Drepturile omului

Deja doi deținuți politici din Transnistria au anunțat greva foamei. Unul este condamnat pentru că l-a insultat pe Krasnoselski

Alexandra Gherman
| 16 noiembrie, 2021
17:17

Doi deținuți politici de la un penitenciar din stânga Nistrului au anunțat greva foamei pe un termen nelimitat. Oleg Horjan, liderul partidului comunist din Transnistria și activistul de opoziție Serghei Mirovici, condamnat pentru „insultarea publică” a liderului din regiune, Vadim Krasnoselski, au înaintat câteva revendicări autorităților locale. Activiștii de opoziție cer reprezentanții ambasadelor Rusiei, SUA, UE și ai Misiunii OSCE în Moldova, reprezentanții guvernului Moldovei și jurnaliștii să aibă acces la ei în penitenciar. Totodată, cei doi îndeamnă să nu fie recunoscute rezultatele viitoarelor alegeri ale liderului Transnistriei.

De ce au anunțat greva foamei?

Liderul partidului comunist din Transnistria, ex-deputatul sovietului suprem din regiune, Oleg Horjan își ispășește pedeapsa – patru ani privațiune de libertate – fiind acuzat de „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Activistul de opoziție Serghei Mirovici a fost condamnat la trei ani, în baza articolului despre „insultarea publică” a liderului regiunii, Vadim Krasnoselski.

La 15 noiembrie, Horjan și Mirovici au anunțat greva foamei pe un termen nelimitat. Mesaje despre aceasta au apărut pe rețelele sociale. Surse din partidul comunist din Transnistria au confirmat această informație pentru NM.

Horjan și Mirovici au expediat o scrisoare liderului regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. Aceștia au cerut să fie permis accesul la ei:

Al reprezentanților ambasadelor Rusiei, SUA, UE și Misiunii OSCE în Moldova,
Al unui reprezentant al guvernului Moldovei,
Al reprezentanților mass-media.

Sursele citate au menționat pentru NM că Horjan și Mirovici i-au expediat lui Krasnoselski scrisoarea personal, din penitenciarul nr. 1 din satul Glinoe, raionul Grigoriopol, unde își ispășesc pedeapsa. Cei doi intenționează să renunțe la mâncare până autoritățile transnistrene le vor îndeplini revendicările.

Potrivit surselor NM, activiștii de opoziție doresc ca prin intermediul grevei foamei, să atragă atenția participanților la negocierile în formatul „5+2” asupra dosarelor lor penale și să le ceară să nu recunoască rezultatele alegerilor liderului regiunii transnistrene, care se vor desfășura la 12 decembrie.

Aceleași surse precizează că Horjan și Mirovici au anunțat greva foamei din motive politice pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra „acaparării puterii în Transnistria de către gruparea criminală organizată în persoana firmei Sheriff și a proprietarului acesteia, Victor Gușan”.

Ei au expediat deja adresări către ambasadele Rusiei, SUA, UE, Misiunea OSCE în Moldova, președintelui Moldovei Maia Sandu și către Procuratura Generală a Moldovei.

Reamintim că SUA au chemat deja autoritățile de facto ale Transnistriei să-i elibereze pe Horjan și Mirovici, la fel ca și alți condamnați pentru activism politic sau exprimarea opiniei. SUA îi consideră victime ale represiunilor.

Ce se întâmplă cu alegerile liderului Transnistriei?

Campania electorală pentru funcția de lider al regiunii a început în Transnistria încă la 12 septembrie. În aceeași zi, și Horjan și-a anunțat participarea la alegeri.

Anterior, el a menționat într-un interviu pentru NM că ar putea să candideze la funcția de președinte al Transnistriei, pentru că „nu există o decizie legală a unei instanțe judecătorești legitime din Transnistria” despre condamnarea sa, iar aceasta înseamnă că drepturile sale constituționale sunt restabilite pe deplin. Horjan s-a bazat în afirmația sa pe decizia Curții Supreme de Justiție din Chișinău, potrivit căreia condamnarea sa în Transnistria este ilegală. În același timp, menționăm că Horjan dorește să candideze conform legislației transnistrene. În Transnistria, sentința sa rămâne în vigoare.

Colegii de partid ai lui Horjan s-au declarat pentru susținerea înregistrării acestuia. Ei au organizat o serie de acțiuni de protest în fața clădirii CEC din regiune.

Horjan a expediat scrisori la CEC, a încercat să se înregistreze prin intermediul simpatizanților săi și al procurii pe care le-a acordat-o, a colectat actele necesare de câteva ori. Simpatizanții săi s-au adresat la procuratura locală cu o plângere împotriva CEC.

La 22 octombrie, CEC din Transnistria a comunicat că va discuta despre desemnarea lui Horjan în cadrul unei ședințe și că „va lua decizia respectivă în mod public și deschis”. Data ședinței așa și nu a fost stabilită.

Mai este un candidat care nu s-a putut înregistra pentru a participa la cursa electorală.

La 12 noiembrie, CEC din Transnistria a refuzat să-l înregistreze pe Anatolii Dirun, ex-deputat al sovietului suprem din regiune. Dirun a acuzat autoritățile de falsificări și a anunțat că se va adresa în judecată.

CEC însă insistă asupra faptului că o unele semnături în susținerea lui Dirun s-ar fi dovedit a fi false.

Despre participarea la alegerile liderului regiunii au mai anunțat și activistul civic Nicolai Malîșev, fostul candidat la funcția de deputat al sovietului suprem din regiune, Serghei Pînzari, locuitor al satului Hârtop, raionul Grigoriopol și Serghei Decev, locuitor al orașului Bender.

Însă până la 15 noiembrie, în cursa pentru alegerile liderului Transnistriei a fost admis un singur candidat – actualul lider al regiunii, Vadim Krasnoselski.

Alegerile în Transnistria se vor desfășura la 12 decembrie.

Ce ce s-au terminat alte greve ale foamei?

NM a constatat că în luna august 2020, pe lângă Horjan, și Mirovici a declarat greva foamei pe un termen nelimitat. Ei au cerut atunci ca administrația penitenciarului nr. 1 din stânga Nistrului să înceteze să le încalce drepturile și libertățile și să mai facă presiune asupra lor.

Surse au comunicat pentru NM că la 22 septembrie, Horjan a încetat greva foamei, care a durat 49 de zile. În această perioadă, el a pierdut circa 30 de kilograme. În timp ce s-a aflat în spital, medicii l-au diagnosticat cu infarct, distrofia organelor interne, hipertensiune și atrofia terminațiilor nervoase.

Potrivit surselor NM, Horjan a decis să înceteze greva foamei după ce i s-a adresat personal Ghennadi Ziuganov, președintele fracțiunii Partidului Comunist al Dumei de Stat a Federației Ruse. Sursele menționează că atunci, politicianul de opoziție se afla deja la un pas de moarte. În scrisoarea sa, Ziuganov i-a cerut lui Horjan să înceteze greva foamei „de dragul celor apropiați” și „pentru cauza comună”.

Sursele NM nu au comunicat, cum a decurs greva foamei a activistului de opoziție Serghei Mirovici.

***

Oleg Horjan își ispășește pedeapsa la penitenciarul transnistrean nr. 1 din satul Glinoe, raionul Grigoriopol deja de trei ani.

În luna noiembrie 2018, judecătoria supremă din Transnistria l-a condamnat la patru ani și jumătate de închisoare, acuzându-l de „acțiuni violente în raport cu un reprezentant al puterii”. Potrivit anchetei, după un miting necoordonat , Horjan a smuls epoleții unui milițian și l-a lovit pe acesta. În unul dintre capetele de acuzare, el l-ar fi insultat pe fostul șef al MAI din regiune, Ruslan Mova, numindu-l „general de rahat”. Apărătorii drepturilor omului consideră că acest dosar este unul politic și au declarat de mai multe ori despre condițiile inumane de întreținere a lui Horjan.

Detalii despre acest caz: „Noi nu putem face nimic – statul „Transnistria” nu există”. La Tiraspol să pregătește un nou dosar împotriva lui Oleg Horjan

Activistul de opoziție Mirovici și soția sa, pensionara Tatiana Belova au fost reținuți, în anul 2019, pentru niște postări pe un canal de Telegram care ar fi conținut insulte la adresa lui Krasnoselski. În luna martie 2020, s-a constatat că Belova și Mirovici au fost condamnați la trei ani privațiune de libertate. Belova a fost eliberată șapte luni mai târziu, după ce și-a recunoscut vina, iar Mirovici se află și acum în penitenciarul nr. 1 din stânga Nistrului.

Detalii – în articolul „Doi pensionari din Transnistria au fost condamnați la trei ani de închisoare pentru insultarea lui Krasnoselski”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

top, Transnistria

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!