FărăMită: cum refugiați ucraineni pot contribui la combaterea corupției în Moldova

Ucrainenii care au căutat adăpost din calea conflictului armat își construiesc acum o nouă viață în Moldova. Pe măsură ce conflictul se prelungește, oamenii depun eforturi semnificative pentru a se integra în societatea noastră. Aproximativ 100.000 de oameni — o comunitate echivalentă cu populația municipiului Bălți — au găsit adăpost la noi acasă. Ei învață limba română, caută locuri de muncă, se informează cu privire la drepturile lor și încearcă să trăiască în siguranță.

Odată cu acordarea protecției temporare, refugiații își pot planifica viața în Moldova mai ușor, deoarece statutul le oferă mai multe drepturi pentru integrarea lor:
● asistență medicală primară și de urgență
● acces la învățământul general public
● asistență socială și măsuri de protecție socială
● dreptul de încadrare în câmpul muncii etc.

Cei care au obținut statutul de protecție temporară beneficiază de toate acestea în mod gratuit, la fel ca populația locală. «Atunci când se pretinde o sumă de bani în schimbul unui serviciu garantat gratuit, sau în cazul în care un refugiat este martor al unui caz de corupție, este foarte important ca aceste cazuri să fie raportate imediat, în special organelor competente de gestionarea acestor raportări. Beneficiarii și refugiații trebuie să înțeleagă și să conștientizeze că drepturile lor legale nu pot fi puse sub semnul întrebării printr-o cerere de mită, iar dacă se confruntă cu o asemenea situație, să știe că este o infracțiune reglementată de Codul Penal al Republicii Moldova, pentru care pedeapsa maximă prevăzută este închisoarea», explică Tatiana Agachi, juristă, Centrul de Drept al Femeilor.

Cum poți semnala un act de corupție?

Pornind de la convingerea că actele de corupție provoacă daune semnificative progresului economic și calității vieții societății, jurista încurajează refugiații și comunitățile în care locuiesc să raporteze actele de corupție atunci când li se cere mită pentru beneficii gratuite, prin:
● apelarea Liniei Naționale Anticorupție a CNA: 080055555;
● depunerea direct la CNA a unei plângeri pe faptele de corupție care li s-au întâmplat.

A fi refugiat nu este o alegere. A fi corupt — da. Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită!

Despre campanie

«Ai dreptul să trăiești în siguranță #fărămită!» este o campanie de comunicare dedicată prevenirii și combaterii corupției, prin informarea comunității de persoane refugiate în țara noastră din Ucraina, precum și a populației Republicii Moldova. Proiectul este finanțat de către Guvernul Germaniei, în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Standarde duble în vetting? De ce banii găsiți în beci au fost acceptați, iar veniturile din Rusia – nu (ANALIZĂ)

Verificarea controversată a eticii profesionale și a integrității (vetting) procurorului general Alexandru Machidon a ridicat în spațiul public întrebări cu privire la consecvența deciziilor Comisiei de evaluare. NewsMaker a analizat cazuri similare privind „moștenirile și cadourile de la părinți” primite de procurori și prezintă deciziile adoptate de Comisie în aceste situații.

Au trecut cu succes evaluarea

În luna mai, noul procuror general a trecut cu succes evaluarea, în pofida unei situații controversate privind proveniența banilor utilizați pentru cumpărarea unui apartament. Potrivit lui Machidon, el și sora sa au găsit, după decesul părinților, 75.000 de euro în beciul casei părintești, sumă pe care au împărțit-o în mod egal.

Comisia a verificat veniturile părinților și a concluzionat că aceștia ar fi putut acumula o sumă care să acopere cel puțin costul apartamentului procurorului. Au fost luate în calcul veniturile oficiale ale mamei, care lucra la școală, veniturile magazinului-bar al familiei din sat, confirmate prin „contabilitate neoficială”, precum și veniturile tatălui, care a muncit timp de nouă ani în Israel și a trimis bani acasă.

O situație similară a fost și în cazul procurorului Procuraturii Anticorupție, Mihail Ivanov. Acesta a indicat că a primit de la părinți bani pentru achitarea unei rate aferente cumpărării unui apartament și pentru organizarea nunții – în total puțin peste 18.000 de euro. Totuși, Comisia a considerat că veniturile oficiale ale părinților nu au fost suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont și de cheltuielile lor de consum.

Ivanov a explicat că părinții săi aveau venituri neoficiale acumulate de-a lungul multor ani. Tatăl său activa în domeniul construcțiilor, obținând în paralel venituri neoficiale din întocmirea devizelor de cheltuieli. De asemenea, și mama sa avea venituri neoficiale. Comisia a considerat aceste argumente întemeiate.

Este important de menționat că Comisia a efectuat și o analiză a diferenței dintre veniturile și cheltuielile familiei procurorului. Aceasta a constatat că, chiar și fără a lua în considerare banii primiți de la părinți, soldul negativ al familiei rămânea sub pragul legal de 234.000 de lei, fapt care a permis Comisiei să concluzioneze că procurorul corespunde criteriilor de integritate financiară.

Au picat evaluarea

Cazul procurorului Victor Cozacu este similar cu cele două precedente, însă Comisia a concluzionat că acesta nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Potrivit raportului, în 2019, procurorul a cumpărat un apartament cu o suprafață de 75 de metri pătrați la un preț egal cu valoarea cadastrală a locuinței – 402 mii de lei. În cadrul evaluării, el a explicat că o parte din această sumă a fost acoperită printr-un împrumut pe termen scurt, acordat în numerar de părinți, în valoare de 23.000 de euro. Ca sursă a acestor bani, el a indicat munca neoficială desfășurată de tatăl său în Rusia de-a lungul mai multor ani.

Pentru a confirma veniturile tatălui, Cozacu a prezentat declarații ale acestuia, ale colegilor săi de muncă și chiar ale angajatorului din Rusia. Cu toate acestea, Comisia, care în cele două cazuri anterioare a acceptat argumentele procurorilor, a aplicat în cazul lui Cozacu un standard de probare mai strict. Aceasta a refuzat să recunoască existența economiilor, invocând lipsa extraselor bancare, a transferurilor și a documentelor fiscale.

Un alt procuror, Andrei Balan, a declarat că a primit de la părinți, în anul 2010, suma de 20.000 de euro. Acesta a susținut că banii proveneau din vânzarea unui apartament pentru 273.000 de lei. Totuși, Comisia a considerat că veniturile părinților nu erau suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont de cheltuielile lor de trai. În urma evaluării, Comisia a constatat că resursele financiare ale familiei procurorului nu acopereau cheltuielile efective ale acesteia, iar diferența constatată a depășit semnificativ limita admisă.

De menționat că Comisia l-a evaluat pe procuror de două ori. Prima dată, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins raportul Comisiei și l-a trimis spre reexaminare. Deși nici a doua oară Comisia nu și-a schimbat concluziile, CSP a decis să respingă și cel de-al doilea raport și să constate că Balan corespunde criteriilor de integritate financiară. În cazul său, membrul CSP Sergiu Caraman a formulat chiar o opinie separată, în care a criticat decizia colegilor săi și argumentele procurorului.

CSP se poziționează aproape întotdeauna de partea procurorilor

Situația lui Balan a provocat critici, deoarece CSP a respins de două ori raportul Comisiei de vetting, care constatase că procurorul nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Este de menționat că, potrivit legii privind vettingul, CSP poate într-adevăr să respingă pentru a doua oară raportul Comisiei și să adopte propria decizie.

În aceeași ședință, din 26 mai, CSP a examinat rezultatele reevaluării unui alt procuror, Vasile Plevan. Acesta a picat de două ori evaluarea, însă CSP, în loc să confirme eșecul sau să respingă al doilea raport al Comisiei, a decis să amâne adoptarea unei hotărâri pentru a colecta informații suplimentare. Totodată, ședința CSP în acest caz s-a desfășurat cu ușile închise.

Problema este că legea nu prevede pentru CSP posibilitatea de a amâna adoptarea unei decizii privind raportul repetat al Comisiei de vetting pentru încă 30 de zile. După ce raportul de reevaluare este transmis Consiliului Superior al Procurorilor, instituția are la dispoziție un termen legal de 30 de zile pentru a finaliza procedura.

Dacă sunt analizate deciziile CSP privind rezultatele evaluărilor efectuate de Comisia de vetting, se poate observa că, în cazurile în care Comisia constată necorespunderea criteriilor de integritate financiară sau profesională, CSP oferă aproape întotdeauna procurorilor o a doua șansă și solicită efectuarea unei reevaluări.

Astfel de decizii ale Consiliului, conform criticilor, transformă concluziile Comisiei de vetting într-o simplă formalitate.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Armenia înmânează citații militare cetățenilor sosiți din Rusia pentru alegeri. Kremlinul ar fi organizat transportul a 100.000 de votanți

Autoritățile armene au început să înmâneze citații pentru exerciții militare cetățenilor sosiți din Rusia pe aeroportul din Erevan și la punctele de frontieră, în contextul alegerilor parlamentare programate pentru 7 iunie. Anunțul a fost făcut de șeful adjunct al aparatului primului-ministru, Taron Ceahoian, care a avertizat că cei care refuză vor fi trași la răspundere penală, potrivit The Moscow Times. Măsura este instituită pe fondul informațiilor potrivit cărora Kremlinul ar fi organizat transportul masiv al armenilor din Rusia pentru a influența scrutinul împotriva premierului Nikol Pașinian.

„Cetățenii Armeniei sosiți din Rusia vor fi chemați la exerciții militare de 25 de zile, iar cei care refuză vor fi trași la răspundere penală”, a declarat Ceahoian.

Ministrul Apărării, Suren Papikian, a precizat că măsura se aplică tuturor cetățenilor cu obligații militare care revin în Armenia, indiferent dacă vin din Rusia, Franța, SUA sau alte țări.

Exercițiile militare în Armenia se desfășoară în perioada 31 martie — 19 iunie 2026, ceea ce înseamnă că cetățenii chemați sub arme nu vor putea participa la vot pe 7 iunie.

Anterior, surse Reuters relataseră că autoritățile ruse au decis să transporte în Armenia, pe cetățenii armenii cu reședința în Rusia pentru a împiedica realegerea lui Pașinian. Potrivit acelorași surse, până la mijlocul lunii mai Kremlinul stabilise câte persoane trebuie trimise din fiecare regiune rusă și solicita rapoarte privind executarea planului. Numărul exact nu este cunoscut, însă potrivit surselor ar putea fi vorba de până la 100.000 de alegători. Decizia a fost luată deoarece diaspora nu are dreptul să voteze din străinătate.

Potrivit Reuters, Kremlinul ar dori ca la conducerea Armeniei să ajungă miliardarul Samvel Karapetian, aflat în prezent în arest după ce a îndemnat la răsturnarea guvernului, potrivit surselor Reuters.

În alegerile parlamentare din 7 iunie participă partidul de guvernare „Contractul Civil” condus de Pașinian, blocul „Armenia” al fostului președinte Robert Kocearian, „Armenia Puternică” condusă de Samvel Karapetian, precum și „Armenia Prosperă” și „Aripile Unității”.

Tensiunile dintre Moscova și Erevan s-au acutizat în ultimele luni, pe fondul apropierii Armeniei de Uniunea Europeană. În martie, Erevan a lansat procedura de aderare la UE și a găzduit summitul Comunității Politice Europene. Ca răspuns, Vladimir Putin a îndemnat Armenia să nu uite „soarta Ucrainei” și a cerut organizarea unui referendum privind aderarea la UE și ieșirea din Uniunea Economică Eurasiatică, vorbind despre posibilitatea unui „divorț blând, inteligent și reciproc avantajos.” Rusia a interzis ulterior importul din Armenia al apei minerale, coniacului, vinurilor, legumelor și peștelui și a amenințat că va rezilia acordul privind livrările de gaz, produse petroliere și diamante neprelucrate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

18 ani de iute Moldova: de la o idee curajoasă la un partener financiar de încredere pentru sute de mii de oameni

La 18 ani de la înființare, vârsta maturității depline, iute Moldova alege să își măsoare succesul nu prin statistici sau cifre de afaceri, ci prin destinele oamenilor pe care i-a sprijinit. Ceea ce a început ca o echipă ambițioasă într-un singur birou din Chișinău a devenit astăzi un ecosistem financiar digital cu impact regional. În tot acest parcurs de maturizare, compania și-a asumat o responsabilitate dincolo de business: aceea de a rămâne un partener de încredere, adaptat nevoilor reale și de zi cu zi ale comunității.

De la o nevoie reală la o revoluție financiară

Povestea iute a început în anul 2007, atunci când fondatorii Tarmo Sild și Allar Niinepuu au vizitat Moldova și au descoperit că obținerea unui simplu dosar de finanțare putea dura până la trei zile, dar oamenii aveau nevoie de acces mai rapid la soluții financiare. Acea scânteie a aprins o revoluție operațională: iute a intrat pe piață reducând timpul de aprobare la doar o oră și aducând finanțarea direct la partenerii comerciali și în comunitățile mici prin oficiile poștale.

Pilonul următor a fost transformarea digitală radicală prin lansarea aplicației Myiute. Compania a înțeles rapid că viitorul nu stă în extinderea rețelei, dar în tehnologie. Așadar, în prezent, peste 90% din contractele iute din Moldova sunt semnate exclusiv digital.

Anul 2026 marchează un nou moment istoric pentru grup: obținerea licenței bancare în Ucraina, un pas decisiv în transformarea dintr-o companie de finanțare într-un veritabil neobank regional. Moldova a fost terenul de testare, iar acum acest model de succes este exportat cu mândrie.

Pentru iute Moldova, 18 ani înseamnă maturitate construită prin încrederea a sute de mii de clienți, prin decizii asumate și prin capacitatea de a evolua odată cu nevoile oamenilor. Este momentul în care experiența acumulată se întâlnește cu ambiția de a construi următorul capitol al transformării financiare digitale. 

După aproape două decenii de creștere, compania privește în urmă cu recunoștință pentru oamenii care i-au acordat încrederea lor și înainte cu aceeași dorință de a face lucrurile mai simple, mai accesibile și mai utile pentru viața de zi cu zi.

Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova: „18 ani reprezintă o vârstă a maturității și pentru un brand. În acest timp am învățat că încrederea se construiește în fiecare zi, prin promisiuni respectate și prin capacitatea de a fi alături de oameni atunci când au nevoie. Privim această aniversare cu recunoștință pentru parcursul de până acum și cu responsabilitate pentru ceea ce urmează.”

18 ani de activitate vorbesc prin rezultate concrete

  • peste 600.000 de clienți deserviți
  • peste 500.000 de descărcări ale aplicației Myiute
  • peste 1.000 de parteneri comerciali activi
  • peste 90% dintre contracte semnate digital
  • cifră de afaceri de 527 milioane MDL în 2025, cu o creștere anuală de 13,5%

Tarmo Sild, CEO iute Group: „Ceea ce am construit în 18 ani este dovada că poți crește responsabil, punând omul în centrul fiecărei decizii. Suntem mândri că am ajutat sute de mii de oameni să-și realizeze planurile și, în același timp, am evoluat de la o companie de creditare la un ecosistem financiar digital complet. Acesta este doar începutul.

Pentru iute Moldova, cei 18 ani reprezintă confirmarea unui drum parcurs cu responsabilitate și încredere, dar și începutul unei noi etape de dezvoltare. Cu aceeași energie de la început și cu experiența acumulată în aproape două decenii, compania continuă să investească în soluții care simplifică viața oamenilor și îi ajută să-și transforme planurile în realitate.

iute Moldova este parte a iute Group, companie Fintech Estoniană, prezentă în patru țări europene: Moldova, Ucraina, Albania, Macedonia și Bulgaria. iute Moldova, cea mai rapidă instituție de creditare nebancară din Republica Moldova, este prima companie de microfinanțare ce pune la dispoziția clienților o rețea de bancomate cardless, precum și posibilitatea de asigurare a creditelor în caz de accident. Strategia reputațională și de suport clienți iute Moldova a fost și rămâne a fi concentrată pe digitalizarea tuturor serviciilor oferite, cea mai rapidă metodă de creditare în condiții personalizate fiind aplicația mobilă.

Centrul Național de Management al Crizelor

Începe evaluarea pagubelor pentru criza ecologică de pe Nistru. Mecanism internațional, sprijinit de UE

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a declanșat Evaluarea Necesităților Post-Dezastru (PDNA) în urma poluării râului Nistru cu produse petroliere din martie 2026, un mecanism internațional prin care sunt estimate pagubele unei crize și stabilite prioritățile de reconstrucție și prevenire. Procesul este realizat în colaborare cu parteneri internaționali, inclusiv Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Conform unui comunicat emis de CNMC, Evaluarea Necesităților Post-Dezastru este „un mecanism structurat de evaluare post-criză, care implică evaluarea impactului dezastrelor și al crizelor majore, estimarea daunelor și pierderilor, precum și identificarea necesităților de recuperare”.

Procesul vine după criza de poluare a Nistrului și are scopul de a oferi o imagine completă asupra efectelor asupra mediului, sănătății, agriculturii și economiei, dar și asupra comunităților afectate.

În cadrul evaluării vor fi analizate mai multe sectoare, inclusiv apă și sanitație, mediu, agricultură, reducerea riscurilor de dezastre și impactul social și economic. Grupul de lucru este format din aproximativ 40 de specialiști din 18 instituții naționale și experți internaționali.

Evaluarea va avea loc pe parcursul lunii iunie 2026, după stabilizarea situației din teren și coordonarea fluxurilor de informații între instituții și partenerii de dezvoltare.

Autoritățile precizează că este a doua activare a unui astfel de mecanism în Republica Moldova, după cel din 2010, realizat în urma inundațiilor severe.

Activarea PDNA are loc în momentul în care au fost întrunite condițiile necesare pentru desfășurarea unei evaluări complete”, se arată în comunicat.

Pe lângă estimarea pagubelor, exercițiul urmărește și formularea unor măsuri de recuperare și consolidare a rezilienței, în special pentru protecția resurselor de apă și reducerea vulnerabilităților pe termen lung.

***

Amintim că, în martie, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză ecologică pe râul Nistru. În amonte de Naslavcea au fost depistate pete uleioase, iar din cauza poluării autoritățile au suspendat temporar activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți. Alimentarea cu apă a fost întreruptă în mai multe localități din nordul țării.

Analizele efectuate de Agențiade Mediu au indicat prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Conform instituției, aceștia sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, precum benzina sau motorina.

Poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian asupra infrastructurii hidroenergetice din Cernăuți. Kievul susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.

Procuratura Generală a pornit un proces penal pe marginea cazului.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, pe 17 martie, pe ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest față de poluarea Nistrului. Misiunea diplomatică rusă a catalogat acuzațiile Chișinăului ca fiind „pripite” și „nefondate”. Instituția a declarat că nu ar exista dovezi care să demonstreze implicarea Moscovei în incidentul ecologic.

Recent, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate despăgubiri.

Marta Kos, Alexandru Munteanu și Eugen Osmochescu au încins o horă la Arena Chișinău VIDEO

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și vicepremierul Eugen Osmochescu au încins o horă la cea de-a 15-a ediție Moldova Digital Summit, eveniment dedicat transformării digitale și inovării, care a avut loc la Arena Chișinău.

„Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a aflat la Moldova Digital Summit că, în Moldova, nu știi niciodată când poți fi prins într-o horă”, se arată într-o declarație a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Comisara europeană pentru politica europeană de vecinătate și negocieri de extindere, Marta Kos, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 4-6 iunie. Pe 4 iunie, oficialul european și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au susținut o conferință de presă, iar pe 5 iunie Kos a ținut un discurs la Moldova Digital Summit, eveniment care are loc în perioada 5-6 iunie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: