Operatorul digital Moldcell, parte a grupului CG Corp Global, continuă să revoluționeze piața telefoniei mobile din Republica Moldova, de această dată, cu lansarea în premieră a tehnologiei inovatoare eSIM. Acum, exclusiv la Moldcell, toate avantajele celor mai performante smartphone-uri pot fi explorate la maxim cu eSIM.
Ce presupune eSIM?
eSIMeste o cartelă SIM încorporată – o tehnologie nouă care permite conectarea la rețeaua mobilă a dispozitivelor compatibile, fără să mai ai nevoie de o cartelă SIM fizică.
eSIM nu poate fi distrus sau pierdut, păstrând în același timp, toate funcționalitățile unei cartele SIM obișnuite.
eSIM este disponibil în Moldova exclusiv pentru abonații Moldcell, persoane fizice și juridice, utilizatori ai abonamentelor Voce, Internet ca lumea și e-Abonament.
De ce eSIM?
Mereu în telefonul tău. Rămâi la fel de flexibil și conectat oriunde te-ai afla, fără grija de a pierde cartela SIM.
Funcții de Dual SIM. Pot fi utilizate 2 numere concomitent: pe SIM obișnuit și pe eSIM. E un mod excelent de a separa apelurile personale de cele de serviciu.
Îți protejează datele. eSIM este protejat prin blocarea telefonului. Dacă telefonul este furat, asta va împiedica accesul la datele personale, bancare, etc.
Inovații și grijă față de Cu eSIM pășim într-o nouă etapă a evoluției pentru dispozitivele mobile. În plus, fiind o cartelă complet digitală, contribuie la protecția mediului.
Cum activezi eSIM?
Activarea eSIM este foarte comodă și se face în câțiva pași simpli:
Pas 1. Întâi de toate, conectează telefonul la o rețeau Wi-Fi;
Pas 2. Accesează eSIM din setările de conexiune mobilă ale telefonului;
Pas 3. Scanează codul QR primit în orice magazin direct Moldcell și urmează instrucțiunile de pe ecran. Felicitări! Ești printre primii utilizatori eSIM din Moldova.
***
Lista dispozitivelor compatibile cu eSIM devine tot mai lungă chiar în timp ce citiți acest articol și asta pentru că cele mai mari sisteme de operare, cum ar fi Android, iOS sau Windows, deja suportă eSIM. Mai multe informații, precum și lista dispozitivelor compatibile cu tehnologia eSIM, este disponibilă aici.
După trei ani de alegeri aproape neîntrerupte, Republica Moldova intră într-un an rar pentru ea, fără campanii electorale naționale. În 2026, politicienii beneficiază de o pauză – și, odată cu ea, de șansa promovării unor reforme nepopulare, a resetării strategiilor și a încercării de a recâștiga încrederea alegătorilor. NewsMaker explică ce perspective se conturează pentru politica moldovenească în 2026 și de ce „anul de respiro” ar putea deveni unul decisiv.
Un an de respiro
În ultimii trei ani, Republica Moldova a trăit într-o cursă electorală aproape continuă, marcată de un stres politic constant: alegeri locale în 2023, prezidențiale în 2024 și parlamentare în 2025. În anul care urmează va exista o pauză în ceea ce privește alegerile naționale. În aceste condiții, pentru actorii politici se deschide o „fereastră de oportunitate”.
„Fără campanii electorale naționale, ei au timp pentru a-și reevalua greșelile din trecut și pentru a elabora strategii de viitor”, consideră doctorul în științe politice Angela Colațchi. Acest lucru este deosebit de important, potrivit ei, pentru partidele de opoziție, care vor putea să se ocupe de consolidarea pozițiilor lor.
Analistul politic Mihai Isac consideră că partidele politice — atât cele din opoziție, cât și cel aflat la guvernare — ar trebui, în noul an, să se concentreze pe recâștigarea încrederii alegătorilor, ceea ce presupune obținerea unor rezultate concrete și măsurabile. În opinia sa, partidul de guvernare s-ar putea axa anul viitor pe economie, servicii publice, justiție și sectorul energetic, în timp ce partidele de opoziție ar putea face tranziția de la simpla critică la formularea unor propuneri constructive. „Dacă politicienii vor pierde anul 2026 pe conflicte simbolice, atunci în anii 2027–2029 țara va intra într-o perioadă preelectorală cu aceeași neîncredere și aceleași vulnerabilități”, consideră Isac.
Merită menționat că instituțiile statului din Republica Moldova se bucură, în mod tradițional, de un nivel scăzut de încredere. Potrivit unui sondaj iData realizat în luna decembrie, doar 13,1% dintre respondenți au declarat că au „foarte multă încredere” în Parlament, iar 12,8% — în Guvern. Situația este ceva mai bună în cazul primăriilor, în care 34% dintre respondenți declară că au „foarte multă încredere”. În fruntea clasamentului încrederii se menține, în continuare, biserica, care se bucură de „foarte multă încredere” din partea a 47% dintre respondenți.
Potrivit experților, anul viitor partidele politice se vor concentra și pe dezvoltarea structurilor locale, întrucât, în marele ciclu electoral din 2027–2029, primele vor fi alegerile locale generale. O atenție deosebită va fi acordată municipiului Chișinău. Primarul Ion Ceban își încheie cel de-al doilea mandat. Deocamdată, nu există un favorit clar pentru funcția de primar al capitalei.
Potrivit lui Mihai Isac, apariția unor concurenți puternici va depinde de capacitatea „taberei anti-Ceban” de a evita fragmentarea. „Dacă opoziția va intra în anul 2027 fără un candidat puternic și fără o echipă locală solidă, Ceban va rămâne favorit prin inerția funcției pe care o deține”, consideră Isac. La rândul său, Colațchi consideră că opoziția din Chișinău își va prezenta candidații spre finalul anului 2026: „Loviturile dificile sunt, de regulă, păstrate pentru sfârșitul anului”.
Captură video
Ceban, consideră experții, se va concentra pe proiecte urbane și, cu o probabilitate mai mare, va evita temele geopolitice, pentru a nu-și restrânge electoratul.
Un an al reformelor dificile
În 2026, pe fondul absenței alegerilor naționale, partidul de guvernare PAS va putea promova reforme nepopulare fără un impact major asupra ratingului său. În prezent, PAS rămâne formațiunea cu cel mai ridicat nivel de susținere. Potrivit unui sondaj iData, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 46,9% dintre respondenții deciși ar fi dispuși să voteze pentru PAS.
„Prioritatea guvernării este să folosească acest an pentru adoptarea unor decizii dificile, care sunt greu de luat în timpul campaniilor electorale: reforme instituționale, curățarea sistemului de justiție, creșterea eficienței administrației, investiții în infrastructură și securitate energetică, precum și măsuri sociale menite să reducă nivelul de frustrare”, a declarat Isac.
Unul dintre exemplele de reforme dificile este reforma administrativ-teritorială, care are drept scop reducerea numărului de primării și desființarea consiliilor raionale în forma lor actuală. Încă din 2024, autoritățile au inițiat procesul de comasare voluntară a localităților, pentru a consolida unitățile administrative și a diminua numărul de primării. Potrivit reformei propuse, țara ar urma să fie împărțită în cinci regiuni sau zece raioane. Cu toate acestea, satele nu se grăbesc să se unească, iar harta interactivă arată că doar două localități comasate se află în etapa finală a procesului.
Autoritățile sunt, totuși, hotărâte să finalizeze reforma administrativ-teritorială până la alegerile locale din 2027, lucru confirmat, printre alții, și de președintele Parlamentului, Igor Grosu.
În ansamblu, în următorii ani sunt așteptate numeroase reforme, având în vedere că autoritățile își propun să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și să adere la UE în 2030. În 2025, Republica Moldova a încheiat procesul de screening bilateral și se află în prezent în pragul deschiderii clusterelor de negociere. Acest lucru sugerează că calendarul reformelor va deveni mai clar, iar modul în care autoritățile vor implementa aceste reforme va influența direct starea de spirit a societății.
„Dacă nivelul de trai se va stabiliza, sectorul energetic va fi gestionabil, iar reforma justiției va produce rezultate vizibile, ideea proeuropeană se va consolida în conștiința publică. Dacă însă reformele vor fi dureroase și lipsite de rezultate, euroscepticismul va deveni o stare firească în societate”, consideră Mihai Isac.
Angela Colațchi a precizat, la rândul său, că ritmul aderării la UE generează anumite așteptări în societate, iar așteptările ridicate implică riscuri de dezamăgire. „Acest lucru nu se va întâmpla dacă locuitorii Republicii Moldova vor începe să resimtă integrarea europeană la nivelul buzunarului și al frigiderului. Depinde mult și de modul în care autoritățile vor gestiona crizele. Politicienii competenți pot transforma managementul crizelor într-un avantaj”, a adăugat Colațchi.
Anul Găgăuziei și al Transnistriei
Găgăuzia
Alegeri naționale nu vor avea loc în 2026, așa cum s-a menționat deja, însă anul va fi marcat de câteva campanii electorale dificile în Găgăuzia și regiunea transnistreană. Pentru 22 martie sunt programate alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Există o probabilitate ridicată ca, pe parcursul anului viitor, să aibă loc și alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. În același timp, tensiunile care s-au intensificat în ultimii ani între Comrat și Chișinău nu au putut fi, deocamdată, aplanate. Spre finalul anului 2025, fostul președinte al APG, Dmitri Constantinov, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu și dat în urmărire. Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, acesta s-ar fi refugiat în Transnistria.
O pedeapsă cu închisoarea a primit și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la 7,5 ani de detenție pentru finanțarea ilegală a unui partid. Dacă sentința va fi confirmată de Curtea de Apel (CA), aceasta va constitui temei pentru revocarea sa din funcție și organizarea alegerilor anticipate pentru bașcan în Găgăuzia. Organizarea acestora în aceeași zi cu alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei este puțin probabilă, întrucât data scrutinului pentru funcția de bașcan poate fi stabilită cel târziu până la 21 ianuarie 2026. Totuși, și acest scenariu rămâne incert: „dosarul Guțul” se află în prezent în pauză, deoarece unul dintre judecătorii Curții de Apel nu a trecut procedura de vetting, fiind necesară desemnarea unui nou complet de judecată. În aceste condiții, există o probabilitate ridicată ca, în anul următor, Găgăuzia să se confrunte cu două campanii electorale.
Tudor Mardei / NewsMaker
Potrivit lui Mihai Isac, la alegerile din Găgăuzia principala sarcină a Chișinăului va fi gestionarea calmă a procesului electoral: „În anul de «respiro», modul în care va fi administrată situația din Găgăuzia poate da tonul la nivel național pentru anul 2027. Partidul Socialiștilor (PSRM) a anunțat deja intenția de a câștiga alegerile în autonomia găgăuză. Influența [politicianului fugar, care se ascunde la Moscova] Ilan Șor este, în prezent, greu de evaluat, însă rămâne una semnificativă”.
Angela Colațchi consideră că, la alegerile care urmează în autonomie, am putea vedea o implicare mai activă a partidelor de la nivel național, inclusiv a celor proeuropene și a partidului de guvernare. În general, alegerile din Găgăuzia vor deveni o „repetiție” pentru actorii politici înaintea alegerilor naționale.
Transnistria
La sfârșitul anului 2025, pe 13 decembrie, vor avea loc alegerile pentru funcția de președinte al nerecunoscutei Republici Moldovenești Nistrene (RMN). Actualul lider al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, nu mai poate participa la scrutin, întrucât își încheie cel de-al doilea mandat. Tot la finalul anului 2025, în Transnistria au avut loc alegeri pentru Sovietul Suprem (parlamentul local), care au consolidat puterea în regiune a holdingului local „Sheriff”, al cărui exponent este și Krasnoselski.
Potrivit lui Mihai Isac, desfășurarea alegerilor în stânga Nistrului este asociată cu anumite riscuri, întrucât Moscova poate utiliza pârghii de presiune în domeniul energetic și economic: „Chișinăul va trebui să combine fermitatea (principiul nerecunoașterii) cu pragmatismul — gestionarea problemelor cotidiene ale oamenilor și menținerea canalelor tehnice de interacțiune”.
Anul fără Șor
Pe lângă alegerile din Găgăuzia și regiunea transnistreană, o atenție deosebită merită și scrutinul din Orhei și Taraclia, unde primarii și-au anunțat recent demisia. Anume la Orhei și-a început parcursul politic omul de afaceri Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „furtul miliardului” și care se ascunde la Moscova. În 2015, acesta a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Orheiului, iar de atunci orașul a fost condus de persoane apropiate lui. La Taraclia, candidatul partidului „Șor”, declarat între timp neconstituțional, a câștigat alegerile în 2019, iar în 2023 a fost reales pentru un al doilea mandat.
La sfârșitul anului 2025, Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din Republica Moldova și își retrage sprijinul pentru primari. După aceasta, primarii municipiilor Orhei și Taraclia, Tatiana Cociu și Veaceslav Lupov, și-au depus demisia. Noile alegeri în aceste orașe sunt programate pentru 17 mai 2026.
Angela Colațchi nu exclude posibilitatea ca, la alegerile din Orhei, să câștige un candidat al PAS. La ultimele alegeri parlamentare, PAS s-a clasat pe primul loc în raionul Orhei. În Taraclia, situația este diferită: acolo, primul loc a fost ocupat de Blocul Patriotic de opoziție. Totodată, nu este exclus ca, în viitoarele campanii electorale, să apară din nou candidați asociați cu Șor. „Șor, ca persoană, poate că a plecat, dar ca fenomen a rămas”, a concluzionat Colațchi.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că „Ucraina se apără și caută pacea, angajându-se cu bună-credință într-un plan de pace mediat de SUA”. De cealaltă parte, a adăugat șefa statului, „Rusia sabotează negocierile de pace prin afirmații false, în timp ce bombardează civili, lăsându-i fără curent electric și căldură”. Potrivit Maiei Sandu, acesta nu este comportamentul unei țări care caută pacea.
„Rusia a invadat Ucraina. Ucraina se apără și caută pacea, angajându-se cu bună-credință într-un plan de pace mediat de SUA. Rusia sabotează negocierile de pace prin afirmații false, în timp ce bombardează civili, lăsându-i fără curent electric și căldură”, a scris Maia Sandu pe o rețea de socializare, în seara zilei de 30 decembrie.
Șefa statului a adăugat că „acesta nu este comportamentul unei țări care caută pacea”.
Russia invaded Ukraine. Ukraine defends itself and seeks peace, engaging in good faith in a US-brokered peace plan. Russia sabotages peace talks with false claims while bombing civilians, leaving them without power and heat. This is not the behavior of a country that seeks peace.
Declarația a fost făcută pe fundalul intensificării discuțiilor internaționale despre negocierile de pace. Menționăm că, pe 28 decembrie, președinții SUA și Ucrainei, Donald Trump și Vladimir Zelenski, s-au întâlnit în Florida. Cei doi au declarat că au realizat progrese semnificative în vederea păcii cu Rusia. Totuși, problema principală rămâne nerezolvată: Putin cere Donbasul, Zelenskii se opune, iar Trump insistă asupra unei înțelegeri. Atât Trump, cât și Zelenskii au menționat că progresele s-ar putea materializa în doar câteva săptămâni, după care se pot lua decizii menite să oprească războiul. Totuși, Trump nu a exclus posibilitatea apariției unor probleme neprevăzute.
Pe 29 decembrie, ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că Ucraina a atacat cu drone una dintre reședințele oficiale ale președintelui rus din regiunea Novgorod, însă Rusia le-a distrus fără a provoca prejudicii. Lavrov a declarat că atacul nu va rămâne fără răspuns și a sugerat că trecerea autorităților ucrainene la o „politică a terorismului de stat” ar putea determina Kremlinul să-și revizuiască poziția de negociere. Președintele Ucrainei a calificat afirmația despre atac drept „o minciună”, susținând că principalul obiectiv al Kremlinului este să întrerupă „realizările muncii comune” ale Ucrainei cu Trump. Liderul american a declarat că informația despre atac „l-a înfuriat foarte mult”, că „acum nu este momentul” pentru astfel de operațiuni și a recunoscut că Washingtonul nu deține dovezi că raidul cu drone a avut loc cu adevărat, a relatat Meduza.
În 2026, presiunile inflaționiste în Moldova se vor reduce, iar inflația va scădea până la 4,3%, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu. Potrivit acesteia, prețurile vor scădea treptat, iar reducerea va deveni vizibilă în a doua jumătate a anului. La finalul anului curent, inflația va fi de 6,5%.
Guvernul consideră că situația economică din Moldova s-a stabilizat, iar începând cu anul următor economia va începe să crească moderat. Experții vorbesc însă despre o „bază de creștere foarte slabă”, iar FMI – despre o „incertitudine semnificativă”. Care va fi soarta economiei moldovenești în anul următor, citiți în materialul „Va putea economia Moldovei să se ridice și să se ”îndrepte”?”.
Interviu NM cu fostul ministru al Finanțelor
Cu s-a ajuns la decizia de a scuti de impozitare cheltuielile pentru educație și medicină? Cum calculează, în general, autoritățile cotele de impozitare? De ce salariile profesorilor vor fi majorate abia din septembrie anul viitor? Despre toate acestea și nu numai NM a discutat cu deputata PAS, fostă ministră a Finanțelor, Victoria Belous, într-o nouă ediție a proiectului „Avem întrebări” – „Nu poți plăti taxe mici și să aștepți salarii mari și spitale bune”.
Justiție: vetting, Sandu, CSP
La finalul sesiunii parlamentare de toamnă-iarnă, Parlamentul a adoptat modificări la legea privind vettingul, extinzând lista judecătorilor supuși verificării integrității: de acum, aceasta îi va viza și pe judecătorii instanței din Chișinău. Președinta Maia Sandu a explicat necesitatea acestei măsuri prin rezultatele nesatisfăcătoare și tergiversarea proceselor judiciare în dosare penale sonore. Despre cum modificările adoptate pot transforma vettingul temporar într-unul permanent și cum acestea pot „paraliza” pentru ani de zile activitatea instanțelor și procuraturilor aflați din materialul „Vetting fără sfârșit?”.
Parlamentul a mai aprobat un proiect de lege care prelungește mandatul ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) până în 2028. PAS a explicat acest lucru prin necesitatea asigurării „stabilității și predictibilității” reformelor din domeniul justiției. Opoziția a declarat că măsura este necesară doar pentru „menținerea influenței politice a PAS” asupra CSP.
„Horoscop” politic
După trei ani de alegeri aproape neîntrerupte, Moldova intră într-un an rar pentru ea – fără campanii electorale naționale. În 2026, politicienii vor avea o pauză. Și, odată cu ea, o șansă pentru reforme nepopulare, resetarea strategiilor și o încercare de a recâștiga încrederea alegătorilor. Despre ce așteaptă politica moldovenească în 2026 și de ce „anul de respiro” poate deveni decisiv, găsiți în materialul „Șor, Găgăuzia și Transnistria”.
Moldova și UE
Moldova a transmis Comisiei Europene două proiecte de lege pentru consultări: unul simplifică certificarea lucrătorilor medicali și recunoașterea calificărilor acestora, iar al doilea creează cadrul juridic pentru asistența medicală transfrontalieră și protecția drepturilor pacienților în țările UE. Ministerul Sănătății a menționat că aceste proiecte au „o importanță strategică pentru integrarea europeană”.
PAS și scandalul cu chatul „kenții”
Deputatul PAS Evgheni Sinkevici și-a cerut scuze pentru corespondența de la ședința Parlamentului în chat-ul privat „kenții”, unde colegii discutau despre alcool, recunoscând că mesajele „au fost nepotrivite”. Iar deputatul PAS Maxim Potîrniche a declarat că criticile opoziției reprezintă o încercare de „a umfla un scandal din nimic”, iar discuția despre alcool a avut loc „în contextul zilei de naștere a unui coleg”.
Centrul Chișinăului de Anul Nou
În centrul Chișinăului, în noaptea de 1 ianuarie, circulația transportului public va fi restricționată din cauza evenimentelor festive din Piața Marii Adunări Naționale.
Bilanțul anului prin ochii NM
Anul 2025 a fost unul intens și dinamic pentru NewsMaker: echipa a lansat proiecte noi, a urmărit alegerile, situația din Transnistria și Găgăuzia, sistemul judiciar, precum și problemele sociale și culturale. Redacția s-a adaptat noului mediu mediatic, păstrând standardele jurnalistice și oferind știri în limbile rusă și română.
Prin ce s-a remarcat anul care se încheie, ce ne-a învățat și ce ne-a adus aflați din editorialul redactorului-șef NM, Stela Untila, „Cum a fost anul 2025 pentru NewsMaker. În loc de „La mulți ani”.
Directorul Teleradio-Moldova, Vladimir Țurcanu, a spus că declarația organizațiilor din domeniul mass-media „este o luare de poziție regretabilă”. „Organizațiile semnatare au analizat afirmațiile din așa-numita investigație din perspectiva corespunderii lor cu realitatea?”, a adăugat Țurcanu. Reacția lui Țurcanu vine după ce mai multe organizații din domeniul mass-media i-au cerut scuze publice, în urma calificării investigației jurnalistice a proiectului „Cu Sens”, care l-a vizat, drept „o rușine pentru meseria de jurnalist”.
„Am văzut în această seară o declarație a câtorva organizații de presă, care consideră inadecvat calificativul pe care l-am dat “investigației” denigratoare despre subsemnatul și TRM, și anume ca este o rușine pentru autorii acesteia. Este o luare de poziție regretabilă”, a scris Țurcanu pe o rețea de socializare, în seara zilei de 30 decembrie.
Directorul Teleradio-Moldova a menționat că are câteva întrebări legate de acest subiect.
„Oamenii din presă sunt infailibili? Nu greșesc niciodată? Organizațiile semnatare au analizat afirmațiile din așa-numita investigație din perspectiva corespunderii lor cu realitatea? Referitor la insinuările legate de presupuse nereguli în achiziții, au citit legea care ne exceptează de la regula generală atunci când producem programe audiovizuale? Au citit raportul Curtii de Conturi care nu a găsit nereguli în sutele de achiziții pe care le-am făcut în ultimii ani? Și-au citit propriile lor rapoarte care atestă faptul ca TRM relatează cu obiectivitate despre evenimente? Au făcut o declarație similară atunci când am făcut public faptul că grupuri de interese doresc destabilizarea instituției? Reușim împreună”, a declarat Țurcanu.
Amintim că, pe 30 decembrie, mai multe organizații din domeniul mass-media au cerut scuze publice din partea directorului Teleradio-Moldova, Vladimir Țurcanu, după ce acesta a calificat investigația jurnalistică a proiectului „Cu Sens”, care l-a vizat, drept „o rușine pentru meseria de jurnalist”. Totodată, organizațiile i-au cerut lui Țurcanu „să adopte un discurs responsabil, bazat pe argumente și respect față de libertatea presei și rolul acesteia într-un stat democratic”. În investigația realizată de proiectul „Cu Sens”, angajați și foști angajați ai companiei publice au reclamat utilizarea abuzivă a cardului corporativ pentru cumpărături personale, sancțiuni disciplinare nejustificate și concedieri abuzive la Teleradio-Moldova.
***
TRM este principala instituție publică a audiovizualului din țara noastră, deținând între altele televiziunea Moldova 1 și postul Radio Moldova. În ultimii ani, compania a fost vizată de mai multe scandaluri și nemulțumiri, în special din partea jurnalistului și fostului director al Moldova 1, Mircea Surdu, care îl acuză pe directorul general al TRM de lipsă de transparență în gestionarea banilor publici.
În noiembrie 2025, Curtea de Conturi a identificat „deficiențe semnificative” în gestionarea resurselor financiare și a patrimoniului public de către compania „Teleradio-Moldova” în perioada 2023–2024. Pe 3 decembrie, conducerea „Teleradio-Moldova” a fost audiată în Parlament. Opoziția a acuzat politizarea radiodifuzorului public și a cerut transmiterea raportului către organele de drept. Reprezentanții TRM au declarat, în schimb, că au analizat constatările și au elaborat un plan de acțiuni care urmează să fie implementat pe parcursul unui an. Ulterior, pe o rețea de socializare, Țurcanu a declarat că „lucrurile sunt în ordine la TRM” și că speculațiile apărute în spațiul public „nu au nicio fundamentare reală”. Totodată, el a respins acuzațiile privind presupusele nereguli financiare.
Situația economică din Republica Moldova s-a stabilizat, iar de anul viitor economia va începe să crească moderat, consideră Guvernul. Experții vorbesc, însă, despre o „bază de creștere foarte slabă”, în condițiile în care „tot ce putea să cadă a căzut”, iar Fondul Monetar Internațional (FMI) – despre o „incertitudine semnificativă”. NewsMaker explică ce perspective se conturează pentru economia Republicii Moldova în următorii ani.
Potrivit prognozelor Ministerului Economiei și ale organizațiilor internaționale, anul viitor economia Moldovei va începe să crească moderat. Conform proiectului bugetului de stat, în 2026 PIB va crește cu 2,4%, în 2027 – cu 3,3%, iar în 2028 – cu 3,6%. Anterior, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, declara într-un interviu pentru NM că ritmul potențial de creștere al PIB-ului în Moldova se situează în jurul valorii de 4%, iar depășirea acestui prag nu este realistă în actualele condiții.
Inflația, potrivit prognozelor Guvernului, va constitui anul viitor 4,3%, în 2027 – 4,5%, iar în 2028 – 5%, adică va intra în coridorul inflaționist stabilit de Banca Națională: 5% ± 1,5%. Exporturile, potrivit estimărilor Guvernului, vor crește în următorii trei ani cu 6% – 7,6% pe an, însă importurile vor crește mai rapid. Din acest motiv, deficitul balanței comerciale externe va crește de la 5,5 miliarde de dolari în 2025 la 6,9 miliarde de dolari în 2026, iar până în 2028 va ajunge la 9,1 miliarde de dolari.
În ceea ce privește salariul mediu, Guvernul prognozează că acesta va crește de la 15,6 mii de lei în acest an la 17,4 mii de lei în 2026, la 19,3 mii de lei în 2027, iar în 2028 – până la 21,3 mii de lei.
FMI, a cărui misiune s-a aflat în Moldova în prima jumătate a lunii decembrie, oferă o prognoză a creșterii PIB-ului Moldovei similară cu cea a Guvernului: în 2026 – cu 2,3%, iar până în 2028 – cu 3,7%. „Creșterea de 3,7% în 2028 va reflecta un nivel mai ridicat al investițiilor publice și private și reforme structurale orientate spre creșterea productivității în cadrul Planului de creștere al UE. Deficitul contului curent al balanței de plăți [depășirea importurilor față de exporturi] va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar treptat pe termen mediu, pe fondul diminuării cererii de importuri”, consideră experții FMI.
În anul 2025, care se apropie de final, PIB-ul Republicii Moldova, potrivit prognozei FMI, va crește cu 2,7% datorită unei recolte care a depășit așteptările, precum și a unui nivel ridicat al consumului și al investițiilor.
În același timp, FMI a atras atenția că această prognoză este marcată de o „incertitudine semnificativă”. În special, există riscuri de deteriorare a situației, care sunt legate în principal de posibila intensificare a impactului negativ al războiului din Ucraina și de alte evenimente geopolitice, precum și de întârzieri în implementarea reformelor și de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor oferite Republicii Moldova. „Pe de altă parte, implementarea accelerată a reformelor și evenimentele geopolitice potențial mai favorabile pot influența pozitiv perspectivele de creștere economică”, consideră reprezentanții fondului.
Totodată, experții FMI au remarcat că în bugetul pentru anul 2026 este prevăzută o creștere ambițioasă a cheltuielilor de capital, care ar putea contribui la trecerea de la o creștere bazată pe consum la una bazată pe investiții. „Cu toate acestea, pentru valorificarea acestor avantaje este necesară o capacitate mai mare de absorbție a fondurilor investiționale și îmbunătățiri în implementarea proiectelor. Prin urmare, sunt salutate eforturile continue ale autorităților de perfecționare a proceselor de gestionare a investițiilor publice”, au precizat experții FMI.
Experții fondului consideră, de asemenea, că Republica Moldova are nevoie de reformarea bugetului de stat. „Un sistem bugetar-fiscal solid și transparent, care să includă o planificare atentă a bugetului și o executare consecventă a acestuia, respectarea regulilor bugetare și un control independent din partea consiliului bugetar-fiscal, va permite reducerea cheltuielilor guvernului prin diminuarea primelor de risc aferente datoriei suverane, va spori eficiența cheltuielilor și va asigura o mai mare predictibilitate”, au precizat experții FMI.
Ce spun experții
Expertul economic Victor Ciobanu a menționat că bugetul pentru anul viitor a fost elaborat în proporție de 80% de Guvernul lui Dorin Recean (până la demisia acestuia). „Nu sunt de așteptat idei revoluționare în el. Abia anul viitor pot fi așteptate idei noi, modificări ale parametrilor bugetari și așa mai departe. Nici o creștere a indicatorilor macroeconomici nu ar trebui așteptată. PIB-ul va crește în limitele de 2–3% și aceasta pe seama împrumuturilor externe. Este un scenariu în mare parte previzibil. Sunt prudent optimist. Cred că va exista o tendință de stabilizare a creșterii economice după ani îndelungați [de criză]”, a spus Ciobanu.
El a menționat, de asemenea, situația alarmantă a balanței comerciale externe a Republicii Moldova: în primele zece luni ale anului, deficitul comerțului exterior a ajuns la aproape 6 miliarde de dolari, în condițiile în care exporturile au fost de 3,04 miliarde de dolari, iar importurile – de 8,84 miliarde de dolari. „Dacă ne uităm la pozițiile de export, acolo, în afară de piese auto, există materie primă alimentară fără valoare adăugată. Exportăm grâu și semințe și importăm făină și ulei de floarea-soarelui”, a spus Ciobanu.
Potrivit expertului IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță, în anul 2025 au existat destule momente pozitive în economia moldovenească. „Anul care se încheie a fost unul de stabilizare. Mă aștept ca în 2026 să avem o creștere industrială normală – de 5% – 7%, iar în agricultură va fi o creștere bună. La exportul de bunuri și servicii, cred că vom depăși pentru prima dată maximul istoric de 6,8 miliarde de dolari (exportul maxim a fost în 2022 – 6,6 miliarde de dolari)”, a spus Ioniță.
Totodată, el a precizat că Republica Moldova are „o bază de creștere foarte slabă”: „Tot ce putea să cadă a căzut. Aici se poate vorbi despre o ciclicitate normală a economiei. Dar Moldova este singura țară vecină cu Ucraina al cărei PIB actual este mai mic decât înainte de război. Suntem singurii care nu au reușit să se îndrepte”.
