Alimente în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău și cu sprijinul Kaufland Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mihai Popșoi / Facebook

Ministerul de Externe, prima reacție după expulzarea a 13 moldoveni din Polonia

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) confirmă că a fost informat despre deportarea a 13 cetățeni moldoveni din Polonia. Instituția a precizat că oamenii au fost aduși cu un zbor charter.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, într-un comunicat, că a fost informat de către Ambasada Republicii Moldova la Varșovia cu privire la organizarea de către autoritățile poloneze a unui zbor charter pentru repatrierea cetățenilor moldoveni aflați ilegal pe teritoriul Poloniei.

Procedura are loc în baza mecanismelor internaționale de readmisie, iar autoritățile Republicii Moldova au oferit sprijinul necesar pentru autorizarea survolului și aterizării aeronavei pe Aeroportul Internațional Chișinău”, a menționat MAE.

Instituția a precizat că această acțiune nu este un caz izolat, iar o operațiune similară a avut loc și în luna aprilie 2025.

Ministerul va continua să colaboreze cu autoritățile poloneze pentru gestionarea acestor cazuri în conformitate cu normele internaționale”, a subliniat MAE.

Amintim că, pe 15 iulie, purtătorul de cuvânt al Guvernului polonez, Adam Szłapka, a anunțat că 13 moldoveni și 27 de georgieni au fost deportați forțat din Polonia, fiind considerați o amenințare la adresa securității naționale sau a ordinii publice. El a precizat că măsura face parte dintr-o operațiune de returnare forțată a migranților.

La rândul său, Serviciul de Grăniceri din Polonia a menționat că persoanele vizate au încălcat legislația privind imigrația sau sunt suspectate de implicare în activități ilegale, precum trecerea frauduloasă a frontierei, conducerea sub influența alcoolului și alte infracțiuni.

Epopeea alegerilor din Boldurești continuă: pe 20 iulie vor avea loc alegeri repetate. Ciochină poate candida

Locuitorii comunei Boldurești sunt așteptați în continuare la urne, pe 20 iulie. Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în ședința din 16 iulie, repetarea turului al doilea al alegerilor locale. Hotărârea vine după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat decizia Curții de Apel privind anularea scrutinului și a stabilit că doar autoritățile electorale pot decide dacă alegerile trebuie sau nu anulate.

Astfel, CEC a admis contestația depusă de contracandidatul lui Nicanor Ciochină din turul doi – Sergiu Bulicanu – și a infirmat legalitatea turului doi de scrutin.

„Efectele juridice de stabilire a nulității alegerilor precum și a datei votării repetate își produc acțiunea în continuare”, a decis autoritatea electorală.

Decizia a fost luată cu votul a șase membri CEC. Doi s-au abținut de la vot.

***

Reamintim că Curtea de Apel Nord a declarat nule alegerile locale din 1 iunie, câștigate de Nicanor Ciochină, în comuna Boldurești din raionul Nisporeni. Instanța a obligat, prin decizia sa din 4 iulie, CEC, să organizeze în termen de două săptămâni votarea repetată.

Pe 7 iulie, CEC a decis, unanim, să organizeze votarea repetată în cadrul turului doi – cu aceeași candidați și liste electorale – pe data de 20 iulie.

Pe 14 iulie, CSJ a admis, însă, parțial recursul depus de Nicanor Ciochină și a anulat decizia Curții de Apel Nord, care obliga CEC să organizeze votarea repetată. Pe 15 iulie, instanța a explicat că, potrivit art. 176 din Codul electoral, doar Comisia Electorală Centrală are atribuția de a declara alegerile nule, iar instanțele pot examina doar legalitatea actelor emise de autoritățile electorale.

Precizăm că, între timp, Nicanor Ciochină continuă să exercite interimatul funcției de primar al comunei „până la numirea în funcție a primarului ales”, conform deciziei consiliului local. 

***
Nicanor Ciochină este învinuit că ar fi accidentat mortal un copil și a fugit de la locul accidentului. Amintim că pe 19 februarie 2024, un adolescent de 14 ani a fost lovit mortal de un automobil în comuna Boldurești. Șoferul a fugit de la locul accidentului. Două zile mai târziu, poliția a anunțat că vinovat de accident s-ar face primarul localității, Nicanor Ciochină, care s-ar fi aflat la volanul mașinii de serviciu. Potrivit anchetatorilor, până la reținere, edilul ar fi încercat să șteargă urmele accidentului. 
Nicanor Ciochină neagă acuzațiile care i se aduc și pledează nevinovat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Partidul Politic "Șansă"

Alexei Lungu susține că va contesta sancțiunile UE: „Decizia este ilegală și motivată politic”

Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.

„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.

Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.

„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.

În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.

„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.

Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.

„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.

Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.

„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.

Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

***

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Tudor Mardei / NewsMaker

Moldova va avea 90 de școli „model”. MEC a găsit €155 mln pentru investiții

Numărul de instituții de învățământ din Republica Moldova care fac parte din Rețeaua Școlilor Model a fost extins la 90. Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) într-un comunicat din 16 iulie.

Ministerul Educației și Cercetării anunță că a decis extinderea Rețelei Școlilor Model la 90 de instituții de învățământ din toată țara. Inițiativa a început în anul 2023, când 35 de școli au fost selectate pentru prima etapă de renovare și modernizare. Acum, alte 55 de instituții se alătură rețelei, dintre care 24 sunt din municipiul Chișinău.

Rețeaua școlilor model, care prevede renovarea și modernizarea instituțiilor de învățământ care sunt partea a inițiativei, a început în anul 2023, când 35 de școli au fost selectate. Acum, alte 55 de instituții se alătură rețelei, dintre care 24 sunt din municipiul Chișinău.

Potrivit MEC, pentru ca instituțiile de învățământ să fie incluse în Rețeaua Școlilor Model, cu excepția celor din municipiul Chişinău, trebuiau să întrunească mai multe criterii: un număr minim de 400 elevi înmatriculați la momentul evaluării; terenul şi clădirile instituției să fie în proprietatea publică a autorităților administrației publice locale sau centrale. Totodată, ca să fie incluse în rețea, școlile trebuiau să dispună de potențial de atragere a elevilor din localități învecinate.

Pentru instituțiile din municipiul Chișinău, au fost aplicate selectiv următoarele criterii, în funcție de specificul fiecăreia: terenul şi clădirile instituției să fie în proprietatea publică a autorităților administrației publice locale sau centrale; instituția să fie amplasată în zone cu extindere a ansamblurilor locative și cu suprasolicitarea rețelei educaționale din perimetrul respectiv; școala urma să dispună de capacități pentru a primi un număr suplimentar de elevi; necesitatea efectuării unor reparații capitale la clădiri sau infrastructură; asigurarea unei acoperiri echilibrate pe cele cinci sectoare administrative ale municipiului; performanța academică.

Modernizarea celor 90 de școli model necesită un buget estimat la 220 de milioane de euro. Până acum, Ministerul a identificat circa 155 milioane de euro din surse externe:

  • 50 mln euro de la Banca Europeană de Investiții;
  • 35 mln euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;
  • 15,5 mln euro din partea Guvernului Norvegiei;
  • 1 mln euro din partea Guvernului Poloniei;
  • 0,5 mln euro din partea Guvernului Cehiei;
  • 5,2 mln euro din partea UE;
  • 20 milioane euro prin proiectul „Tranziția durabilă către eficiența energetică în Moldova (STEEM)”, implementat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Energeticii – (destinați pentru Școlile Model);
  • 29,5 mln dolari de la Banca mondială, Proiectul „Îmbunătățirea Calității Educației” (EQIP).

Pentru primele 35 de instituții incluse în Rețeaua Școlilor Model, deja sunt în curs de elaborare proiectele tehnice, iar unele lucrări sunt în desfășurare – inclusiv renovarea laboratoarelor STEAM, dotarea cu echipamente TIC și reabilitarea blocurilor sanitare, o cantină și o sală sportivă.

Reacția Mitropoliei Moldovei, după ce un preot a fost scos cu forța din biserica din Grinăuți

Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Rusiei, califică drept „regretabilă” imposibilitatea soluționării amiabile a conflictului izbucnit în jurul bisericii din Grinăuți. Contactat de NewsMaker, episcopul-vicar Ioan Moșneguțu a declarat că disputa dintre enoriași și preotul Constantin Turtureanu, care a aderat la Mitropolia Basarabiei, ar fi trebuit rezolvată prin dialog.

„Este regretabilă imposibilitatea rezolvării acestei probleme pe cale amiabilă. Până la ora actuală nu s-a ajuns la un compromis între creștini și preotul Constantin Turtureanu. De fapt, creștinii și-au exprimat dezacordul ca preotul Constantin Turtureanu să meargă la Mitropoliei Basarabiei, în jurisdicția acestei structuri, iar din această cauză situația a escaladat într-un conflict mai nepotrivit. Era bine dacă această problemă se rezolva în baza unui dialog”, a declarat episcopul Ioan Moșneguțu, vicar al Mitropoliei Moldovei pentru NM.

Potrivit lui, decizia privind apartenența bisericii la o structură religioasă trebuie să aparțină comunității. În acest caz, spune Moșneguțu, a avut loc o adunare generală a enoriașilor, în cadrul căreia 267 de persoane au votat împotriva preotului și a trecerii sub altă jurisdicție, în timp ce doar 9 persoane l-au susținut pe Turtureanu.

Ioan Moșneguțu a mai precizat pentru NM că Constantin Turtureanu a fost „disponibilizat” din funcția de paroh al bisericii din Grinăuți, iar Mitropolia Moldovei a numit un nou preot care „a fost acceptat de enoriași”. Chiar dacă numirea a avut loc încă pe 4 iulie, Moșneguțu susține că noul paroh nu a oficiat, deocamdată, nicio slujbă, întrucât „biserica a fost predată din nou comunității, adică a fost deschisă abia ieri”.

„Dacă acest conflict comunitatea parohială vizavi preotul paroh va continua, vom regreta enorm, însă comunitatea va decide cum procedează în continuare”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei, episcopul Ioan Moșneguțu.

Tensiunile din parohia din Grinăuți durează de mai mult timp și au pornit după ce preotul Constantin Turtureanu a decis să treacă de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Române. Decizia a stârnit nemulțumiri în rândul unei părți a enoriașilor, care au cerut în repetate rânduri plecarea acestuia. Situația a escaladat pe 15 iulie, când un grup de localnici l-au scos pe Turtureanu cu forța din biserică.

Potrivit TV Nord, tot pe 16 iulie, un grup de credincioși din partea Mitropoliei Moldovei au intrat în lăcaș și au schimbat lăcatele de la uși, fără să permită nimănui accesul în lăcaș.

Contactată de NewsMaker, ofițera de presă a Inspectoratului de Poliție Rîșcani, Lilia Harea, a declarat că incidentul a fost înregistrat și este documentat: „Toți cei implicați vor fi trași la răspundere”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: